268 matches
-
bine noile orient?ri (cf. cp. III). Urc? acum, �n schimb, steaua sociologiei de la Columbia, al c?rei �opera?ionalism� iese victorios dintr-un conflict ce pornise poate mai pu?în de la metode c�ț de la orientarea să mai mult utilitarist? ?i mai pu?în reformist?. ?coală de la Chicago s-a deschis larg c?tre o diversitate metodologic?, dar rezultatele sale au decep?ionat pe cei care �i comandaser? cercet?ri ?i care a?teptau �solu?îi� practice la problemele urbane
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
tehnicii, de exemplu, împuternicește organizația logică și mecanică să opereze diviziunea muncii, să stabilească standardul producției și să creeze un sistem artificial care elimină sau subordonează lumea naturală. Instrumentaliștii (Hughes Rip și Kemp, Robinson) analizează tehnologia din punct de vedere utilitarist, funcționalist și neutral. Oricum, substantiviștii și instrumentaliștii sunt convinși că de înțelegerea raportului știință/tehnologie și societate, precum și a modului lor de intercondiționare depinde soluționarea problemelor legate de sistemele de producție și consum care, în ultimă instanță, sunt responsabile pentru
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
ar fi fost absurd. Singura funcție a pedepsei în acest context era să lovească în acele forme de corupție prezentate de conducere în mod obiectiv ca fiind cele mai dăunătoare formei de guvernământ chineze. Așadar, când pe baza unui calcul utilitarist pedepsirea indivizilor era considerată în detrimentul intereselor statului, vinovații rămâneau nepedepsiți; iar aceștia erau aproape invariabil cei mai puternici sau mai bine conectați. În gândirea Mao Zedong, unitatea mai mare este totdeauna mai importantă decât unitățile mai mici din care este
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
un set de argumente consecutive din sfera „psihologiei colective” : „Lipsit de instincte și obiceiuri Înrădăcinate care constituie datinile - scrie Ralea În articolul «Israel În România» -, evreul e mai ales raționalist. Și raționalist În sensul strict și strâmt al cuvântului Înseamnă utilitarist. Biblia și Talmudul indică această trăsătură de psihologie colectivă. El nu se lasă târât de preferințe oarbe, de uri ori de sentimente violente. Judecă și cântărește, e sobru, reținut, circumspect. Pasiunile nu-l mână. Aptitudini excelente pentru a deveni negustor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ea își poate exercita consimțământul informat în orice problemă o privește. Fiind scop în sine, orice persoană are drepturi, inclusiv dreptul de a alege pentru ea însăși, dacă această alegere nu încalcă același drept altei persoane. Fiecare om, ne spun utilitariștii, are dreptul să își caute fericirea personală și datoria morală să acționeze astfel încât prin acțiunea sa să sporească bunăstarea morală sau și materială a altor oameni, atât cât îi stă în putință. Propriul interes este legitim din punct de vedere
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
al eticii politice. O.Ș.: Care e imoralitatea supremă? M.M.: Să folosești cetățenii ca mijloace pentru scopurile tale. Acesta este păcatul capital. A făcut Mona Muscă acest păcat? A crescut gradul de nefericire al oamenilor, dacă e să o analizăm utilitarist? A încălcat drepturile unei alte persoane, dacă o analizăm din perspectiva eticii drepturilor? Oriunde mă uit, din oricare perspectivă aș porni, nu ajung deloc la concluzii asemănătoare celor formulate de Gabriel Liiceanu. O.Ș.: Mona Muscă n-a scăzut prea
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
unui tertium datur. Pentru el arta este, ca și pentru Croce, un exercițiu cu valoare intrinsecă, structural diferit de toate celelalte activități ale spiritului și nesuportând nici un fel de subordonare, nici față de formele cunoașterii (știință, filosofie), nici față de orice demers utilitarist. Spre deosebire de modalitatea științifică și filosofică de reflectare a existenței, arta reflectă lumea la modul antropomorfizant. De aici specificul, „autonomia” ei. Autonomie nu în sensul unei izolări absolute, al neparticipării la ansamblul vieții sufletești, ci exclusiv în acela al independenței esteticului
TERTULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
a aparatului tehnic, substitutiv de efort uman, și funcționarea normală ce reglementează comportamentul moral sunt lucruri diferite, dar complementare. Ele nu trebuie opuse nedialectic, reciproc Înstrăinate sau antagonizate, deoarece conduc la răbufniri ale protestului Împotriva tehnocrației și a gândirii exclusiv utilitarist eficiente. Strategului nu trebuie să-i scape astăzi faptul că are loc o treptată Îngustare a toleranțelor, o progresivă siluire a individului prin reglementarea tot mai strânsă a Încadrării sale ca rotiță Într-un mecanism multifuncțional. Sub presiunea acestui proces
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
cuvine menționat un alt important autor de origine rusă, Vladimir Nabokov, conform căruia în Rusia s-au manifestat totdeauna două forțe cu acțiune antagonică: pe de o parte statul, care dispunea de instrumentul represiv al cenzurii, pe de alta criticii utilitariști, gînditorii "radicali", din care Lenin și-a compus o ascendență, Belinski, Cernîșevski, Dobroliubov, Pisarev etc. În pofida programului "progresist" pe care-l formulau, înrîurirea lor asupra literaturii a fost una de rău augur, întrucît îi limitau orizontul la satisfacerea nevoilor sociale
Un Gogol dezideologizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16608_a_17933]
-
Immanuel Kant condamnă toate minciunile. Conform celor trei, nu sunt circumstanțe în unul dintre ei să mintă. Fiecare dintre acești filosofi au dat câteva argumente împotriva minciunii, toate compatibile între ele. Printre cele mai importante argumente sunt: Între timp, filosofii utilitariști sprijină minciunile care fac bine—minciunile albe. În cartea sa "Cum să Iei Decizii Bune și Să Ai Dreptate tot Timpul", Iain King sugerează o regulă despre posibilitatea minciunii, pe care o definește: „Înșeală doar dacă poți schimba comportamentul într-
Minciună () [Corola-website/Science/308541_a_309870]
-
este formulată în chiar termenii non-agresiunii: "anarhismul este un sistem care nu permite temei legal pentru agresiune", și "ceea ce anarhismul își propune este abolirea statului, adică abolirea agresiunii coercitive instituționalizate". Alții, precum David Friedman, privesc această problemă dintr-un unghi utilitarist: ei nu susțin că agresiunea este intrinsec imorală, ci că o legislație anti-agresiune poate fi derivată numai dintr-un contract între părți care se pun de acord să se abțină de la acte agresive una contra celeilalte. Această raportare diferită la
Anarho-capitalism () [Corola-website/Science/307718_a_309047]
-
excepționale (ex: scurte perioade de criză ale comunității) societatea nu se poate amesteca în mod legitim în sfera privată a individului. Filosoful precizează că, orice imixtiune a societății în sfera libertății individuale are 2 efecte indezirabile (din punct de vedere utilitarist) : Pentru Isaiah Berlin există 2 sensuri (politice) ale conceptului de libertate: Libertatea negativă precizează care este limita independenței comportamentului individual, fiind astfel identificabilă cu lipsa constrângerilor din partea altor persoane asupra activității mele. În privința acestei folosiri a conceptului de libertate Isaiah
Libertate (filozofie) () [Corola-website/Science/306944_a_308273]
-
evoluției. Astfel, "omniprezența morții", temperează optimismul progresist, anticipând atmosfera pesimistă de „fin-de-siecle”. Spencer considera ca etica este partea cea mai importantă din întregul sau sistem. În acest domeniu, sub influența lui John Stuart Mill, el adopta un punct de vedere utilitarist. Dar, distanțându-se de Mill, Spencer nu considera că fericirea deplină, ca scop al acțiunilor umane, ar putea fi atinsă pur și simplu printr-o maximizare a plăcerii: "Punctul de vedere pe care îl susțin este acela că etica, în
Herbert Spencer () [Corola-website/Science/302814_a_304143]
-
utilă expresie modernă, electronică, universală, pentru a reda scriitorilor locul le li se cuvine; "Mouvances" („Dependențe“) definește un spațiu pe Internet spre a asigura o prezență continuă și suverană ecriturii creatoare; "Mouvances" („Dependențe“): o arie de intervenție pentru rezistența la utilitaristul discurs și, astfel, să se opună poncifelor / șabloanelor, gestionarilor oportuniști ai culturii prea adesea întoarsă la coeficientu-i cel mai elementar, al rentabilității; "Mouvances" („Dependențe“) - pentru a rezista dictatelor propagandiștilor unei culturi alimentare și nivelatoare...» (www. Mouvances. ca, nr. 1 - 2
Claudine Bertrand () [Corola-website/Science/310355_a_311684]
-
disprețuirea restului umanității, ca și cum ar dori să perpetueze specia. În contrast cu aceasta, el se crede parte integrantă a unui grup de “super-oameni” și că în acest mod poate încălca legile morale în scopul atingerii unui scop măreț, ca acela al binelui utilitarist. Cu toate acestea, vina care îl macină după uciderea Alionei Ivanovna și a surorii ei Lisaveta și starea continuă de leșin pe care o are de fiecare dată când îi sunt menționate păcatele, servesc drept dovadă că el nu este
Crimă și pedeapsă () [Corola-website/Science/305048_a_306377]
-
numește un curent de orientare liberală. Rădăcina liberalismului se găsesc în filozofia utilitaristă dezvoltată începând cu secolul al XVI-lea și care se clădește în jurul individului pe ideea că ceea ce este potrivit individului este potrivit și statului. Pornind de aici, utilitariștii (Rene Descartes, Charles Montesquieu, Thomas Reausseua, Jemery Bertham) au construit o filozofie a interesului personal și au sugerat organizarea economică în funcție de acest interes. Încă de la început utilitariștii englezi au propus un model mai individualist, iar cei estici un individualism mai
Liberalism economic () [Corola-website/Science/314732_a_316061]
-
ideea că ceea ce este potrivit individului este potrivit și statului. Pornind de aici, utilitariștii (Rene Descartes, Charles Montesquieu, Thomas Reausseua, Jemery Bertham) au construit o filozofie a interesului personal și au sugerat organizarea economică în funcție de acest interes. Încă de la început utilitariștii englezi au propus un model mai individualist, iar cei estici un individualism mai social, adică în care mai este loc pentru intervenție statală și pentru rezolvarea aspectelor sociale ale economiei. Modele s-au dezvoltat și creionează tipurile fundamentale ale liberalismului
Liberalism economic () [Corola-website/Science/314732_a_316061]
-
publicat de "The Magazine of Fantasy and Science Fiction", unul care ar putea fi rezumat ca mai degrabă conservator în formă, dar inovativ în idei, comparativ de exemplu cu "Asimovs Science-Fiction" (mai modernist). Miloș Dumbraci utilizează un stil de scriere utilitarist, de inspirație americană (bazat pe concret și pe transmiterea cât mai eficientă a ideilor , dar minimalist estetic), aplicat însă unor teme specifice mai degrabă Estului (post) dictatorial (comunism, război în spațiul sovietic, tiranie, suspiciune și trădare, fatalism). În general, fundalul
Miloș Dumbraci () [Corola-website/Science/337230_a_338559]