329 matches
-
Valerică a considerat că satisfacerea unei anumite curiozități este un subiect tabu, erau frați, nu? și taie popa limba! Se apropia „Școala” și atunci când nu erau pe câmp, nici cu caprele la păscut, nu aveau de cules frunze de cătină, urzică sau răsărită pentru a le toca și da la rațe și curci, cei doi elevi de gimnaziu trebuiau să repete pentru școală. Valerică s-a Împrietenit nesperat de ușor cu ceilalți școlari din acea parte a satului, dar nu fără
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
ai măritat. — Mă căsătorisem atunci? Am dat din cap, aprobând-o. Atunci îl cunoscusem și pe soțul ei. Era un fel de trepăduș pe la studențime. Se tot agita să ajungă prin prezidii de tot felul. Doar pentru a se foi urzicat pe scaunul de la masa roșie. — Ciudat... Parcă și eu încep să-mi amintesc câte ceva. E totuși destul de mult timp dus de atunci, nu? Știam că mințea. Îmi plăcea însă minciuna ei. Chiar mă bucura. De ce nu și-ar aduce totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Ea Îl ținea de mâini și Îl rotea În jurul ei, apoi se prăvăleau amândoi În iarba proaspăt cosită. Michel se ghemuia la pieptul ei cald; Brigitte purta o fustiță scurtă. A doua zi, erau acoperiți cu bășicuțe roșii, cu pielea urzicată de mâncărimi cumplite. Trombidium holosericum, numit și rujet, e foarte răspândit, vara, pe pajiști. Are un diametru de circa doi milimetri, corpul solid, cărnos, foarte bombat, de un roșu viu. Își Înfige rostrul În pielea mamiferelor, provocând mâncărimi insuportabile. Linguatula
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
ori de câte ori simt că rezervele mele de voie bună s-au cam dus naibii, deschid cartea aceasta plină de năzbâtii și mă veselesc mai ceva decât cum mă veseleam odinioară, când pe lumea aceasta exista și umor de calitate și revista Urzica. Și cum azi, data din perete, bateriile mele antistres secaseră binișor, a trebuit să le încarc la repezeală cu umor de calitate garantată, așa că am deschis cartea Ta de bază la întâmplare ca să citesc ceva. S-a deschis la cartea
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
en Roumanie” (1960-1963) și apoi redactor la Studioul Cinematografic al Armatei (1969-1981). Debutează cu o schiță în „Caietul literar” (1951), obținând în 1952 și un premiu al revistei „Tânărul scriitor”, după care va colabora la „Apărarea patriei”, „Viața militară”, „Albina”, „Urzica”. Scrierile lui G. dintr-o primă etapă se mulează perfect pe șablonul literaturii de spionaj și aventuri, combinat cu acela al „oglindirii” moralist-pedagogice a trecutului și a prezentului armatei. Cartea de început, Candidat la însurătoare (1958), include schițe și se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287346_a_288675]
-
Universității din București (1972-1975). Funcționează, în județul Argeș, ca pedagog și profesor suplinitor la Școala de agricultură din Dobrogostea, secretar la Primăria din Borlești, șef al Secției de cultură și artă a raionului Merișani. A fost și redactor la revistele „Urzica” (1951-1952), unde debutează, și „Albina” (1952- 1957), translator la Ministerul Învățământului (1957-1962). În versurile evocatoare, sentimentale ale lui D. din primul volum, Cântece uitate (1971) - caracteristica păstrându-se și în Chemarea pământului meu (1972), Strigătul tăcerii (1974), Pasăre fără somn
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286738_a_288067]
-
calului, coada șoricelului, coada racului, alun, frag, flori de tei, ghințură, gutui, iarbă mare (omag), lumânărică (coada vacii), măceș, mentă, pedicuță (brădișor), pelin, rostopască, nuc, porumbar, rug de mure, salcâm, scai vânăt, ștevie, sunătoare, talpa gâștei, tătăneasă, țintaură, turiță mare, urzică vie, frunze de zmeur, păducel. Se pune câte o lingură din fiecare plantă la doi litri de apă clocotită, se fierbe un minut și se bea în fiecare oră 3-7 linguri timp de 1416 ore pe zi sau 100 300
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
aureolele boreale mi-aș fi bătut joc." În altă parte, refuzul banalității, subminarea conștientă a recuzitei convenționale (inclusiv a imaginarului liric consacrat), opțiunea certă pentru schimbarea temerară se întâlnesc cu un filon expresionist abil potențat: "Se topise cerul. M-am urzicat/ în umbrele brazilor conici./ Stelele sunt șobolanii nopții,/ morții, sgârciți și ironici.// Au mâncat castorii timpul/ și veacul moare în scrin./ Nu-mi recunosc deloc chipul/ în apele astea. Ce chin!// Dac-ar veni vasul fantomă,/ cu vele mari cât
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
război balcanic face să renască V.ț. sub forma unei „publicații patriotice ilustrate”, menite „a contribui la dezvoltarea și întreținerea cât mai vie a sentimentului patriotic”, ce va apărea la București între 30 iunie 1913 și decembrie 1924. Directori: D. Urzică și Temistocle Grigoriu, căruia, cu puțin înainte de a muri, Carol Scrob îi încredințase acest titlu, ca fiind „cel mai potrivit pentru o publicațiune patriotică”. În martie 1915, după retragerea lui Temistocle Grigoriu din redacție, o reorganizare majoră îl aduce în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290572_a_291901]
-
Biblioteca copiilor și a tinerimii”, cu poezie, iar editorial cu „romanul” Avantajul de a fi câine, apărut în 1938. Scrie la publicații de stânga - „Aurora”, „Adevărul”, „Cuvântul liber”, „Șantier”, „Reporter”, „Dimineața”, „Facla”, „Libertatea” ș.a. -, iar după război e prezent în „Urzica”, „Contemporanul”, „Teatrul”, „Almanahul literar”, „România literară” ș.a. Stângismul lui T. pare să fie rezultatul unei opțiuni asumate. Încă din prima carte, Avantajul de a fi câine, autorul combate inechitatea socială, războiul, rasismul și intoleranța religioasă. Deși se subintitulează „roman”, aici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290198_a_291527]
-
cir de mămăligă amestecat cu grăsime de pasăre, cu ulei, untură de porc, lapte dulce, cald amestecat cu grăsime de gâscă, cu un ou crud ori numai cu gălbenuș de ou, cu miere de albine sau floare de la planta pucioasă, urzică creață cu zahăr candel, vin fiert cu piper sau ardei iute. Băi fierbinți la picioare cu apă sărată. Inhalații cu fum de rădăcini de brusture, cu făină de porumb, cu vapori de bere sau de mămăligă fiartă, cu aburi de la
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
gaz, cu mămăligă caldă și sare. Clătiri și gargare cu fiertură de busuioc roșu, sânișoară, năprasnic, lemn galben, sunătoare, mac de grădină, cu piatră acră și apă sau cu gaz. Se bea mult ceai de mușețel, sunătoare, măceș, pătlagină, tei, urzică sau lapte dulce fiert, se poartă la gât cataplasme cu camfor. Se ia o lingură de lemn, se Înfierbântă coada În foc și se frige umflătura. Pentru a-i scădea temperatura, bolnavul este Învelit bine În cearceafuri ude, ori i
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
pe fond nervos (nevroză) Ceaiuri din coada șoricelului, hamei, leuștean, limba mielului, mentă, pătrunjel de câmp, roiniță, salvie, usturoiul ursului, odolean, vârnanț, cimbrișor, cimbru de cultură (grădină), păducel, sulfină, urzică moartă. Palpitații Ceai de arnică, ienupăr, mărar, odolean, roiniță, rozmarin, urzică moartă, vârnanț, vetrice, lăcrămioare, angelică, limba mielului, crețișor, păducel, verbină. Apă cu zahăr sau cu dulceață, miere de albine, plămădită cu ceai de iarbă mare. Ceaiuri de barba Împăratului, barba ursului, brădișor, conuri de brad, păstăi de fasole albă uscată
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
făină de secară, cu untură de porc sau stropită cu rachiu; cu leuștean, menta calului, mutătătoare, frunze de otrățel, rădăcină de rocoină, amestecate cu cepe fierte În grăsime, cu care se fac cataplasme. Legători cu trifoi, troscot, untul pământului și urzică vie; cu frunze de măr, verzi; de salcâm și pin; cu sfeclă roșie, rădăcini de brusture și cucută amestecate cu scorțișoară, cuișoare, praz, ceapă, usturoi, piper negru, mentă neagră, toate pisate, peste care se pune hoștină de albine, fierte În
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
și tulpini de busuioc, cu ceai concentrat de cimbrișor de câmp, cu zeamă de gutui sau de măr dulce. Benefice sunt și ceaiurile de pătlagină, păpădie, de brâncuță, năsturel, din frunze de pătrunjel verde sau uscat, din plescăiță, sunătoare, șovârv, urzică vie sau moartă, din coajă sau frunze de stejar. În multe zone ale țării noastre, contra blândelor se folosesc ridichea neagră și trandafirii negri prin tamponări cu zeamă din aceste plante. Bube pe față (coșuri, acnee) Tratamente populare Se aplică
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
din coji și semințe de mac, flori de măceș, măselar, mătase de porumb, mătrăgună, mentă, sevă de molid, nalbă, orbănțică, paie de ovăz, pana zburătorului, podbal, potroacă, secărică de câmp, floare de soc, șovârf, floare de tei, sulfină albă, troscot, urzică moartă, coajă de ulm și vâsc. Amestecuri pentru infuzii: cimbru de casă cu rădăcină de pătrunjel, cimbru de câmp cu zburătoare, mătase de porumb cu semințe de mac, mlădițe de tei (de la tulpina arborilor) cu sulfină albă, flori de tei
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
-ți freci dinții. De gălbinare: să iei rădăcină de păpădie și s-o bagi Într-un pahar cu apă, să stea 24 de ore și se va bea, că-ți va trece. Pentru vacă să dea lapte mult și bun: urzică să tai mărunt și să amesteci cu tărâțe și să dai vacii să mănânce. Lapte să stea dulce vara: cum l-ai muls, cald fiind, să bagi În el o frunză de busuioc și va sta laptele multă vreme dulce
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
viitor la Administrație, redacția din 158 București ocupându‐se numai de adunarea materialelor de la scriitorii din capitală.” Anul 1 de apariție a ziarului : 1917. Tipografia C.D. Lupașcu - Bârlad. Iată cuprinsul câtorva numere din 1925: „M.S. Regele și Poporul” de D. Urzică; poeziile „Zile de toamnă” de Gh. Ponetti și „Alarmă” de G. Tutoveanu - „scrisă în vremuri de zbucium , dar și de glorie a regelui nostru, Ferdinand I ”; „Cronică feminină - Influența mediului” de Penelope D. Urzică, câte „o pagină - Tribuna industriei și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
M.S. Regele și Poporul” de D. Urzică; poeziile „Zile de toamnă” de Gh. Ponetti și „Alarmă” de G. Tutoveanu - „scrisă în vremuri de zbucium , dar și de glorie a regelui nostru, Ferdinand I ”; „Cronică feminină - Influența mediului” de Penelope D. Urzică, câte „o pagină - Tribuna industriei și comerțului”, „Răspândirea culturii la sate” cu o fotografie de la șezătoarea literară ținută de Societatea literară Academia Bârlădeană, de sub conducerea poetului G. Tutoveanu, la conacul moșiei Pochidia a dlui. G. Tașcă, profesor universitar, în ziua
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fervenți, naționaliști populiști, socialiști, unioniști, porniți la muncă cinstită. Trânteală, bușeală, repezeală, oblojeală, primită, gratuită, sărăcită de opoziția unită." După un asemenea declamatoriu, cu iz de bâlci, ca la iarmarocul de la Banca unde se difuza „Curierul de la Banca", Ardeiul, după ce urzica cu aluziile și în nordul Moldovei, în Bucovina, pe la „fostul ministru averescan Dori Popovici" și pe la „redacția ziarului dlui Ion Nistor pe atunci opozant liberal" cobora în rândul alegătorilor de la Bârlad, cărora îi era destinat, și-i îndruma: „Votați lista
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Urații” - Gh. Salmogeanu; „Cântec de război” - Vasile Dobrescu; „Povestiri și legende” - N. Mateescu, Ion Martin, C. Gr. Chirica, Lucian Costin; „De‐ ale copiilor”: Dorina P. Beldie, Lucian Costin, Iosif N. Dumitrescu; „Boala la oameni și animale” - de A. M. Grigoraș, D. Urzică, A. Cosma, B. Urieșteanu, C onst. Milici; „O seamă de cuvinte” - Teofan Macovei, C. Atanasiu; „Vorbe adânci” - Gh. Bârsan, I.N. Portase, Emil Antonovici, Eco nom A. Cosma; „Ghicitori” - I. Paraschivescu, C. Gr. Chirica, I. Martin; „Glume, jătii și taclale” - N. I. Dumitrescu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Cosma, B. Urieșteanu, C onst. Milici; „O seamă de cuvinte” - Teofan Macovei, C. Atanasiu; „Vorbe adânci” - Gh. Bârsan, I.N. Portase, Emil Antonovici, Eco nom A. Cosma; „Ghicitori” - I. Paraschivescu, C. Gr. Chirica, I. Martin; „Glume, jătii și taclale” - N. I. Dumitrescu, D. Urzică, I. Paraschivescu; „Cântece” - B. Urieșteanu, Ion N. Popescu, Virgil Prichindel, Alecu M. Mocanu; „Cronica” d e G. Savin. În revistă au semnat colaboratori din toate județele țării iar de la Tutova sunt prezenți ca autori de materiale: G. Tutoveanu, V. Stoica
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Nicolau, I. Nicol escu - Poenile, Elena T. Pamfile, G. Polcovnicu, Ion N. Popescu , C. Rădulescu - Codin, Simion Rusu, pr. N. Sandovici, econ. P. Gh. Savin, Al. Saint - Georges, C. Soltuz, Gr. Soltuz, St. St. Tutescu, V. Todicescu, G. Tutoveanu, D. Urzică, Gh. Vlădesc u - Albești. Părintele Petru G. Savin este și autorul cărții: Satele sub 306 raportul cultural - graiuri și sfaturi cu privire la zestrea sufletească a poporului român, tipărită la Bârl ad în 1925. * Documente răzășești Documente răzășești, revistă regională de acte
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Mihail Dragomirescu, „Londra” și „Constantinopol”, CVC, 1909, 2; Ioan Nădejde, „Beția morții”, ADV, 1912, 8 089; R. Soroveanu, Un compozitor necunoscut: Mihăescu-Nigrim, „Clipa”, 1927, 152; Predescu, Encicl., 545; Mircea Pavelescu, Yarodara Nigrim, O sută de ani de la nașterea lui Mihăescu-Nigrim, „Urzica”, 1971, 9; Nicolae Mihăescu-Nigrim, DCL, I, 135-138; N. Crevedia, Epigramiști români de ieri și de azi, București, 1976, 19-22; Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar, Buzău, 1980, 19; L. Kalustian, Nigrim, FLC, 1984, 15; Yarodara Nigrim, [Nicolae Mihăescu-Nigrim], „Dimineața”, 1991
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288115_a_289444]
-
în literatura folclorică, de tipul: cel mai repede umblă gândul, vinul cel mai bun este cel neplătit și de la mesele altora, cea mai mare laudă o aduce cel care vrea să înșele, buruiana pe care o cunosc și orbii este urzica ș.a. Romanul conține o serie de motive folclorice de circulație universală, prezente și în creația populară românească: motivul omului închis în sac sau în butoi și condamnat la moarte, al celui care merge nici îmbrăcat, nici gol (învelit în plasă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285710_a_287039]