903 matches
-
de pești mici, cu capul mare lățit și cu corpul subțiat spre coadă. (DEX) [v]Strapazan = (reg.)- cui de lemn sau metal fixat pe marginea bărcii, care se introduce în gaura ce delimitează locul vâslei și de care se leagă vâsla cu ajutorul unei curelușe. (DEX) [vi]Strunghil = specie de guvid, de culoare galben-brună, care are capul mai ascuțit decât caiaua - altă varietate de guvid. Caiaua are capul lat și fără multă carne pe el, este negru, cu corpul subțire. (DEX) [vii
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350729_a_352058]
-
de sărbătoare. Ieri e trecut și prinde-l în ramă Cronos acasă copilul își cheamă. Frunzele toate își țin legământul În valsul lor sărută pământul. Mâine pe luntre, purtat de un val, Aduce și cerul și peștii la mal. Pe vâsle de vise cuprinde și largul, Pe steag de speranță să urce catargul... În palme să prinzi cu drag răsăritul, Prin macii aprinși coboară asfințitul Salcii la mal își pleacă genunchii, Prin gânduri de mare trec pescarușii. Iubește-i și iartă
IUBEŞTE ŞI IARTĂ! de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352184_a_353513]
-
mie... A-nghețat caloriferul iarna Iar n-ai bani să cumperi foc de lemne Că dacă citeai mai bine-n semne Nu mai părăseai povarna A-.nghețat caloriferul. Tufă Tufu și eu aerul de pâslă Că mâna dreaptă mi se face vâslă Și-aș lovi pe știu eu cine-n scufă! Dar nu mă revolt, nici nu instig Toată viața mi-am văzut de treabă Dacă vin "băieții" și mă-ntreabă, Mie-mi place să trăiesc în frig Asta e damblaua mea
NUMAI LUNEA de ION UNTARU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356438_a_357767]
-
documentație solidă. Poate dintre localnici se va încumeta cineva să scrie mult mai deliat despre această meserie. Pescuitul se practică și acum de către locuitorii comunei Coronini, însă bărcile sunt construite din tablă rezistentă, și sunt dotate cu motoare pe benzină. Vâslele sunt folosite doar pentru manevrele din apropierea malului. S-a înființat o asociație de pescuit care va încerca să rezolve problemele pescarilor. Referință Bibliografică: PESCARII DIN CORONINI / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 869, Anul III, 18 mai 2013
PESCARII DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 869 din 18 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354901_a_356230]
-
când se mai aude cântecul sapelor, sărind în horă cu clipele ferecate în călcâie, dansăm cu tâmplele răzmate de luna ca o lămâie, și apele ne fură din umbră; ne trecem iubita dintr-un braț în altul, ca valul din vâsle în vâsle. Bărcile au adormit cu nasul în nisip dar au răma și ele cu apele în vise și râdem cu toții amețind focul care luminează casele întoarse spre noi așteptând norocul. Ne cheamă ferestrele și le răspundem tăcuți, plecând perechi
FLUVIU CUVINTELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356692_a_358021]
-
mai aude cântecul sapelor, sărind în horă cu clipele ferecate în călcâie, dansăm cu tâmplele răzmate de luna ca o lămâie, și apele ne fură din umbră; ne trecem iubita dintr-un braț în altul, ca valul din vâsle în vâsle. Bărcile au adormit cu nasul în nisip dar au răma și ele cu apele în vise și râdem cu toții amețind focul care luminează casele întoarse spre noi așteptând norocul. Ne cheamă ferestrele și le răspundem tăcuți, plecând perechi,uitând câte
FLUVIU CUVINTELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356692_a_358021]
-
când se mai aude cântecul sapelor, sărind în horă cu clipele ferecate în călcâie, dansăm cu tâmplele răzmate de luna ca o lămâie, și apele ne fură din umbră; ne trecem iubita dintr-un braț în altul, ca valul din vâsle în vâsle. Bărcile au adormit cu nasul în nisip dar au răma și ele cu apele în vise și râdem cu toții amețind focul care luminează casele întoarse spre noi așteptând norocul. Ne cheamă ferestrele și le răspundem tăcuți, plecând perechi
HORĂ TÂRZIE ÎN SAT DE PESCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355248_a_356577]
-
mai aude cântecul sapelor, sărind în horă cu clipele ferecate în călcâie, dansăm cu tâmplele răzmate de luna ca o lămâie, și apele ne fură din umbră; ne trecem iubita dintr-un braț în altul, ca valul din vâsle în vâsle. Bărcile au adormit cu nasul în nisip dar au răma și ele cu apele în vise și râdem cu toții amețind focul care luminează casele întoarse spre noi așteptând norocul. Ne cheamă ferestrele și le răspundem tăcuți, plecând perechi,uitând câte
HORĂ TÂRZIE ÎN SAT DE PESCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355248_a_356577]
-
ziua această a coincis și cu ultima lui zi de viață. Pe data de 18 mai, bucuros să încheie un an școlar, Andrei a vrut să sărbătorească evenimentul alături de fratele său și încă un prieten, au luat o barcă cu vâsle și au plecat la un lac din împrejurimi. Ce ar fi trebuit să fie o bucurie nevinovată s-a transformat într-o tragedie, barca a început să ia apă, copiii au intrat în panică și micuțul Andrei, dorind să-și
SOMN LIN ÎNTRE STELE, ANDREI… de MARA CIRCIU în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368869_a_370198]
-
curmal de mal fă-mă strigăt de lalele stol învolburat de rândunele apoi așeză-mă pe pat de dorinți cuminți să te pot cuprinde în verde lila iorgovan de sărut apoi fă-mă licurici să mă mut zadarnic pe o vâslă plutindă Referință Bibliografică: NEBUNA MEA NOAPTE DE MOV / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1928, Anul VI, 11 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
NEBUNA MEA NOAPTE DE MOV de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370806_a_372135]
-
oricăror furtuni. Astfel putem ajunge oriunde, chiar și la surprinzătoare exemplificări ale inefabilului: Totul miroase a leandru uscat/ un înger de după nor ne-a și iertat/ fiindcă eram din stirpea năuciților/ și tăceam cât puteam așteptând învierea/ pe galera cu vâsle ca mierea/ și etravă de scrum// matrozii ca și poeții/ au gânduri unse cu soare/ și în loc de limbă/ nuia de alun (Urkmez lângă Smirna). Familia spiritelor total atașate paradigmei onirice va fluidiza perpetuu orice limită: să fi tras încordați la
NEVINDECĂRI MEREU ȘLEFUITE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370082_a_371411]
-
Yámana, locuind într-o zonă geografică muntoasă și ploioasă, aveau resurse puține pe uscat, dar resurse în apă: pești, numeroase balene, lupi de mare, păsări acvatice. Yámana erau buni navigatori. Foloseau canoele în lungime de 3 - 5,5 m, cu vâsle, pe care le construiau în timpul verii, între octombrie și februarie. Corturile lor, cu un diametru de 4-5 metri, aveau o formă conică. cu o cupolă în vârf. Alimentele cu multe calorii (grăsimile) erau necesare în zona subantarctică pentru energie. Cele
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (3) – USHUAIA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369313_a_370642]
-
n-a lipsit nici patria mamă: România! Astfel ne descrie cu fidelitate locurile minunate din Delta Dunării: „Admiram ascunzătorile unor vizuini, măiestria cu care unele păsări își făceau cuibul uneori chiar în legănarea plantelor mai înalte crescute din apă... Cipocitul vâslelor parcă era o muzică ritmată pe fondul căreia se auzeau soliștii - păsările deltei... Mirosul specific deltei... mișcarea vălurită a apei, toate te trimiteau într-o lume pe care deși, o vedeai cu ochii, ți se părea totuși că e un
„FRUMOASELE VACANŢE”- O MINUNĂŢIE DE CARTE! de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369746_a_371075]
-
inimă dorința De-a adăsta pe azurii lăicere. Neptun, al mării zeu, tridentu-nalță Spre universul care-i este tată; Cu umilință cere un răgaz De-a pune apei un zăgaz, Să ostoiască marea-nfuriată. În clocotirea-i înspăimântătoare Corăbii, yahturi, vâsle - mici chibrituri, Fărâme albe de nimicnicie Se-ntorc la mama veșnicie... Seduse sunt de ale vieții rituri. Pseudonim literar - Bonnie Mihali Referință Bibliografică: Fărâme de nimicnicie / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2285, Anul VII, 03 aprilie 2017
FĂRÂME DE NIMICNICIE de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370147_a_371476]
-
largi păsări pe mările de fum, Care-nsoțesc alene corăbiile pe-abisul Amarelor noianuri, lunecătorul drum. Abia aduși pe punte, și regii de azure Se-arată a fi deodată stângaci, fără de gând, Mari aripile-și lasă, o, albele armure! - Ca niștea vâsle triste alături atârnând. Cel călător de ceruri, el, nu de mult, stăpânul Superb al înălțimii, sta umilit și-nvins...! C-o pipa peste pliscu-i îl necăjește unul Maimuțărindu-l, altul, pe cel cu mersul stins. Poetul e asemeni acestui prinț
ODĂ POEZIEI!! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353442_a_354771]
-
cer. Nici o stea nu reușea să se strecoare prin perdeaua întunecoasă și prevestitoare de furtună. Speram ca luna palidă să-și facă apariția firavă pe bolta întunecată, prevestitoare de evenimente rele, să ne călăuzească pe direcția bună. Trăgeam tăcuți de vâsle. Eu și fratele meu mai mare cu patru ani și jumătate, am mai fost prinși de furtună în larg. Odată am tras fără oprire la vâsle două ore și jumătate continuu și am reușit să ajungem la mal. Fiind doi
INVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354251_a_355580]
-
întunecată, prevestitoare de evenimente rele, să ne călăuzească pe direcția bună. Trăgeam tăcuți de vâsle. Eu și fratele meu mai mare cu patru ani și jumătate, am mai fost prinși de furtună în larg. Odată am tras fără oprire la vâsle două ore și jumătate continuu și am reușit să ajungem la mal. Fiind doi, chiar dacă nu mai eram la prima tinerețe, aveam experiența ieșirilor pe mare de peste șaisprezece ani cu barca noastră mică. Speram ca la ivirea zorilor, marea să
INVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354251_a_355580]
-
o ploaie rece și multe ore de stat în umezeală, te poți alege repede cu o congestie pulmonară. Aveam colegi care nu mai erau printre noi, datorită acestui fenomen, tratat cu nepăsare. După o jumătate de ora de tras la vâsle pe marea agitată, dar nu chiar așa de supărată, am ajuns cam la o milă marină (1830 m) de țărm. Speram să cădem pe zonă cu piatră și scoică pe fundul mării unde să fie și guvide. Am aruncat ancora
INVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354251_a_355580]
-
duce furtuna spre larg? În caz că nu vom reuși să învingem furia mării, telefoanele mobile erau singura scăparea. Anunțăm poliția de frontieră să ne salveze. Cu amenda vedem noi ce v-om face. După vreo jumătate de oră de tras la vâsle, nu am parcurs nici trei sute de metri. Eu eram deja în apă până la genunchi. Se umpluse compartimentul unde stăteam cu picioarele, de la valurile ce se repezeau cu forță în prova bărcii scufundate din cauza greutății mele și a apei aruncate de
INVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354251_a_355580]
-
deja în apă până la genunchi. Se umpluse compartimentul unde stăteam cu picioarele, de la valurile ce se repezeau cu forță în prova bărcii scufundate din cauza greutății mele și a apei aruncate de valuri. L-am lăsat pe frate să tragă la vâsle iar eu scoteam apa din compartiment. Din cauza proprie-mi greutăți, la fiecare val, apa intra la loc. Trebuia să facem ceva să ridicăm prova, să nu mai intre apa în barcă la fiecare val. M-am mutat pe aceeași banchetă
INVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354251_a_355580]
-
ajungeam în zona de adăpost al digurilor, atunci puteam să îndreptăm barca spre golful nostru de acostare. Odată cu schimbarea cursului, s-a văzut că am început să înaintăm mai mult. Acum parcurgeam aproape câte un metru la fiecare tras de vâsle. Furtuna se întețea tot mai tare. Când eram pe coama valului ce ne întorcea spre larg, când staționam pe fundul abisului dintre două valuri de peste doi metri. Valurile erau largi și periculoase. Era suficient să te prindă travers ca să-ți
INVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354251_a_355580]
-
val? Iată că începe să se zărească Cazino - ul. Însemnă că nu mai avem mai mult de jumătate de kilometru până la plaje. Intrasem deja în zona de influență a digurile. Acum înaintam peste un metru jumătate la fiecare tras de vâslă, chiar dacă forța noastră fizică nu mai exista. Mai mult frica ne dădea puterea necesară continuării luptei cu natura dezlănțuită. Când vom ajunge aproape de diguri vom încerca să o luăm spre Saturn, spre locul de acostare. Am aruncat ancora pentru a
INVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354251_a_355580]
-
Saturn, spre locul de acostare. Am aruncat ancora pentru a ne mai odihni, simțeam că nu mai putem continua să înaintăm. Ancora nu ținea barca pe loc. Valurile ne duceau din nou târâși spre larg. Cât timp fratele trăgea la vâsle, eu trăgeam de parâmă să scot din nou ancora, care avea ghearele de prindere îndreptate de forța curenților și de aceea nu ne ținea ancorați. Mai aveam o sută de metri și am reușit să ajungem în dreptul hotelului Paradiso. Am
INVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354251_a_355580]
-
la fiecare trăsătură. Valurile înspumate se spărgeau de prova ambarcațiunii, stropindu-ne cu apa rece și sărată. Nea Nicu nu mai putea să tragă, așa că la fiecare trasătură de-a mea, se schimba direcția bărcii spre nord. Am preluat și vâsla bătrânului care nu-mi mai putea fi de folos, devenise deja un lest în plus și acum îl simțeam din plin. Așa că l-am rugat să scoată apa din prova, să-și schimbe locul și să treaca în pupa bărcii
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354253_a_355582]
-
fost minunat. Însoțită de două dintre prietenele profesoare, călcam pe iarba plină de apă tremurând odată cu mine. Făceam câțiva pași uitându-mă mereu în urmă. O barcă, traversa Dunărea. Nu o vedeam din cauza ceții; în schimb auzeam zgomotul orb al vâslelor, sorbit de valurile ce erau atinse. Cu greu mi-am dat seama că era domnul Grigore, pescar fără măsură și propietarul remorcherului cu ponton care ne-a fost gazdă. Plecase la pescuit pentru prietenii din Botoșani. La Dunăre, uneori toamna
ÎNTR-O TOAMNĂ, LA GROPENI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353732_a_355061]