1,265 matches
-
material laminat în două straturi cu partea exterioară din PES 100%, cu strat de impermeabilizare laminat PU. ... (2) Căptușeala hainei pentru sezonul rece este PA 100% și are următoarele caracteristici: a) greutate specifică 40-60 g/mp; ... b) rezistența la rupere în urzeală minimum 250 N și în bătătură minimum 200 N; ... c) rezistența la sfâșiere în urzeală minimum 10 N și în bătătură minimum 10 N; ... d) rezistența la spălare minimum 4; ... e) rezistența minimă a vopsirii la spălare la 40°C 4-5
ORDIN nr. 1.617 din 28 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281652]
-
laminat PU. ... (2) Căptușeala hainei pentru sezonul rece este PA 100% și are următoarele caracteristici: a) greutate specifică 40-60 g/mp; ... b) rezistența la rupere în urzeală minimum 250 N și în bătătură minimum 200 N; ... c) rezistența la sfâșiere în urzeală minimum 10 N și în bătătură minimum 10 N; ... d) rezistența la spălare minimum 4; ... e) rezistența minimă a vopsirii la spălare la 40°C 4-5. ... (3) Între materialul de bază și căptușeală se vor executa canale care se vor umple
ORDIN nr. 1.617 din 28 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281652]
-
între 140-170 g/mp structura TWILL; ... b) rezistența la presiune hidrostatică 10.000 mm coloană de apă; ... c) rezistența la vapori val. Ret <20 mp Pa/W; ... d) modificările dimensionale după 5 cicluri de spălare vor fi < 3%; ... e) rezistența la tracțiune în urzeală 900 N, rezistența la tracțiune în bătătură 600 N; ... f) forța la sfâșiere 30 N în urzeală, forța la sfâșiere 30 N în bătătură; ... g) rezistența la abraziune 75.000; ... h) rezistența culorii la spălare la 60°: 5; ... i) rezistența culorii
ORDIN nr. 1.617 din 28 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281652]
-
la vapori val. Ret <20 mp Pa/W; ... d) modificările dimensionale după 5 cicluri de spălare vor fi < 3%; ... e) rezistența la tracțiune în urzeală 900 N, rezistența la tracțiune în bătătură 600 N; ... f) forța la sfâșiere 30 N în urzeală, forța la sfâșiere 30 N în bătătură; ... g) rezistența la abraziune 75.000; ... h) rezistența culorii la spălare la 60°: 5; ... i) rezistența culorii la transpirație: 4-5; ... j) rezistența culorii la frecare: 4-5; ... k) rezistența culorii la lumină > 4
ORDIN nr. 1.617 din 28 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281652]
-
mașinilor de filat cu inele; ● Particularități constructive ale mașinilor de filat cu inele ... ... ... 3. Tehnologii de obținere a țesăturilor 3.1. Materii prime utilizate în țesătorie 3.1.1. Fire - clasificare, proprietăți fizice și mecanice ... ... 3.2. Operații tehnologice de prelucrare a firelor de urzeală și bătătură în vederea țeserii 3.2.1. Operații tehnologice pentru obținerea țesăturilor din fire răsucite ... 3.2.2. Operații tehnologice pentru obținerea țesăturilor din fire simple ... ... 3.3. Bobinarea ● Scopul operației; ● Mașini de bobinat - schema de principiu; ● Dispozitive comune mașinilor de bobinat. ... 3.4. Răsucirea
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
Ce-ai făcut cu Algus, o întâmpină monstrul lovind cu coada nerăbdător în stânga și în dreapta? Nu am primit semnalul tău! - Te grăbești, Valkan, iar mie nu-mi place graba, mormăi bătrâna. - Aștept cam demult să intru în palatul lui Algus. Urzelile tale mi se par prea complicate și prea încete pentru setea mea de putere și de răzbunare. - Nu ai decât de câștigat dacă îi vom învrăjbi pe cei doi regi. Acum, Algus crede că Triton e vinovat pentru răpirea Anemonei
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
veghează fructul Sub pânza ne-ntinată a unui soare drept, Gradina îmbrăcată-n camăși de miresme Îi daruiește zilei un semn mai înțelept. În stare de veghe ochiu -mi pândește Seninul zimțat unde se piaptănă norii, Îmi țes o clipă în urzeala lor subțire Lacrima ce arde sub pleoapa visării. În stare de veghe tot aștept de- o oră Să umblu prin gradină cu umbra mea, O leg de-un lujer cu rază de soare, Căci tremură singură-n cuib de stea
POEZII de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379362_a_380691]
-
și Ana Zbiluț (coord.) „Tastes of Danube / Gusturile Dunăriiˮ (antologie a Fil. Banat a LSR), Ion Leuca, „Marea mea iubireˮ și „Poezia iubiriiˮ, Toma G. Rocneanu, „Liga Scriitorilor Români Filiala Maramureș după primul an de la înființareˮ, vol. I și II, „Urzeala cuvintelorˮ (antologia Fil. Arad a LSR), Emil Istocescu, „Gib. I. Mihăescu. Viața și operaˮ. Iulian Patca, conducătorul Filialei Cluj a LSR, a anunțat primirea de noi membri: Ilie Lenghel din Sighet (prezentat de V. Paraschiv și dr. M. Ganea) și
LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI, FILIALA CLUJ, LA CEAS DE SĂRBĂTOARE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379383_a_380712]
-
și Ana Zbiluț (coord.) „Tastes of Danube / Gusturile Dunăriiˮ (antologie a Fil. Banat a LSR), Ion Leuca, „Marea mea iubireˮ și „Poezia iubiriiˮ, Toma G. Rocneanu, „Liga Scriitorilor Români Filiala Maramureș după primul an de la înființareˮ, vol. I și II, „Urzeala cuvintelorˮ (antologia Fil. Arad a LSR), Emil Istocescu, „Gib. I. Mihăescu. Viața și operaˮ. Iulian Patca, conducătorul Filialei Cluj a LSR, a anunțat primirea de noi membri: Ilie Lenghel din Sighet (prezentat de V. Paraschiv și dr. M. Ganea) și
LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI, FILIALA CLUJ, LA CEAS DE SĂRBĂTOARE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379382_a_380711]
-
un spațiu și un timp paradisiace, unde catharsisul operează în voie, iradiind umanitatea de circumstanță: lumea ei mică, uimitoare prin propria-i capacitate de extensie. Am constatat asta ca pe o justă verificare, în considerațiile altor creatori de poezie din urzeala diafană a lumii sale, ca și în admirația nedisimulată a „degustătorilor” ocazionali de poezie... Cu o delicatețe și o finețe structurale, Gabriela Mimi Boroianu pune în cărțile sale de poezie măsură, repudiind voluminozitatea maculaturii, și oferind cititorului miniaturi șlefuite cu
CONSTANTIN STANA de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379575_a_380904]
-
să devină dacă nu identice, cel puțin sinonime, din punctul de vedere al utilizării intensive a ansamblului forțelor de asalt disponibile, trecându-se astfel de la forța Dreptului la dreptul Forței, ce se desfășoară cu o stupoare înspăimântătoare, instalând violența în urzeala țesăturilor lor microdespotice. Raționalismul statal într-o Națiune creștină nu trebuie să fie contrar misticii ortodoxe a acesteia, ci să se asume ca întrupare a demnității spirituale, publice, naționale. După mistica sfântului Dionisie Areopagitul, Guibert de Tournai, ilustrează celebrul tratat
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
6 Martie 1949](Pr. Ilie Imbrescu, Căință pentru neamul meu- Poezii din Închisoare.Ed. Bonifaciu, București, 2000) Lacrimile Suferințelor au înflorit în poeme, în colinde, sub biciul cumplit al groazei, pe pânza sufletului, smulsă de cnutul urii viscerale, înmuiată în urzeala îndurării, resemnării, doririi, dăruirii, mărturisirii: „Prin colind le spunem tuturor/ Stelelor oprite în sobor/ că un ler și înc-un an apus,/ că-i cernit și straiul gerului/ Lerui, Doamne, lerui ler, lerui.// Anilor ce ni s-au frânt aici./ Lerui
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
pe lângă care am trecut fără să le băgăm în seamă. Descoperim cu bucurie că totul pare nou în jurul nostru, așa cum nu le-am mai văzut niciodată, și spre mirarea noastră, chiar noi înșine descoperim că suntem altfel. Alte înțelesuri capătă urzeala vieții, altfel înțelegem cum creste firul ierbii, cum se desface floarea, altfel simțim mirosul verdelui crud al ierbii, altul este ințelesul glasului păsărelelor, iar noaptea parcă ne este mai limpede muzica stelelor. Cu cât înaintăm în vârstă, cu atât mai
VIAȚA PRIN IUBIRE ȘI DĂRUIRE de MIRON IOAN în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381220_a_382549]
-
Apoi, trecea acest fuior printr-un pieptăn metalic special, numit darac și elimina și ultima urmă de parte lemnoasă, după care intrau bunica și mama în activitate. Ele torceau fuiorul, năvădeau[ A năvădi = (la războiul de țesut) - a trece firele urzelii prin ițe și spată, în ordinea cerută de modelul țesăturii. (DEX)] și țeseau pânză pentru saci din cânepă, la războiul ținut la păstrare în podul casei. Iar din fuiorul de in pregătit după aceleași canoane, țeseau pânză, din care ne
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
toate direcțiile, Fără să știu unde duc Și cum să le scot la lumină, Mă îngroapă și pe mine odată cu ele, Mă coboară în beznă pustie și rece. Încerc să mă smulg din strânsoarea lor crâncena, Să mă eliberez din urzeala lor blestemata și crudă, Aș vrea să le retez, să le golesc de seva amară și neagră, Ce gâlgâie în venele lor lemnoase, Dar sunt neputincioasa și slăbită, Ma-nghit tot mai adânc și adânc, Până la strămoși, Până la origini, Până la
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
în toate direcțiile,Fără să știu unde ducSi cum să le scot la lumină,Mă îngroapă și pe mine odată cu ele,Mă coboară în beznă pustie și rece.Incerc să mă smulg din strânsoarea lor crâncena,Să mă eliberez din urzeala lor blestemata și crudă,Aș vrea să le retez, să le golesc de seva amară și neagră,Ce gâlgâie în venele lor lemnoase, Dar sunt neputincioasa și slăbită,Ma-nghit tot mai adânc și adânc,Până la strămoși,Până la origini,Până la
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
Stoicescu , publicat în Ediția nr. 1686 din 13 august 2015. Țesuta cu fir de ieri e viața de azi, Cu noduri ce-atarna greoaie, Din ite-ncalcite trecutu-mi se-ntrupa Și ițele trupu-mi-ncovoaie. Pe fata-mi de azi e urzeala de ieri, Iar clipă de-acum se ivește grăbita, Dorinte-mi innabusa, îmi spulberă vise, Îmi zguduie inima rănită. Deși curcubeie apar după ploaie, Cerul meu nu e încă albastru. Deși pe mare furtună a-ncetat, Corabiile-mi în derivă se
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
apar după ploaie, Cerul meu nu e încă albastru. Deși pe mare furtună a-ncetat, Corabiile-mi în derivă se-neaca. Aproape ieri, aproape mâine, aproape nicicând, Întrupare de fum și foc e destinul. Aproape durere, doar lupta, si-ntru-totul mister, O urzeala de cai ne-ntelese mi-e drumul. Citește mai mult Țesuta cu fir de ieri e viața de azi, Cu noduri ce-atarna greoaie,Din ite-ncalcite trecutu-mi se-ntrupaSi ițele trupu-mi-ncovoaie. Pe fata-mi de azi e urzeala
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
urzeala de cai ne-ntelese mi-e drumul. Citește mai mult Țesuta cu fir de ieri e viața de azi, Cu noduri ce-atarna greoaie,Din ite-ncalcite trecutu-mi se-ntrupaSi ițele trupu-mi-ncovoaie. Pe fata-mi de azi e urzeala de ieri, Iar clipă de-acum se ivește grăbita,Dorinte-mi innabusa, îmi spulberă vise,Îmi zguduie inima ranita.Desi curcubeie apar după ploaie,Cerul meu nu e încă albastru.Desi pe mare furtună a-ncetat,Corabiile-mi în derivă se
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
apar după ploaie,Cerul meu nu e încă albastru.Desi pe mare furtună a-ncetat,Corabiile-mi în derivă se-neaca.Aproape ieri, aproape mâine, aproape nicicând,Întrupare de fum și foc e destinul.Aproape durere, doar lupta, si-ntru-totul mister, O urzeala de cai ne-ntelese mi-e drumul.... XI. PRIBEGIND, de Eleonora Stoicescu , publicat în Ediția nr. 1671 din 29 iulie 2015. Mă simt captivă- ntr-o lume străină, Călcând cu tălpi goale pe cioburi de timp, Cad picuri de sânge din
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
o guști până la capăt, pentru că deja te vezi provocat cu o nouă idee venită cu fraza imediat următoare. Fascinat de construcția mentală pe verticală, te temi în același timp să nu pierzi cumva firul, ratând poate un subînțeles capital din urzeala mai fină a ideaticului ramificat. Savuros e și stilul în care se exprimă, uneori cu intonații și accente retorice de Maestru, stil neobișnuit pentru un om de știință. Deloc ”scrobit”, Johan Galtung e capabil să facă un apropo savuros fără ca
LUMEA VĂZUTĂ DE GALTUNG de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374993_a_376322]
-
Profil de case bătrânești, De arbori răsăriți perechi. Un drum de țară mai apoi, Cu urme de venit și dus, Cu umbre vechi și umbre noi, De oameni care sunt ori nu-s. În note lungi de iasomie, Cu o urzeală dalbă- n stea, Menestrel de insomnie, Solfegii cresc grădina mea. Salcâmi cu urmă de ciorchini, Fost-au miri în altă vreme, Tăcuți, ei, martori de destin, Știu că vara o să-i cheme. Măceș și maci și verde grâu, Floarea-miresii uscățind
MAI DE VARĂ de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375358_a_376687]
-
până după moartea sa, este acela că în Italia, atunci când a scăpat de sub atenția supraveghetorilor români, Eminescu a fost capturat de poliție și predat acestora. Dar atuncea el era considerat, în acte, un om sănătos și liber, ceea ce dovedește că urzeala conspirației împotriva lui Mihai Eminescu conținea, pe lângă masonerie și oculta evreiască, și puterea politică a statelor europene. Pentru trimiterea și supravegherea lui Eminescu în străinătate, Maiorescu îl desemnase pe Al. Chibici-Rîvneanu. Acesta nu a pus însă niciodată pe hârtie relatarea
LICHIDAREA LUI MIHAIL EMINESCU +DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI CAP. 19 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375317_a_376646]
-
Profil de case bătrânești, De arbori răsăriți perechi. Un drum de țară mai apoi, Cu urme de venit și dus, Cu umbre vechi și umbre noi, De oameni care sunt ori nu-s. În note lungi de iasomie, Cu o urzeală dalbă- n stea, Menestrel de insomnie, Solfegii cresc grădina mea. Salcâmi cu urmă de ciorchini, Fost-au miri în altă vreme, Tăcuți, ei, martori de destin, Știu că vara o să-i cheme. Măceș și maci și verde grâu, ... Citește mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
Profil de case bătrânești,De arbori răsăriți perechi.Un drum de țară mai apoi,Cu urme de venit și dus,Cu umbre vechi și umbre noi,De oameni care sunt ori nu-s.În note lungi de iasomie, Cu o urzeală dalbă- n stea,Menestrel de insomnie, Solfegii cresc grădina mea.Salcâmi cu urmă de ciorchini,Fost-au miri în altă vreme,Tăcuți, ei, martori de destin,Știu că vara o să-i cheme.Măceș și maci și verde grâu,... XVIII. APUS
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]