1,109 matches
-
Dâmbovița, datorită existenței unei cunoștințe comune - actorul Valeriu Dogaru. Nu în ultimul rând, pentru că sufletul mi-a vibrat la auzul unor cuvinte pe care nu le mai folosisem demult în comunicarea mea zilnică: pridvor, prispă, mișei, bălai, jăratic, ropot, mreje, văpaie, odor, mărgean, zădărnicie, „Izvorau lumine” auzindu-le în timpul recitalului. Îi doresc oaspetelui nostru sănătate neumbrită și ușurință în împlinirea proiectelor artistice despre care ne-a vorbit. Sperăm ca icoana care i-am oferit-o în dar să îl ajute să
EMIL BOROGHINĂ cu recitalurile SHAKESPEARE şi EMINESCU în Statele Unite şi Canada by http://uzp.org.ro/emil-boroghina-cu-recitalurile-shakespeare-si-eminescu-statele-unite-si-canada/ [Corola-blog/BlogPost/93334_a_94626]
-
spre zidurile crunte Și te-ai retras antimic tăcut în rugăciune, În vreme ce tot trupul ți-ardea ca un tăciune, Bolnav, văzându-ți drumul o Golgotă-n apus, Catapeteasmă ruptă la moartea lui Iisus... O, ce-auroră-ți puse pe creștet suferința Și ce văpaie sacră în inimă credința! Bucură-te, Mielușelul sângerând pe sfânt chilim, Bucură-te- Nchinătorul vechii Mânăstiri Antim, Bucură-te, A fi martirul gloriei cărturărești, Bucură-te, Lepădare de păcatele lumești, Bucură-te, Răbdătorul chinurilor peste fire Bucură-te, Loc de strană
ACATIST DE DRAGOSTE ETERNA de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 by http://confluente.ro/Sabina_maduta_1402414017.html [Corola-blog/BlogPost/361991_a_363320]
-
verzi precum iarba de când Primăvara mi i-a risipit pe cărări, în iarba deasă dar și în coroanele copacilor. Aștept de mult venirea berzelor, căutând cu înfrigurare urma zborului lor pe bolta cerească. Prin geamul întredeschis, pătrund miresmele primăverii... În văpaia lunii, un arbore bătrân înflorește și el. Printre frunze și flori mă salută: - Bună dimineața, femeie! - Deschide-ți fereastra inimii și lasă drum liber primăverii învăluită în miresmele florilor, primele raze de soare să-ți alinte privirile, iar vântul, ușor
MĂRŢIŞORUL de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 by http://confluente.ro/Martisorul_floarea_carbune_1362130195.html [Corola-blog/BlogPost/345553_a_346882]
-
de vulnerabil gând, Se cern plutind încețoșații flluturi, Imaginile se alungă-n vânt... Când soarele orbește-n ochiul zării Străfulgerând visul nemărginirii, Pândesc furtuni în negura tăcerii, Se spânzura lumină împlinirii. Ascunse umbre purced din văgăuni Învăluite-n fumul din văpaie Să sfârâie coșmarul în tăciuni În timp ce-nalță rugăciuni de ploaie. NIGHTMARE Old images are chasing with the wind Like herds of wings în frantic beat, Lays down on edge of broken thought A foggy sift of butterflies afloat
PUȘA LIA POPAN by http://confluente.ro/articole/pu%C8%99a_lia_popan/canal [Corola-blog/BlogPost/369705_a_371034]
-
-mi imaginația să-mi fie fără limite, la fel ca infinitatea universului. TU, muză adormita în palatul uitării, Trezește-te! U Adu-mi limpezimea gândurilor, Trezește în mine ardoarea cuvintelor , Fă litere să-mi umple mormane de cărți. Aprinde-mi văpaia inimii, patrunde-mi în suflet și fa-ma să-mi dăruiesc creația lumii întregi Sufletelor rătăcite lipsite de viață, Inimilor franțe de iubiri neîmplinite Celor ce mai au încă picur de speranță . Tu, muză cu părul de aur, Danseaza-mi
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/remus_strugar/canal [Corola-blog/BlogPost/342704_a_344033]
-
încă,Fa-mi imaginația să-mi fie fără limite, la fel ca infinitatea universului.TU, muză adormita în palatul uitării,Trezește-te! UAdu-mi limpezimea gândurilor,Trezește în mine ardoarea cuvintelor ,Fă litere să-mi umple mormane de carti.Aprinde-mi văpaia inimii, patrunde-mi în suflet și fa-masa-mi dăruiesc creația lumii intregiSufletelor rătăcite lipsite de viață,Inimilor franțe de iubiri neimpliniteCelor ce mai au încă picur de speranță .Tu, muză cu părul de aur,Danseaza-mi în față în horă nebună
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/remus_strugar/canal [Corola-blog/BlogPost/342704_a_344033]
-
diferite antologii, traduse în limbile olandeză, germană, sârbă, arabă și engleză. ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ CULOAREA MEA ROZ Raze călătoare prin celulele pielii Și o insectă se plimbă prin mine Am culoarea roz A privirilor tale fascinate A ierbii în amurg Și mâini de văpaie Am când mă mângâi Am culoarea roz A sărutului în zori Când tu și razele Vă faceți cuib în mine ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ PRIMĂVARĂ ÎNSÂNGERATĂ Rupe primăvara îmbobocită Cuprinde în mână corola Mergi încet și pe tăcute Nu ești mic ești primăvară Pune
POEZIE ALBANEZĂ FLORA BROVINA (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 by http://confluente.ro/Poezie_albaneza_flora_brovina_baki_ymeri_1394529575.html [Corola-blog/BlogPost/353512_a_354841]
-
la miez de noapte Pe străzile Clujului umblă visul cel bun Când dinspre luceafăr ne vin șoapte Că umblă cu daruri Crăciun. Aripi de lumină îmi intră în odaie Halebarda lunii nu știu unde s-a dus Căci în clipa ,aceasta,de văpaie, Dintr-o minune s-a născut Iisus. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Ninsori albastre / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 323, Anul I, 19 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate
NINSORI ALBASTRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ninsori_albastre.html [Corola-blog/BlogPost/341766_a_343095]
-
a persoanei iubite care depășește macrocosmosul și se oglindește în sinele pierdut între a fi sau a nu fi: Nu pot trăi fără tine înseamnă că trebuie să mor? O sete, o căutare, un zbucium, o odisee, o dorință, o văpaie, o foame, o absorție, o viață, toate deschise spre acel cineva: Dumnezeu e om, că pe stradă el îl vede pe Hristos, pune mâna pe el. Eu pe stradă nu te văd decât pe tine. Și aș vrea să te
JURNALUL NEFERICIRII DE ELENA M. CÂMPAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/_jurnalul_nefericirii_de_elena_m_cam_al_florin_tene_1336566861.html [Corola-blog/BlogPost/354445_a_355774]
-
în clopot cearcăne de toamnă, adunând livide tânguiri de iarbă, tâmpla strângea focul sub genunchi, din rană, vântul culca pașii din pădurea oarbă. Doar, gândind la tine țin în brațe ploaia timpului nescurs de atunci... cândva, primăveri păscut-au inimii văpaia, n-aș vrea să te scutur! de prin ploaia mea. Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: PLOAIA / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2062, Anul VI, 23 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doina Bezea : Toate Drepturile Rezervate
PLOAIA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1471954576.html [Corola-blog/BlogPost/381676_a_383005]
-
fața unei glume... - Ce-nseamnă, oare? Glorie sau chiar Declinul? - O, nu ! Îi zise Umbra: O pierdere aduce și . ..câștigul, Profiturilor tale! E -altarul tău, De cânt întămâiat În ziua șaptea! E dar dumnezeiesc. Iubire-n echilibrul Poetului din tine. Văpaie răsărită... În Ziua Poeziei. Mereu sărbătorită Și de poet prin vers, Cu umbre și lumini, Cu dor. O zi din univers cu patimi zămislită! Elisabeta IOSIF Referință Bibliografică: POETUL SI UMBRA / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 411
POETUL SI UMBRA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 411 din 15 februarie 2012 by http://confluente.ro/Poetul_si_umbra_elisabeta_iosif_1329298939.html [Corola-blog/BlogPost/346557_a_347886]
-
pe deasupra turnurilor sub ochii holbați ai oștenilor, iar la atingerea pământului se transformă în făptură umană învăluită într-o pelerină roșie. Era un bărbat vânjos între două vârste, destul de chipeș, cu fața sobră și doi ochi în care pâlpâiau două văpăi. Cu toții încremeniră. - Nu știam că am musafiri în noaptea asta! - tună glasul său. Dacă ați sosit cu gânduri bune, am să vă pregătesc un ospăț pe cinste! Contele, căci el era, se plimba cu paloșul la șold, mândru și plin
XII. CASTELUL LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1422549812.html [Corola-blog/BlogPost/369401_a_370730]
-
armonie și nu i-ar mai plăcea. Și-ntr-un târziu obosit, Dumnezeu din jocul său s-a oprit privind mirat ființa nou creată, ce sta acum în fața sa plecată, pentru-a primi desigur, ca potaia, osul promis, lumina sau... văpaia. A cercetat ființa de sus și până jos și-a tras apoi concluzii de savant sfătos: caleidoscop de gene, virtuți dar și păcate, hilare și eterne-n a lor perenitate.... Și-acum... ascultă ! Auzi ? Dumnezeu, acolo sus încă se mai
CUVINTE ÎN BUIESTRUL RIMEI SAU ÎN TRAP LIBER? de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1470590349.html [Corola-blog/BlogPost/382362_a_383691]
-
nesfârșit”[214]. Epistola către Diognet distinge „moartea aparentă”, care este de fapt moartea trupului, de „adevărata moarte” care îi așteaptă pe cei osândiți la focul cel veșnic[215]. Intransigentul Tertulian afirmă că ereziile sunt cele care „aduc moartea veșnică și văpaia focului mistuitor”[216], pe când creștinii adevărați vor moșteni „împărăția cerurilor”[217]. „Ce să mai spunem de imensitatea focului veșnic?”[218] se întreabă el, mai ales că, „hotărârea este eternă, atât a chinului, cât și a mângâierii”[219]. Minucius Felix este
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_judec_stelian_gombos_1329222515.html [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
simboluri apar în construirea unui decor distinct în care iubirea renaște din focul existenței. Salcâmii, cireșul, luceferii și vulturii sunt elemente care aduc o notă de mister, farmec, dar și putere interioară. Toate acestea fuzionează perfect pentru a renaște din văpaia care aprinde iubirea. Miresme de salcâm, flori de cireș, rugăciuni și un dor intens de luceferi rescriu tainele iubirii autorului.“ Miresme plutesc din salcâmii nebuni/ Și flori de cireș pendulează candid,/ Cucernici sihaștri rostesc rugăciuni,/ Zdrobind cu genunchii nisipul arid
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1455729249.html [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
iubirii autorului.“ Miresme plutesc din salcâmii nebuni/ Și flori de cireș pendulează candid,/ Cucernici sihaștri rostesc rugăciuni,/ Zdrobind cu genunchii nisipul arid.../ Un dor necuprins de ploi și luceferi,/ O sete intensă ce mistuie firea,/ Zburdalnice aripi de vulturi neteferi/ Văpaia arșiței aprinde iubirea.” ( Renaștere ) Timpul cioplește regrete și amintiri pe scena existenței noastre. Dumitru Marian Tomoiagă surprinde în versurile sale trecerea timpului, a cărei durată nu poate fi măsurată decât cu sufletul. Zile, ore sau secunde stau sub semnul misterului
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1455729249.html [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
extaz! Ca multe alte atitudini disproporționate între oameni, e viabilă și preocuparea unor doamne de a se populariza ilogic și forțat, ca făcând parte din „instituția preotesei”, a cărei faimă se temperase întrucâtva înainte de 1989, dar s-a aprins în văpaie, după. De aceea, iscă o mirare faptul că la Buhuși, în atari strâmbături principiale, o doamnă preoteasă se situează în exterioritatea standardelor ipocrite, asumându-și misiunea de preoteasă ca pe coroană, iar omenia dobândită prin naștere, ca straie și oglindă
OMENIA, STRAI ŞI OGLINDĂ DE IDENTITATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1438769292.html [Corola-blog/BlogPost/380206_a_381535]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > VÂNZĂTOAREA DE NINSORI Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 796 din 06 martie 2013 Toate Articolele Autorului Cum te dezbraci copacii dau în floare și simt în piept văpaia unui crin de la zăpadă sufletul se-aprinde-oare când te privesc și mor câte puțin Și simt în piept văpaia unui crin și trupul parcă-i flacără străină între prea mult și iată prea puțin ești noaptea devorată de lumină Și trupul
VÂNZĂTOAREA DE NINSORI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 by http://confluente.ro/Vanzatoarea_de_ninsori_costel_zagan_1362595545.html [Corola-blog/BlogPost/345596_a_346925]
-
în: Ediția nr. 796 din 06 martie 2013 Toate Articolele Autorului Cum te dezbraci copacii dau în floare și simt în piept văpaia unui crin de la zăpadă sufletul se-aprinde-oare când te privesc și mor câte puțin Și simt în piept văpaia unui crin și trupul parcă-i flacără străină între prea mult și iată prea puțin ești noaptea devorată de lumină Și trupul parcă-i flacără străină de la zăpadă sufletul se-aprinde-oare și cine pentru cine dă lumină stă noaptea sub acestă
VÂNZĂTOAREA DE NINSORI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 by http://confluente.ro/Vanzatoarea_de_ninsori_costel_zagan_1362595545.html [Corola-blog/BlogPost/345596_a_346925]
-
pe Nadia, de curând. Prima oară în miezul verii de foc 2011. Sunt multe căi fără urme în oceanul veșniciei și într-acolo m-a furat Nadia în ziua aceea !... Fanfara a primit-o cu onor la general. Era o văpaie aurie în aer, într-o zi fierbinte a verii. Surele betoane ale Sălii Polivalente care-i poartă numele, și avea să fie inaugurată chiar de ea, întreg grandiosul edificiu cu ample deschideri din sticle înrămate în oțel arunca spre oameni
NADIA COMĂNECI. GIMNASTA BALERINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Nadia_comaneci_gimnasta_bale_aurel_v_zgheran_1384291707.html [Corola-blog/BlogPost/347232_a_348561]
-
s-o ia la fugă pe aleile cu arbuști și flori. Prințul Franz, surprins de reacția Narcisei, își ceru scuze pentru gestul său explicând că a fost din pricina atracției pe care o are față de ea. Dar în acel moment o văpaie parcă radie din trupul fetei. Înspăimântat, se retrase ca din fața unei fantasme și exclamă: - Tu ești din neamul lui Dracula! - Ha, ha, ha! - chicoti fata, revenindu-și din răceală și ca să salveze aparențele, grăi: - Îmi pare foarte rău, prințul meu
XVI. CURTEZANII DIN MOSCOVA ŞI VIENA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1424253332.html [Corola-blog/BlogPost/377292_a_378621]
-
dorit... Și toate fructele, pe care le-am rodit, Cu sufletul curat le-am dăruit, Chiar dacă pietre-n ramuri am primit Și-am suferit, și-am suferit... Mai plâng și-acum pe-ascuns cu ploaia, Ce stinge-n sufletu-mi văpaia, Deși eu știu că viața, lua-o-ar gaia, Va da foaia, va da foaia... Și bruma toamnei dacă s-o așterne, M-oi consola c-argint îmi cerne, Chiar dacă iarna îmi trimite semne Și-s eterne, și-s eterne
E TOAMNĂ IAR... de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1441314852.html [Corola-blog/BlogPost/374483_a_375812]
-
Acasa > Poezie > Cantec > VÂNZĂTOAREA DE NINSORI Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1437 din 07 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Cum te dezbraci copacii dau în floare și simt în piept văpaia unui crin de la zăpadă sufletul se-aprinde oare când te privesc și mor câte puțin Și simt în piept văpaia unui crin și trupul parcă-i flacără străină între prea mult și iată prea puțin ești noaptea devorată de lumină
VÂNZĂTOAREA DE NINSORI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/costel_zagan_1417958053.html [Corola-blog/BlogPost/376753_a_378082]
-
nr. 1437 din 07 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Cum te dezbraci copacii dau în floare și simt în piept văpaia unui crin de la zăpadă sufletul se-aprinde oare când te privesc și mor câte puțin Și simt în piept văpaia unui crin și trupul parcă-i flacără străină între prea mult și iată prea puțin ești noaptea devorată de lumină Și trupul parcă-i flacără străină de la zăpadă sufletul se-aprinde oare și cine pentru cine dă lumină stă noaptea
VÂNZĂTOAREA DE NINSORI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/costel_zagan_1417958053.html [Corola-blog/BlogPost/376753_a_378082]
-
față culori proaspete, mânjite, amestecul lor ancestral... Lăsa să îi picure sânge din ciotul degetelor deschise pe botul fiarei, pe craniul strivit. Soarele își țipa înălțarea deasupra și în față, incendiind peretele stâncos. Se rostogolea pe muchia de sus vărsând văpăi cromatice, spectrale: roșu, oranj, galben, verde... A tresărit zvâcnind, cu un salt s-a întors brusc: felina, flămândă și mânată de instinctul ucigaș, se apropiase pe furiș după îndelungata și zilnica ei pândă. Erau față în față acum, în încordare
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Fresca_proza_scurta.html [Corola-blog/BlogPost/357306_a_358635]