371 matches
-
o pere sunt ca și caprele negre, căci o asemenea întreprindere presupune multă și profesionistă muncă, bani fiind puțini. Însă universitarii noștri mai noi vor invers, după câte văd. Citesc apoi postfața lui Gheorghe Hrimiuc la „Hronic ul măscă riciului Vălătuc”(Junimea, 1989) , care mi se pare cel mai bun lucru care s a scris până acum despre Păstorel. Și nici mă car nu știu cine este acest autor (poate mă vor ajuta cititori i). Apoi mă cufund în proza mustoasă a lui
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ignorao. Iată însă că arhitectura planului meu inițial o modifică, nu un cultivator, ci un beletrist. Distinsul meu conf rate, domnul Șerban Cioculescu, băiat deștept și publicist apreciat, semnează în Adevărul o cronică literară relativă la volumul meu Hronicul Măscăriciului Vălătuc. Ce i drept, domnul Cioculescu, obiectiv și de o precoce comprehensiune literară, e, cu m ine, ind ulgent tare și cu o vădită bunăvoință; îmi adresează amabile cuvinte de încurajare, îi mulțumesc frumos. (Sunt foarte încântat că ai găsit lucruri
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
d-sale m-me Șubin..(4). După câteva decenii, pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, un călător francez nota o descriere interesantă a orașului: „În zori eram la Bârlad, altă capitală de district, alt târg construct cu case de lemn și vălătuci, valea urcă tot timpul îngustându-se, dealurile sunt mai înalte și mai puțin împădurite, pășunile sunt aici uscate iar culturile mai rare; totul se schimbă, totul înverzește în împrejurimile Vasluiului. Acest oraș se află în mijlocul unei vâlcele surâzătoare, pe o
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
o măgură pe care o împodobește ca un amfiteatru. În mijlocul livezilor sale, dominate de strălucitoare clopotnițe care reflectă de departe razele soarelui, această mică localitate are un aspect plăcut. Iluzia încetează din moment ce intri în localitate. Aceleași construcții din scânduri și vălătuci, tot timpul întâlnești animale și păsări care aglomerează ulițele, porcii blânzi se plimbă chiar prin curți și camerele hotelului... trebuie să menționez că turnul pompierilor este un eșafodaj înalt cu podea superioară unde se ajunge pe o scară și unde
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
stradă o hudicioară dosnică, plină de noroiu pân’ la genunchi, când sunt ploi mari și îndelungate, zise și putrede, și la secetă geme colbul pe dânsa/. Iar bojdeuca de căsuță în care locuiesc eu de vreo 18 ani e de vălătuci și e povârnită spre cădere pe zi ce merge, de nar fi răzămată în vreo 24 de furci de stejar și acelea putrede. Iarna dorm într o odăiță toată hrentuită, iar vara într-un cerdăcel din dos, începând de pe la maiu
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
și până astăzi, numărul lor a tot scăzut mereu, așa că din cele 18 locuințe întemeiate în 1922/23, doar 6 (șase) se mai găseau în stare bună în toamna anului 1946. Bârnele din pereții acestora însă au fost căptușite cu vălătuci de pământ și paie ori au fost refăcuți complet prin ceamur. Același ceamur, mai ieftin și mai ocrotitor împotriva zădufurilor de vară și a gerurilor de peste iarnă, a înlocuit bârnele din pereții multor căsoaie, grajduri și cotețe. Coșarele - câte 2-3-4
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
spătar ar fi donat două cărți bisericii sale, conform Însemnărilor sale de pe ele. Unele surse ne indică construirea bisericii cu hramul Sfânta Treime În august 1789 de biv vel paharnicul Alexandru Râșcanu pe moșia sa. Biserica a fost construită din vălătuci cu Îngrăditură de nuiele. Potrivit unui chestionar din 16 ianuarie 1948 . Alte surse consemnează construirea bisericii la 1790 (din 1962 datează Învelirea bisericii). Ctitorii sunt biv vel vornicul Alexandru și soția sa Casandra Râșcanu. În sinodicul bisericii din satul Frenciugi
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
putându-se face și dezgropări de oseminte cu slujbă și regruparea lor Într-o groapă comună . Biserica parohială din satul Frenciugi, comuna Drăgușeni este descrisă În 1952 ca fiind construită din piatră și Învelită cu tablă. Casa parohială era din vălătuci și acoperită cu țiglă. Cimitirul vechi măsura 5701 m², iar cel nou 7500 m². Sfânta Masă avea piciorul zidit. În cadrul adunării parohiale din 2 februarie 1953, la care au participat 52 de membri din cei 172, s-a constituit biroul
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Treime” din Frenciugi, discută necesitatea reparației, a cărui deviz urma să fie trimis episcopiei. Acoperișul bisericii din tablă neagră deteriorată, uzat În Întregime, cu tabla atacată de rugină, permite pătrunderea ploilor În interior. Localul bisericii era construit din nuiele și vălătuci. Pentru Înlocuirea tablei de pe acoperiș și pardosirea exterioară a pereților cu scândură era estimată prin deviz suma de 9400 de lei. Se face apel la credincioșii satului (180 capi de familie), de la care s-a reușit colectarea a 3000 de
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
construcția casei În anul 1924 sau 1926 . La 9 august 1938 membrii consiliului parohial Bâcu s-au Întrunit pentru . Episcopia Hușilor informa pe preotul Constantin Popescu la 23 octombrie 1942 despre aprobarea Întrebuințării În 1948 se află În „lucru”, din vălătuci, prin colectele realizate În rândurile enoriașilor. Se păstrează contractul de vânzare și cumpărare a energiei electrice din 9 mai 1975 pentru casa parohială și biserică . Probabil că acum s-a realizat racordarea la rețeaua de energie electrică. Lucrările de reparație
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
împrejurărilor faptul că "Cetatea lui Dumnezeu cel viu" are ca centru nervos un zid de susținere, ca emblemă turistică zidul lui Soliman (patru kilometri de întărituri) și ca șiră a spinării un zid de ciment înalt de opt metri, cu vălătuci de sârmă ghimpată în vârf, făcut să descurajeze încercarea oricărui ipotetic gimnast sau acrobat, rătăcit la dușman, care ar vrea să-l escaladeze cu ajutorul unei scări de frânghie sau aruncând o ancoră cu gheare? Nu poți să nu vezi în
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Și mai departe, înfruptă-te din câte poezii poftești. Iată, câteva... Omul de pe casă Era unul pe casă, de meșterea burlane și țigle și cuiburi de bufnițe și cocostârci. Vezi să nu cazi de-acolo, îi tot spuneau sătenii cu vălătuci și pălării acoperindu-le auzul. Ușor de zis, le răspundea el, privind fix înspre munți, dar și de cad, tot în pământ m-opresc! Râdeau pălăriile de el, în timp ce urca liniștit pe axa imaginară a privirii, coborând, subțiindu-se de-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
fusese refăcută, dar nu și casa parohială, care „are numai o odaie care stă să cadă, fiind lemnele putrede și un chiler mic tot de lemn”, la fel ca mai toate casele în locurile de reședință ale misiunilor, făcute din vălătuci lipite cu lut și acoperite cu paie, în care locuiau misionari. Amintite sporadic în rapoartele preoților și misionarilor catolici, invaziile turco-tătare din cursul secolelor XVII-XVIII au provocat mari suferințe și numeroase distrugeri locuitorilor din Huși. La 20 noiembrie 1748, Giovanni
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
asemenea pe băț; sau bigi-bigi, roșu ca focul, tare moale, ca un cârnat din făină cu zahăr și miez de nucă, Înșirat pe sforicele lungi; sau pistilul acrișor din pulpă de caisă, Întins ca o piele de drac și făcut vălătuc; sau susanul și miezurile de nucă Încre menite În pasta tare de zahăr topit pe lespedea de marmoră; atâtea și atâtea, care mai de care și ca din povești, imaginate de Osman, vestit bragagiu de pe Calea Plevnei colț cu știrbei Vodă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
discret. În camera mea strîmtă din Grozăvești, cu două paturi de-o parte și de alta și un culoar între ele ca într-un compartiment de tren, cu gîndacii care mișunau peste tot, cu chiuveta picurînd neîncetat, noi făceam, în vălătucii de fum de Carpați și-n aburii băuturilor de tot soiul, cultură înaltă. Ca sărmanul Dionis, la masa de brad și înconjurat de ploșnițe. După ce epuizam toate versurile patronului nostru spiritual, Soare se ridica în picioare, ridica și sticla asemeni
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
de fel de plante bune pentru ceaiuri. La Sânziene se culegeau flori pentru ceaiuri și leacuri, de Sfântul Andrei se da cu usturoi pe la ferești și anexe spre a fi feriți de lupi. Casele erau construite din cârpici ori din vălătuci, acoperite cu stuf în marea majoritate a lor, dar și cu șindrilă și chiar țiglă. Erau compuse din două odăi despărțite de o tindă și paravane la spatele casei. Ridicarea casei se făcea de către bărbați ajutați și de femei. Copilul
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de fel de plante bune pentru ceaiuri. La Sânziene se culegeau flori pentru ceaiuri și leacuri, de Sfântul Andrei se da cu usturoi pe la ferești și anexe spre a fi feriți de lupi. Casele erau construite din cârpici ori din vălătuci, acoperite cu stuf în marea majoritate a lor, dar și cu șindrilă și chiar țiglă. Erau compuse din două odăi despărțite de o tindă și paravane la spatele casei. Ridicarea casei se făcea de către bărbați ajutați și de femei. Copilul
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
ca și Crimă și pedeapsă, de a analiza căința produsă de o crimă, făcută din motive mistice. Viermii pământului prezintă insuficient dramele miniere (Diplomatul, Tăbăcarul și Actrița evocă tăbăcăriile), Pescarii dă amănunte asupra vieții pescărești. AL. O. TEODOREANU Hronicul măscăriciului Vălătuc e o pastișă în felul balzacienelor Contes drolatiques susținută pe o mare capacitate de a face "joyeusetés". Al. O. Teodoreanu tratează cazuri de stricăciune și de amabilă ticăloșie de la începutul secolului XIX în limba mai veche a lui Niculce. Contrafacerea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pământ, dar întărit cu lemn și cu o suprastructură din același material și, respectiv, casa construită exclusiv din lemn, acoperită cu stuf sau șindrilă (dranițe), cuiele fiind din lemn de corn. De pe la 1830 apar și se răspândesc repede vasele din vălătuci, la care structura de lemn se diminuează treptat. Inițial, întreaga construcție era de lemn, acoperită cu lut, așa cum mai putem vedea la Gârceni, Gherghești, etc. S-a trecut, apoi, la scheletul din furci, la păruială și chiar la eliminarea aproape
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Piersicăriei - deal pe care s-a amenajat o livadă de piersici; - Lingurari- (fost sat la est de Glodenii Gândului care se referă la o intensă activitate de prelucrarea lemnului);Lutărie- existența unor exploatare de argilă pentru chirpici și pereți din vălătuci; - D. Șanțurilor- deal pe care s-a construit o cetate geto-dacă cu șanțuri și valuri de pământ, plus palisade din lemn; - D. Cetatea (467m)și satul Palanca - idem. Topice referitoare la unele activități ce ilustrează amenajarea de heleștee și activități
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
Magazin”, unde susține o originală și spirituală cronică gastronomică (în continuarea celei din „Adevărul literar și artistic”), devenită aproape subversivă prin anacronismul rețetelor, contrastând cu paupertatea vremurilor în care ele sunt prezentate cititorilor. A mai semnat Don Quichotte, Lares, Măscăriciul Vălătuc, Red ș.a., dar pseudonimul care l-a consacrat este Păstorel. În 1937 primește Premiul Național pentru proză. La sfârșitul anilor ’50, ca urmare a epigramelor sale de circulație orală cu aluzii la regimul comunist, este arestat și condamnat, ieșind din
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
primește Premiul Național pentru proză. La sfârșitul anilor ’50, ca urmare a epigramelor sale de circulație orală cu aluzii la regimul comunist, este arestat și condamnat, ieșind din detenție în 1962. Cea mai importantă carte a lui T., Hronicul măscăriciului Vălătuc (1928; Premiul Academiei Române), scrierea lui de debut, este singulară în proza artistă și umoristică românească din perioada interbelică. Genul proxim al celor opt texte - unele în proză, altele în versuri și fiecare de altă factură stilistică, având ca ramă pretextul
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
micile vicii, cum mici erau și ale eroilor lui Caragiale, din cari se hrănesc, cu voie bună și seninătate, muritorii de obște, pentru cari gluma sau paharul de vin nu exclud sentimentele nobile, compasiunea, amiciția, devotamentul. PERPESSICIUS SCRIERI: Hronicul măscăriciului Vălătuc, București, 1928; ed. 2, București, 1930; ed. îngr. și pref. Titus Moraru, Cluj, 1972; ed. îngr. și postfață Petre D. Anghel, București, 1992; Trei fabule, București, 1928; Mici satisfacții, cu un portret de Ștefan Dimitrescu, București, 1931; Strofe cu pelin
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
Suchianu, introd. Ion Rotaru, București, 1972; Gastronomice, îngr. Grigore Damirescu și Valentin Borda, postfață George Muntean, București, 1973; Inter pocula, îngr. și pref. Titus Moraru, Cluj, 1973; De re culinaria, îngr. Rodica Abrudan-Pandele și Aristița Avramescu, București, 1977; Hronicul măscăriciului Vălătuc, îngr. și postfață Gheorghe Hrimiuc, Iași, 1989; Epigrame și alte rime vesele, îngr. Rodica Pandele, pref. Al. Paleologu, București, 1997; Păstorel și corespondenții săi, îngr. Rodica Pandele, București, 1998; Pahare și săgeți, îngr. și pref. Ilie Dan, Iași, 2003. Traduceri
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
Anatole France, Istorie contemporană, vol. I: La umbra ulmului. Manechinul de nuiele, pref. B. Elvin, București, 1958, Istorie contemporană, introd. N.N. Condeescu, București, 1965. Repere bibliografice: Călinescu, Cronici, I, 166-168, II, 166-168; Sadoveanu, Cărți, I, 224-225; Șerban Cioculescu, „Hronicul măscăriciului Vălătuc”, ADV, 1929, 13 823; Zarifopol, Pentru arta lit., I, 219-224; D.I. Suchianu, „Hronicul măscăriciului Vălătuc”, VR, 1929, 12; Constantinescu, Scrieri, V, 57-67; Perpessicius, Opere, III, 222-226, V, 89-91, VI, 133-136, VII, 130-133, 360-364; Lucian Boz, La un pahar de bere
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]