422 matches
-
soc, teci de fasole, gălbenele, grâu (planta), iarbă mare, mătase de porumb, mușețel, mesteacăn, păpădie, frunze de păr, pătlagină, pătrunjel cu rădăcină, pir, salcie, salcâm, scai vânăt, sânișoară (Sanicula europaea), plantă întreagă sau iarbă mare, traista ciobanului, troscoțel, urzică moartă, vâsc de măr, cozi și frunze de vișin, volbură. Se pune câte o lingură din fiecare plantă la doi litri de apă clocotită. Se fierbe un minut. Se bea la fiecare oră câte 3-7 linguri timp de 16-18 ore pe zi
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
se suportă ca atare, se îndulcește cu miere. Petasites hybridus (captalan). Decoct din rizom cu o linguriță de plantă, ce se fierbe în 250 ml apă rece. Se bea 2-3 căni pe zi îndulcit cu miere de albine. Viscum album (vâsc de măr, brad). Se administrează ca un macerat din două lingurițe de plantă la 200 ml apă rece (la temperatura camerei), apoi se lasă opt ore la macerat și se dă în două reprize, din care un ceai se bea
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
Însăși Tamora Artemis, adevărată bestie cu chip de femeie („beastly creature”, cum o descrie Lavinia), va zugrăvi tabloul sumbru al acestor locuri: Un hău pustiu și negru, cum vedeți; E vară, dar copacii-s goi, sfrijiți, Acoperiți cu mușchi și vâsc hidos. O rază nu răzbate, -un suflet nu-i Afar’ de buha nopții și corbi cobe. Și arătându-mi groapa asta-a groazei Mi-au spus c-aici, în bezna grea a nopții, Puzderii de strigoi și șerpi cu șuier
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
de aur Creanga de aur este un roman tradițional, un roman istoric, dar și o parabolă, cu elementele care țin de spațiul mitologic, de atmosfera de basm oriental. Fiind un roman mitic, această narațiune se referă la o ramură de vâsc simbolizând înțelepciunea unită cu forța (Al. Paleologu). Într-o zi, naratorul a primit un manuscris care relata o poveste de dragoste. Pentru a se iniția în tainele lumii, tânărul monah Kesarion Breb a fost trimis de preotul lui Zamolxe, în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
se utilizează intern, sub formă de picături sau extern, pentru fricțiuni. MACERATUL constă în păstrarea plantei tocate, în contact cu apa rece, timp de 1-12 ore. Se utilizează în cazul plantelor, la care extracția principiilor active necesită timp mai lung: vâscul, nalba, inul etc. Maceratul se prepară la temperatura camerei. Ceaiul obținut prin extracție apoasă se prepară pentru o singură zi. Se bea neîndulcit sau îndulcit cu miere de albine și propolis (Atențiune la diabetici, unde nu se îndulcesc!). CATAPLASMA (prișnița
XI. Etapele prelevării şi preparării remediilor fitoterapeutice. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2112]
-
z.silvost.se.fa.; L7T5C4UXR8NX; Aceri - Quercion, Rhamno - Prunetea, Fagetalia, Al., Me., De. ORD. SANTALALES FAM. SANTALACEAE -Thesium linophyllon L. (Măciulie) - G.-H., Eur. centr. Frecv., z.silvost.-se.fa.; L8T6C5U2R8N1: Festucetalia valesiacae, Brometalia erecti FAM. LORANTHACEAE *Loranthus europaeus Jacq. (Vâsc de stejar) - Ep., Eur. Spor., ., z.silvost.-se.go.; Querco - fagetea, Lathyro Carpinion *Viscum album L. (Vâsc de foioase) - Ep., Eur. Frecv., z.silvostep. se.fa; L7T5C3UXRXNX; Me., Md., Tx. ORD. CELASTRALES FAM. CELASTRACEAE *Evonymus europaeus L. (Salbă moale) - Ph
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
-Thesium linophyllon L. (Măciulie) - G.-H., Eur. centr. Frecv., z.silvost.-se.fa.; L8T6C5U2R8N1: Festucetalia valesiacae, Brometalia erecti FAM. LORANTHACEAE *Loranthus europaeus Jacq. (Vâsc de stejar) - Ep., Eur. Spor., ., z.silvost.-se.go.; Querco - fagetea, Lathyro Carpinion *Viscum album L. (Vâsc de foioase) - Ep., Eur. Frecv., z.silvostep. se.fa; L7T5C3UXRXNX; Me., Md., Tx. ORD. CELASTRALES FAM. CELASTRACEAE *Evonymus europaeus L. (Salbă moale) - Ph., Eur. Frecv., z.silvost. se.go.; L6T5C3U5R8N3; Rhamno - Prunetea, Querco - Fagetea, Aceri - Quercion, Ulmenion -Evonymus verrucosus Scop
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
de plante sunt menționate cu denumirea lor dacică. Asemenea plante medicinale și tot cu denumirea indigenă sunt însemnate și de Pseudo-Apuleius în tratatul Herbarius. Denumirile acestor plante sunt atestate de lingviști, de istorici și preluate de Istoria Medicinei cu remarcarea vâscului, care la daci se bucura de o atenție deosebită, fiind utilizat pentru fluidizarea sângelui, echilibrarea tensiunii și menținerea tinereții. Preoții daci, spiritualiști prin însăși religia lor, practicau dieta vegetală, apicolă, recomandând-o enoriașilor, cum scriu Clemens din Alexandria, ca si
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
lăsă să umble pe ușă decât pe baba Maranda, care ieșea la cazanul cocoțat pe pirostrii, deasupra focului de sub cireșul cel bătrân, de unde lua uncrop pentru opărit lujeri de ruscuță (să-i dea Dumnezeu putere la inimă Petroniei!) și de vâsc pururea verde (Doamne ferește, să nu damblagească!)... După mai multe ore ale după-amiezii, sfâșiată de vaiete scrijelitoare, Nicanor auzi un behăit subțire, ca de mieluț, apoi mamă-sa, baba Maranda, mai aduse, la cazanul de pe pirostrii, o poală de Traista-păcurariului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
infecțios consumat odată cu părți din plantă rămâne viabil după trecerea prin tubul lor digestiv. Păsările migratoare au adus în Franța agentul patogen al focului bacterian al Pomoideelor, la 10-15 km în afara zonelor cunoscute ca fiind contaminate din Anglia. Semințele de vâsc sunt deplasate de către păsări care consumă fructele și datorită viscinei semințele se lipesc de ciocul lor și vor fi duse la distanțe mari. Plantele parazite ( Cuscuta) pot fi vectori frecvenți ai virusurilor din plantele gazdă deoarece prin haustorii lor ele
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
produsele subliniate sunt ultimele omologate). Pe lângă combaterea chimică se preconizează și utilizarea unor bacterii antagoniste față de Erwinia amylovora cum ar fi: Erwinia herbicola, Pseudomonas fluorescens, Pseudomonas viridiflora și Bacillus subtilis; se mai pot utiliza unele extrase din plante ca: iederă, vâsc sau crețișoară; în repaus vegetativ, pomii se tratează cu hidroxid de cupru 3 % în amestec cu ulei horticol 1 %; după ploi ce depășesc 25 mm, pomii se stropesc în interval de cel mult 24 ore cu zeamă bordoleză 1 %. 4
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
sexualitate sunt : akinetosporangii, sporii durabili, zigoții, oosporii, ascele și basidiile Ascele pot apărea libere la suprafața substratului parazitat au saprofitat sau în ascofructe de tip loculi, cleistotecii, peritecii sau apotecii iar basidiile pot fi în basidiofructe (carpofori) sau basidii sclerificate-teliospori. Vâscul de stejar Loranthus europaeus formează pe plantele gazdă tufe mici, de 20-50 cm înălțime, cu tulpini foarte fragile, dicotomic ramificate, de culoare cenușie. Plantele total parazite se clasifică în două grupe: a. plante holoparazite cu haustori pe rădăcinile plantelor gazdă
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și goluri și chiar din plantațiile tinere, s-a ridicat la circa 50 t/an. Plantele medicinale recoltate au atins cifra de 19,6 t/an, dintre care menționăm: mușețelul (Matricaria chamomilla), coada șoricelului (Achillea setacea), urzica moartă (Urtica dioica), vâscul (Vâscum album), potbal (Tusilaga farfara), socul (Sambucus migra), măcieșul (Rosa canina). (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). 4. REZERVAȚIILE ȘTIINȚIFICE FORESTIERE În bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, prin grija organelor locale și a unor oameni conștienți de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
ciocănitori: ghionoaia sură (Picus canus), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoarea pestriță mică (Dendrocopos minor), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), corbul (Corvus corax), cucul (Cuculus canorus), sfrânciocul roșiatic (Lanius collurio), cojoaica de pădure (Certhia familiaris), muscari (Muscicapa striata), sturzul de vâsc (Turdus viscivorus), sturzul cântător (Turdus philomelos), mierla (Turdus merula), pițigoiul mare (Parus major), pițigoiul albastru (Parus coeruleus), pițigoiul de munte (Parus montanus), pițigoiul codat (Aegithalos caudatus). Dintre mamifere întâlnim: căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), viezurele (Meles meles), vulpea (Vulpes
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
colchicus), coțofana (Pica pica), mărăcinar mare (Saxicola rubetra), turturica (Streptopelia turtur), guguștiucul (Streptopelia decaocto), silvia de zăvoi (Sylvia borin), silvia de câmp (Sylvia communis), silvia mică (Sylvia curruca), mierla (Turdus merula), sturzul cântător (Turdus philomelos), cocoșarul (Turdus pilaris), sturzul de vâsc (Turdus viscivorus), pupăza (Upupa epops). Unele specii precum Falco vespertinus si Milvus milvus apar în literatură, dar nu mai sunt observate în zonă. Mamiferele sunt reprezentate de specii de rozătoare precum: șoarecele de pădure (Apodemus sylvaticus), popândăul (Spermophylus citellus), hârciogul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
ghionoaia sură (Picus canus), lăstunul de mal (Riparia riparia), țicleanul (Sitta europaea), guguștiucul (Streptopelia decaocto), turturica (Streptopelia turtur), huhurezul mic (Strix aluco), graurul (Sturnus vulgaris), silvia cu cap negru (Sylvia atricapilla), silvia porumbacă (Sylvia nisoria), mierla (Turdus merula), sturzul de vâsc (Turdus viscivorus), pupăza (Upupa epops). PRUTEȚUL BĂLĂTĂU Încadrarea teritorial-administrativă: satul Bălteni, comuna Probota; proprietate de stat în administrarea Direcției Silvice Iași. Categoria și tipul ariei protejate: conform clasificării I.U.C.N. este inclusă în categoria a IV-a (rezervații naturale
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
M: Kasumin L 0,15 %. Pe lângă combaterea chimică se preconizează și utilizarea unor bacterii antagoniste față de Erwinia amylovora cum ar fi: Erwinia herbicola, Pseudomonas fluorescens, Pseudomonas viridiflora și Bacillus subtilis; se mai pot utiliza unele extrase din plante ca: iederă, vâsc sau crețișoară; în repaus vegetativ, pomii se tratează cu hidroxid de cupru 3 % în amestec cu ulei horticol 1 %; după ploi ce depășesc 25 mm, pomii se stropesc în interval de cel mult 24 ore cu zeamă bordoleză 1 %. 9
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
500 ml apă; se fierbe 2 minute, se infuzează 5 minute și se beau 3-4 ceaiuri pe zi, Într-o cură de 3 săptămâni. *Decoct din anghinare, gălbenele, urzică vie, păpădie, mentă, mușețel, fenicul; se fierbe 3 minute. *Macerat din vâsc preparat din 2 lingurițe frunze uscate la 200 ml apă rece; se lasă la macerat timp de 8 ore, se strecoară și se beau câte 2 căni pe zi, dintre care o cană seara la culcare. Pentru bărbații bolnavi de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
frunze uscate la 200 ml apă rece; se lasă la macerat timp de 8 ore, se strecoară și se beau câte 2 căni pe zi, dintre care o cană seara la culcare. Pentru bărbații bolnavi de cancer hepatic se recomandă vâscul de stejar iar pentru femei vâscul de măr. *Macerat din rădăcină rasă de leuștean, miere de albine și vin roșu (În proporții egale) care se ține la macerat timp de 7-8 zile, În sticle la Întuneric, cu agitare zilnică; se
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
rece; se lasă la macerat timp de 8 ore, se strecoară și se beau câte 2 căni pe zi, dintre care o cană seara la culcare. Pentru bărbații bolnavi de cancer hepatic se recomandă vâscul de stejar iar pentru femei vâscul de măr. *Macerat din rădăcină rasă de leuștean, miere de albine și vin roșu (În proporții egale) care se ține la macerat timp de 7-8 zile, În sticle la Întuneric, cu agitare zilnică; se consumă câte o lingură de 3
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
litru apă rece), timp de 1-2 zile, după care se Încălzește și se strecoară. Se constată că, după câteva zile, dispar edemele la picioare, sunt calmante durerile și se Îmbunătățesc datele analizelor de sânge și urină. *Macerat din frunze de vâsc de stejar (pentru bărbați) și de măr (pentru femei) din care se bea câte o cană pe zi, Împărțită În 3-4 reprize. *Macerat din amestec de tătăneasă (rădăcini), nuc (frunze), coada șoricelului, mușețel și rostopască. *Extract antitumoral preparat din: -macerat
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
muzică perpetuă, monotonă, liniștitoare. Simt cum ideile se sedimentează, cum inima capătă un ritm de ceasornic și cum mă împac cu toată lumea. Și cu cea bună și cu cea rea. O fi un miracol al sătucului Meyries, cocoțat ca un vîsc în înaltul copacului? Sau poate vanitatea inutilă cu care castelul Queyras își sfidează vecinii și îi aduce cu picioarele pe pămînt. Am nevoie de spațiu și ies în ușa bătrînei case. Pe perete e o placă de bronz pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pantă ascendentă. Faptul este legat în primul rînd de ameliorarea treptată a nivelului de trai, dar comportă și cauze mai subtile. Cu trăsăturile pe care i le cunoaștem, Crăciunul este prin esență o sărbătoare modernă, în pofida multiplicității caracteristicilor arhaizante. Folosirea vîscului nu este, cel puțin nu nemijlocit, ceva rămas de pe vremea druizilor, căci moda lui pare să fi fost reinstaurată în Evul Mediu. Bradul de Crăciun nu este menționat nicăieri înainte de unele texte germane din secolul al XVII-lea ; el ajunge
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
nu este doar o mistificare impusă în mod agreabil de către adulți copiilor ; ea este, într-o foarte mare măsură, rezultatul unei tranzacții extrem de one roase între două generații. Situația întregului ritual este aceeași cu a plantelor verzi - brad, ilex, iederă, vîsc - cu care ne împodobim casele. Astăzi lux gratuit, ele au fost cîndva, cel puțin în cîteva regiuni, obiectul unui schimb între două clase ale populației : în ajunul Crăciunului, în Anglia, chiar pînă la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, femeile mergeau
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
țarcul imaginar În care tremură cu sufletul la gură ori la rădăcină cu gândul la sacrificiul ce-i va avea curând ca victime, odată cu Sărbătorile, ale noastre, nu ale lor, porcul și bradul nu sunt singuri. Le Împărtășește soarta și vâscul. Ei și? Am spune sub primul impuls, e un parazit care suge seva arborilor; un tâlhar deci. Dar tot un tâlhar a fost și primul mântuit, pentru că a avut șansa de a fi răstignit odată cu Hristos... Dar vâscul nu e
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]