294 matches
-
trei se repeziră la icoanele lăcașului, mai ales închinându-se la icoana Sf. Gheorghe, cel care scăpa omenirea de prigoana balaurului cu șapte capete. Un foșnet trecu prin zidurile mănăstirii. Era starețul mănăstirii, părintele Ioan, copil de pripas, găsit de văcarii boierului, printre mărăcinii de la marginea satului. Boierul îl trimise la școala călugărească, iar el, vrednic, venise să conducă mănăstirea de la Sângeap, unde primise și întâiul botez. Ce veste, poveste vă poartă pașii spre mănăstire, fraților? ceru lămuriri înaltul prelat, a
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
în vacanța ce va urma după puțin timp. Pe imașul ce se întindea de la pârâu până sub pădure, cornutele alergau după iarba gustoasă și, pentru că soarele își întețea dogoarea, pe unele le necăjeau bondarii și începea strechea, dând de furcă văcarului. Fiind absorbită de minunata priveliște, își petrecu o mână peste spate pentru a-și scutura rochia de praful pe care l-a împrumutat de la hatul unde s-a așezat pentru a privi peisajul deosebit de frumos, pe care nu-l vedea
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
suflarea de pe glob și-au întors privirea spre americani și se miră cum pot să fie așa de, precum zicea un erou de a lui Caragiale, „măgari și fără manieră”, în relațiile diplomatice cu alte țări. Auzi dumneata, manieră la văcarii din Texas, fugi țațo de aici, că mor, unde-ai mai văzut matale măgari, pardon, voiam să zic americani, cu maniere. Ar fi un nonsens, ca ursul cu coadă, sau ca un Băsescu vegetarian, care bea doar apă, îmbuteliată artistic
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
portocalie și ca urmare s-au pus în funcțiune toate măsurile proiectate din timp. Au fost lansate în aer 457 de avioane F16 și 22 de F17, 3256 de elicoptere Apache patrulau deja la mică înălțime, pentru a proteja prețioșii văcari americani, care de atâta vreme au fost obiect de export pentru SUA, mai ales prin intermediul filmelor western. Au mai fost trimise urgent 3 portavioane și șapte submarine nucleare de atac în Golful Piersic, pentru a supraveghea Iranul, iar 3 crucișătoare
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
din întreaga lume, din 1966 și până acum, din care deja a pus pe saitul său numit Wikileaks.org, 220 de documente, care de care mai savuroase și mai pline de picanteriile, pe care le pot pune în scris doar văcarii americani, ajunși pe bani buni, în scaune de ambasadori. Deci, dacă scrisorile au fost găsite, iar limba română o învață românii de la mama lor, ce le mai trebuie cartea de limba română. Matematica o pot învăța copiii de la femeia de
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
spăla, călca, se descurca bine cu păsările și cu porcul cât tatăl ei era plecat la munca câmpului. Se scula dis de dimineață, odată cu tatăl ei, dădeau amândoi să mănânce la păsări și la porc apoi pleca cu vaca la văcar iar tatăl ei, pe câmp. Toate acestea îi intraseră în reflex. Seara când venea de la câmp, Gheorghe aducea câte doi saci de iarbă pentru porc și gâște și în drumul lui trecea să ia vaca de la cârd. Aveau o viață
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
haina face pe om, ci omul face haina! Dar și în privința aceasta se cunosc multe excepții! Am cunoscut un cerșetor care, în hainele lui jerpelite, era mare profesor universitar! Ori pe o bancă în parc, îmbrăcat în straie jalnice de văcar, dormea la soare un mare scriitor.... Mergem uneori pe mai multe cărări pentru a rezolva o problemă. Când, la un moment dat, „cărările” se încurcă renunțăm și căutăm cu mai multă rigoare „cărarea” cea dreaptă! Când câte un individ cu
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
râpi, dealuri mici și abrupte, tufișuri și mărăcini, unde pe porțiuni mai mici sau mai mari creștea o iarbă verde și frumoasă din care se Înfruptau animalele sătenilor. Cireada satului păștea În marginea pădurii, sub directa grijă a lui Ciulinel, văcarul satului. Au mers Împreună și au luat din cireadă pe Marțolea și au dus-o pe fundul unei râpi unde era iarbă din abundență, așa Îi spuneau părinții Anetei: Când n-ai de treabă, te duci și iei pe Marțolea
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
vreme. Mândri nevoiemare, Ochenoaia și nepotul ei „Îmbrăcat di duminicî” au mers către Vlanic, islazul unde păștea cireada satului, ca s-o aducă acasă pe Dumănița, vaca Ochenoaiei. La acea oră de seară stăpânii vitelor se adunau și așteptau ca văcarul satului să aducă vacile către drumul prăfuit ce leagă satul de șoseaua națională. Oameni foarte curioși și clevetitori cei din Cățălești, siretenii cum li se spunea mai nou, de când satul Cățălești a căpătat denumirea de satul Siretu. Saluturi, priviri de
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Să-l roage a-i face parte De dragul soțior. 456 {EminescuOpVI 457} {EminescuOpVI 458} {EminescuOpVI 459} Un fulger luminează Și ia pe loc căzu, Un glas o-nfiorează Și ea moartea-și văzu. Nu, fată, nu mai cere Pre un văcar bărbat Și d-odată din tăcere Un țipet au scăpat. Părinții - aleargă afară S-asvîrl din așternut La baba cum să sară S-o spargă ei au vrut; Aleargă la copilă La rodul lor iubit. S-o scoale - au vrut în
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
dar și contra-dar, adică de strategii winăwin, producătoare de bunuri comunitare. Decît să-mi păzesc eu vacile de tine și tu de mine, mai bine plătim împreună pe cineva care să le păzească de alții. Și așa s-a inventat văcarul, și tot așa s-au inventat și multe alte „obiceiuri tradiționale”. Inegalitățile și conflictele individuale (de care n-au dus lipsă niciodată) puteau să apară doar după ce aceste sisteme de cîștig reciproc ofereau minimul de siguranță colectivă necesar supra viețuirii
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
de-o teapă cu tine. Secretarul O.B. intuise acest sentiment colectiv și se folosea de el din plin. Cum codul lumii acesteia nu-mi devenise încă familiar, mă îngrozea misterioasa putere a individului. Păream o turmă mînată de-un văcar. Cel dintîi consiliu s-a desfășurat în obscuritatea abia deslușită în seara timpurie a unei săli de clasă. Asfințitul intra prin ferestre, profilînd siluetele din bănci. Pe un teanc de manuale, la catedră, lampa zugrăvea pe perete, uriașe, două umbre
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
urmare s-a făcut iar o examinare amănunțită a produsului care în mod disciplinat (se obișnuiseră cu milităria) a corespuns așteptărilor, așa că li s-a imprimat un nou termen de valabilitate, 20 ianuarie 2011. Nu mai reiterez noile aventuri ale văcarilor americani pe harta lumii, cu avioanele și tancurile lor Abrams, ci doar pot să informez pe cei mult doritori, să cunoască soarta fostelor orătănii ale lui Bill Crash, marele fermier zootehnist din Keralee, Oklahoma, că și până în 2011 au rămas
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
mă determina să plec în Germania, ca să văd de unde pornesc urmele. Oftă din nou. Ah, ce vremuri fericite! Tabitha îmi plătea chelutuielile. Era primăvară pe Valea Rinului. Am legat o prietenie care, din păcate, nu va dura mult cu un văcar pe nume Fritz: o splendoare de băiat bronzat pe povârnișurile sărutate de soare ale Alpilor germani. De atunci mă topesc după orice băiat în lederhosen. Ajunsesem deja în Islington și coti pe o străduță lăturalnică. Dragă Michael, fii îngăduitor cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
greabănul taurului, dar totuși mai erau tipi scunzi și el n-a reușit să se impună publicului. Dintre picadori, primul era un tip cu față de vultur, Încărunțit, slăbuț, dar cu picioare și mâini de oțel, care purta mereu cizme de văcar și bea prea mult În fiecare seară, aruncând ocheade tuturor femeilor din pensiune. Celălat era un uriaș cu fața smeadă și frumoasă, cu părul negru ca al indienilor și cu mâini enorme. Amândoi erau picadori excelenți, chiar dacă despre primul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
zâmbind, cu profilul său vulturesc Încărunțit. — Un torero, zise unul din preoți către celălalt. — Și Încă unul tare, zise picadorul, zâmbindu-și și părăsind camera În haina lui cenușie, strânsă pe talie, crăcănat În pantalonii strâmți, Încălțat cu cizmele de văcar cu toc, care bocăneau pe podea. Trăia În lumea mică, limitată, a profesiei sale, care se manifesta prin eficiență individuală, nocturne beții triumfătoare și insolență. Își aprinse o țigară și, după ce-și potrivi pălăria În hol, se Îndreptă spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
animale, Îmi explică. — Aha, am zis, fără să-nțeleg prea bine ce vrea să zică. Da, de aia am rămas, Înțelegi, ca să am grijă de animale. Eu am fost ultimul care a plecat de-acolo. Nu arăta a cioban sau văcar, așa că cercetându-i hainele negre și pline de praf, fața cenușie și prăfuită și ochelarii cu rame de oțel, l-am Întrebat: — Ce fel de animale? — De toate felurile, mi-a zis, scuturându-și capul. A trebuit să le las
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Îți intră-n organism și nu te-apucă singurătatea pe drum. Acum nu te simți cumva singur, Ă? — Nu, fata mea. — Am scos timp bun, nu? — Nu chiar. Nu-i așa greu cu orașele și podurile alea. — Uite-i pe văcarii Ăia. Doi bărbați pe cai, Îmbrăcați cu haine de muncă tipice pentru vest, descălecaseră, Își prinseseră caii de bara din fața restaurantului și acum mergeau pe trotuar, cu cizmele lor cu tocuri Înalte. — SÎnt cirezi mari pe-aici, spuse Roger. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
în temeiul căruia comisia instituită elabora catagrafia. footnote> alcătuită în anul 1851, ca etapă premergătoare întocmirii catagrafiei din 1852, din care rezultă că și această etapă exista o mare mobilitate a populației, mai ales în rândul căpătăierilor, slugilor, argaților, ciobanilor, văcarilor și a haidăilor, așezați în odăi, al căror număr era de 49, dar și a unor arendași și negustori din starea a III-a stabiliți temporar la Belcești<footnote Ibidem, f. 37r-39r, 185r. footnote>. În afară de aceștia întâlnim între lăcuitorii birnici
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
dum(nealui) logofătului Ștefan Catargiu”, 3 din Roman, 3 din Boiștea (ținutul Neamț) „...viniți cu oili, ca vremelnicești pi Belcești”, câte unul din Ceplenița, Hăbășești, Miclăușeni, Prigoreni, Sârca, Ulmi, Goești (ținutul Cârligăturii) și Vorona (ținutul Botoșani), dar și alți 8 văcari și haidăi la vitele evreului Herșcu Beiliș din Iași, fără a se preciza din ce locuri veneau<footnote Ibidem, f. 37r-38v. footnote>. Documentul notifică, de asemenea, și prezența temporară la Belcești a posesorului (arendașului, n.ns.) moșiei, căminarul Gavril Cilibiu
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
și Arh.St.Iași, Manuscrise, Gh.Ungureanu, C.Turcu, Manuscrisul 1785. Cuvinte și expresii vechi. Contribuția la istoria culturii românești, București, 1957, f.72r-73r. footnote>, că nu plăteau bir cu satul, nefiind lucrători de pământ, ci erau angajați ca ciobani, văcari, porcari, haidăi, pristavi de vite, argați, jitari, băcani, morari etc. Ulterior, au fost, totuși, impuși la plata capitației, de 30 lei pe an, fiind însă scutiți de havalele (zile de clacă, zile de meremet, n.ns). Prin condiția lor socială
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
statului austriac<footnote Ibidem, Vistieria Moldovei, 203. Tr.885, d 207/1831, f.18v-19r; Ibidem, d 95/1831, f. 269r, 268r. footnote>. Ei aveau turme mari de vite în odăile Praguri, Huc și Poșta Sociei și un număr însemnat de văcari, pristavi de vite și haidăi. Un alt negustor străin, supus austriac, probabil, tot armean, numit Iozin sin Luca Marii, cunoscut și sub numele de Ioji Țăranul, era implicat, în anul 1834, într-un litigiu cu arendașul moșiei Belcești, aga Manolachi
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
Între etnicii străini, recensământul populației Moldovei din 1774, menționa 7 țigani pe moșia Ulmi, care, fără îndoilă, erau robi ai mănăstirii Frumoasa. Între aceștia, Anton era „jiude”, care , desigur, își exercita autoritatea asupra celorlalți 6 membri ai comunității , Ion era văcar, iar Toader, herghelegiu<footnote Recensământul..., ed.P.G.Dmitriev, VII, I Chișinău, 1975, p.225. footnote>. Ceilalți 4: Ștefan, Tănasă, Ioniță și Irimie erau, probabil, meșteșugari sau, poate, lucrători de pământ. În perioada următoare țiganii din Ulmi nu mai sunt menționați în
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
a-i regăsi, pe ei sau pe urmașii lor, printre lăcuitorii satului. De altfel, tendința unor etnici străini de a-și lua nume românești este evidentă. Pe lângă cei menționați deja, unul din negustorii armeni originari din Georgia se numea Luca, văcar, dar se întâlnesc și combinații onomastice interesante la evreii Leiba Luchian, negustor de vite în 1838, în Belcești<footnote Arh.St.Iași, Vistieria Moldovei, d /1838, f.127r. footnote>, Zuilic Dascălu, crâșmar, în 1844, la Poleni<footnote Ibidem, Ministerul de
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
1772, op.2020, d.4461, f.15r. footnote> și Ițâc Cojocariu, de asemenea, crâșmar, în anul 1851 la Belcești<footnote Ibidem, Vistieria Moldovei, Tr.1768, op II 2018/887, f.38r-39r. footnote. Credem, totuși, că cel de-al doilea nume, văcar și Cojocariu, făceau referiri, de fapt, la îndeletnicirile pe care cei menționați le practicaseră. Din perspectiva izvoarelor care ne-au stat la îndemână, comunitățile umane locale - ca parte integrantă a societății românești - au cunoscut mari prefaceri sub raport demografic, atât
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]