2,974 matches
-
mă simțeam de parcă tocmai i-aș fi predat o temă profesorului meu. Oare datele chiar sugerau despre mine ceva demn de luat În seamă? Nu puteai să spui că sunt Întrebări matematice, cu un singur răspuns valabil. Chiar dacă cineva ridica vălul care acoperea prudent viața sa amoroasă, pentru a fi el Însuși, sunt sigur că, din când În când, avea nevoie și de momente de o platitudine absolută. În orice caz, vizitele mele la Hotel Kreuzer m-au Învățat mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
pe care nu le Înțeleg, circumstanțe care mi-au rămas obscure. Mult timp am presupus că totul se lega Într-un mod misterios, dar, până la urmă, evident. Tot ce trebuia să fac era să-mi folosesc intuiția. La sfârșit un văl avea să se ridice și enigmele aveau să fie dezlegate. Acum Îmi dau seama că cedasem unui impuls greșit. Tentația de a pune un detaliu lângă celălalt e mare și, odată atins un număr suficient, e la Îndemâna oricui să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
pe care nu le Înțeleg, circumstanțe care mi-au rămas obscure. Mult timp am presupus că totul se lega Într-un mod misterios, dar, până la urmă, evident. Tot ce trebuia să fac era să-mi folosesc intuiția. La sfârșit un văl avea să se ridice și enigmele aveau să fie dezlegate. Acum Îmi dau seama că cedasem unui impuls greșit. Tentația de a pune un detaliu lângă celălalt e mare și, odată atins un număr suficient, e la Îndemâna oricui să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
eu voi spune „Am trecut doar ca să-mi prezint demisia.“ Repetă fraza cu voce tare ca să audă cum sună. „Am trecut doar ca să-mi prezint demisia.“ Dar zgomotul trenului Îi reduse bravada la un sunet echivalent mai degrabă cu un văl tremurător. — Scuzați-mă, Îi spuse el domnului Peters, care moțăia În colțul lui, puțin unsuros la gură după cina ce-o servise. El Își Întinsese picioarele de-a curmezișul compartimentului și-i bloca intrarea. — Scuzați-mă, repetă ea, iar domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
-și putu da seama ce se Întâmple. Ofițerii vorbeau Între ei, răsfoind niște hârtii. Apoi unul din ei dădu un ordin, iar santinelele deschiseră ușa și o luară Înspre vânt, zăpadă și clădirile albe ce se vedeau ca printr-un văl. Arestații ieșiră și ei. Se țineau aproape unul de celălalt În furtuna de zăpadă care-i asalta. Nu ajunseră prea departe când Josef Grünlich Îl trase pe dr. Czinner de mânecă. — Nu-mi spui nimic. Cu mine ce se va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
popular la Paris cu mai mult de cinci ani În urmă. Domnii turci sorbeau cafele, râdeau, trăncăneau și scuturau din capetele lor mici și brunete ca niște păsări de casă gălăgioase, dar nevestele lor, nu de multă vreme eliberate de văluri, stăteau tăcute și se uitau la cântăreață cu fețe ca de cocă, inexpresive. Myatt și Janet Pardoe străbătură grădina pe una din laturi, căutând o masă, În timp ce franțuzoaica țipa, râdea și se cambra, aruncându-și indecențele disperate spre o lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
traumatizată din cauza faptului că nu mai vorbisem cu Hunter de trei zile, Încât eram la fel de ineptă ca și ea. Singurul lucru care mă putea scoate din izolarea tristă pe care mi-o impusesem era o Înmormântare. Îmi prinsesem, chiar, un văl În păr, sperând că nimeni nu o poată astfel să bage de seamă mâhnirea din ochii mei. În mod inevitabil, am ajuns amândouă atât de târziu la Saint Thomas, că nu mai erau nici măcar pernuțe rămase. Nu era de mirare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
să-i aducă gogoși de vierme și semințe de dud. Înainte de a pleca de-acasă, prințesa a ascuns comorile secrete în acoperământul capului. La frontieră, soldații au examinat toate obiectele prințesei, dar n-au îndrăznit să se uite și sub vălul ei. Așa, potrivit povestirii, metoda creșterii viermilor de mătase s-a răspândit până în Occident. Autenticitatea întâmplării este confirmată și de o gravură descoperită de un explorator ungur în Regiunea Autonomă Xingjiang-Uigură. Aceasta arată o nobilă, îmbrăcată somptuos și încadrată de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
mele ? -, Însă uram din suflet perioadele cînd era la pămînt. Toată disperarea Îngropată, toată tristețea și tot pesimismul pe care le găseai În cărțile lui ieșeau brusc la suprafața vieții sale, Îi inflamau ochii și-i acopereau chipul ca un văl. În aceste perioade, se mulțumea să zacă În fotoliul mare de piele și să se uite fix la perete, practic În stare catatonică. Chiar Înceta să mai mănînce și, lucru care mă afecta direct, nu-mi mai dădea nici mie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
cu o monedă de argint. — E atît de Întuneric! Dar acum Începea să deslușească prin Întunericul din cort: da, femeia purta o Îmbrăcăminte țărănească, iar pe cap avea o pălărie enormă, de sub care Îi cădea pe umeri un fel de văl. Scoțînd din buzunar o jumătate de coroană, trase cu ea o cruce În palma femeii. — Întinde mîna! Întinse mîna, iar ea i-o apucă zdravăn, ca și cînd ar fi vrut să-l avertizeze că va fi necruțătoare. O minusculă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
ăsta, Îl Îndemnă detectivul pe Rowe. Vei găsi și cîteva fotografii. Poate-l vei recunoaște În vreuna din ele pe omul asasinat. Fotografiile de la poliție seamănă cu cele pentru pașapoarte: aparatul de fotografiat nu Înregistrează niciodată inteligența, care aruncă un văl peste materia brută. Nimeni nu poate contesta că omul din fotografie are aceleași trăsături, același nas și aceeași gură ca și omul din realitate - și totuși, protestăm cînd ne vedem: „Nu sînt eu acesta.“ Rowe Întorcea mașinal foile dosarului. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
degetelor, am simțit dinții ei cum mă mușcă de lobul urechii. Ascuțimea acestor dureri îmi aduse aminte de mușcătura cioburilor de parbriz în timpul accidentului. Își depărtă picioarele și am început să masez meșa de nailon care-i acoperea pubisul, un văl fermecat pentru despicătura acelei doctorițe atât de serioase. Privind-o drept în față - o față a cărei gură insistentă icnea de parcă ar fi încercat să se autodevoreze - i-am mișcat mâna în jurul sânilor. Vorbea acum pentru sine, spunând lucruri fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
de mașini accidentate. Seagrave se ridică în scaunul din spate al mașinii lui Vaughan, creierul lui golit fiind atins de un stimul familiar. Pe parcursul drumului de la spital rămăsese lăsat pe spate sprijinit de lunetă, părul lui blond-vopsit iluminat ca un văl de nailon de farurile mele. Lângă el stătea Helen Remington, care se întorcea din când în când să se uite la mine. Insistase să-l însoțim pe Seagrave acasă, aparent neavând încredere în motivele lui Vaughan. Am întors în curtea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
umărul lui Catherine la sumbrul tablou. La zece metri de noi se afla limuzina zdrobită, cu trupul tânărului șofer încă întins la pământ lângă ea. Un polițist se holba la rețeaua de sânge care-i cuprindea fața și părul ca vălul unei văduve. Trei tehnicieni acționau cu răngi și echipament de tăiere asupra portierelor din spate ale limuzinei. Tăiară mecanismul înțepenit și traseră portiera în lături, descoperind pasagerii blocați înăuntrul habitaclului. Cei doi ocupanți, un bărbat rumen la față, având în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
și rănile celor pe care-i văzuserăm murind pe marginea drumului, rănile și pozițiile imaginare ale milioanelor care mai trebuiau încă să moară. Capitolul 22 Peste parbrizul mânjit de ulei, trepidând pe sticlă, fojgăiau muște. Lanțul corpurilor lor forma un văl albastru între mine și traficul ce se mișca de-a lungul autostrăzii. Am pornit ștergătoarele, însă lamele trecură printre muște fără să le deranjeze. Vaughan stătea pe spate în scaunul de lângă mine, cu pantalonii desfăcuți în jurul genunchilor. Muștele i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
un fond adânc de neliniște, ca ultimă condiție de adevăr care să-l răscumpere de la destinul de produs de serie de la care nu se poate sustrage? Imaginea ei, goală, sub soarele de la ecuator, ți se pare mai credibilă decât în spatele vălului de sultană, dar ar putea fi vorba de aceeași Mata Hari, traversând absorbită revoluțiile extraeuropene, pentru a deschide calea buldozerelor unei întreprinderi de ciment... Alungi această imagine și te concentrezi asupra șezlongului, care-ți apare prin aerul limpede al munților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
alteia, mă pierd, mi se pare că m-am pierdut pe mine, nu-mi mai văd reflecția, ci doar reflecția lor. Într-un pasaj de Novalis, un inițiat care a reușit să ajungă la locuința secretă a lui Isis ridica vălul zeiței... Acum, mi se pare că tot ceea ce mă înconjoară e o parte din mine, că, în sfârșit, am reușit să devin întregul... VIII Din jurnalul lui Silas Flannery Pe un șezlong, pe terasa unei vile în fundul văii, se află
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
avea să-i facă pe alții să sufere, dar niciodată nu găsi răspuns la asemenea Întrebare. Nici măcar ea Însăși nu pricepea motivele răzvrătirii sale și a nebunescului impuls care o scotea din minți, acoperindu-i creierul cu un fel de văl Întunecat și opac la orice rază de lumină sau la orice raționament logic. De cîte ori cunoștea fericirea, o respingea, și cu toate că mai tîrziu avea să se urască pentru asta, nu-și putea stăpîni goana dezlănțuită spre autodistrugere, cînd acea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
și-i o situație în care n-ai cum să pierzi. Asta, plus faptul de-a o frecventa pe Brandy, a trezit în mine un mare apetit pentru dramă. Las impresia că aș plânge numai când vâr o batistă pe sub văl ca să respir prin ea. Să filtrez aerul, fiindcă abia se respira de atâta fum, având în vedere că impunătoarea vilă a lui Evie se face scrum în jurul nostru. Eu, în genunchi lângă Brandy, dacă mi-aș vârî mâinile sub rochie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
minut tot mai bătrâne și mai invizibile pentru lume, nu trebuie să folosească mult machiaj. Nici să meargă în locuri vesele și la modă. Nici să se zbânțuie la o petrecere. Respirația mea are un miros încins și acru înăuntrul vălurilor, înăuntrul straturilor umede de mătase și tul și crep georgette pe care le ridic pentru prima oară pe ziua asta; și-n oglinzi privesc reflexia roz a ceea ce-a mai rămas din fața mea. Oglindă, oglinjoară, cine-i cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
de kilt se bălăngănesc deasupra plaselor. Cravata fâlfâie drept deasupra nimicului și-a întunericului. — Nu mi-e frică, zice el. Întinde un picior și lasă să i se legene de degete unul dintre mocasinii cu ciucuri de kilt. Îmi strâng vălurile în jurul gâtului, așa încât cei care nu mă cunosc să creadă, ca părinții mei, că sunt încă fericită. Seth zice: Noaptea când m-ai prins încercând să te omor a fost ultima dată când mi-a mai fost frică în viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
singure, încuiate în biroul logopedei. Posterul cu o pisicuță de pe peretele de cărămidă. Toate astea capătă luminozitatea pală a unei raze de stea, fiecare colț ascuțit șters sau mânjit de verde și auriu, și lumina fluorescentă răzbătând în frânturi explodate. — Văluri, zice Brandy în vreme ce fiecare culoare în parte se așază peste mine. Trebuie să arăți ca și când ai păstra niște secrete, zice. Dacă ai de gând să înfrunți lumea de afară, domnișoară Paciență, trebuie să nu-i lași pe oameni să-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
simplu nu-i poți lăsa pe oameni să știe cine ești cu adevărat. Poți duce o viață absolut normală, zice. Doar că nu poți lăsa pe nimeni să se apropie de tine, ca să nu afle adevărul. Într-un cuvânt, zice, văluri. Prințesă cu inițiativă, Brandy Alexander nu mă-ntreabă niciodată care e numele meu adevărat. Numele cu care m-am născut. Atotputernicia Sa îmi dă imediat un nume nou, un nou trecut. Îmi inventează un alt viitor fără nici o altă legătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
altă legătură decât cu ea, un cult numai al ei. — Numele tău e Daisy St. Patience, îmi zice. Ești moștenitoarea pierdută a Casei de St. Patience, atelierul de très haute couture, iar în sezonul ăsta facem pălării, zice. Pălării cu văluri. O întreb: — Jsfssjf ciacb sxi? — Descinzi din sânge aristocrat francez pe fugă, zice Brandy. — Gwdcn aixa gklgfnv? — Ai crescut în Paris și-ai mers la o școală ținută de călugărițe, zice Brandy. Muncitoare, stilistă chibzuită cum este, Brandy Alexander scoate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
zice Brandy. Muncitoare, stilistă chibzuită cum este, Brandy Alexander scoate deja niște tul din poșetă, tul roz și dantelă și mileu, și mi le așază pe cap. Zice: — Nu trebuie să te machiezi. Nu trebuie nici măcar să te speli. Un văl bun e echivalentul ochelarilor de soare reflectorizanți, numai că pentru tot capul. Un văl bun e ca și când ai sta în casă, îmi zice Brandy. Claustrată. Singură-singurică. Aruncă șifon galben. Mă înfășoară în nailon roșu cu model. Așa cum e lumea noastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]