469 matches
-
la 19 august 1888, fiind înmormântat două zile mai târziu lângă zidul bisericii "Pogorârea Sf. Duh", la dorința sa. Slujba înmormântării a fost celebrată de arhiereul Dositei Botoșăneanul. În jurul mănăstirii Agafton există un adevărat sat călugăresc ca și la mănăstirile Văratec și Agapia. Casele mănăstirești de la Agafton au reprezentat, în majoritate, zestrea părintească a fetelor la intrarea în cinul călugăresc, iar din acest motiv se află case montane (de tipul celor din Bucovina), case tradiționale de la sfârșitul sec. al XIX-lea
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
infanterie. Pe data de 24 august 1944, la o zi după întoarcerea armelor împotriva Germaniei și trecerea armatei române de partea aliaților, Hugo Schwab se află la comanda Corpului 7 Munte al carui punct de comandă se află la mănăstirea Văratec. Conștient de faptul că datorită originii sale germane va fi luat prizonier de ruși - ulterior, s-a aflat că era trecut de ruși pe lista criminalilor de război - generalul a preferat să se sinucidă. A îndeplinit funcția de comandant al
Hugo Schwab () [Corola-website/Science/307499_a_308828]
-
În anul 1852, familia Câmpeanu s-a mutat la Iași. După ce s-a măritat la vârsta de 14 ani cu profesorul Ștefan Micle, Veronica venea deseori aici în vizită la mama sa. Îmbătrânind, mama poetei s-a călugărit la Mănăstirea Văratec și a lăsat casa fiicei sale. În anul 1886, Veronica Micle a donat casa Mănăstirii Văratec. Actul de danie are următorul cuprins: ""Eu subsemnata Doamnă Veronica Micle cu domiciliul în Sf. Măn. Varatic (...) donez de a mea bună voie Sf.
Casa memorială Veronica Micle din Târgu Neamț () [Corola-website/Science/320988_a_322317]
-
de 14 ani cu profesorul Ștefan Micle, Veronica venea deseori aici în vizită la mama sa. Îmbătrânind, mama poetei s-a călugărit la Mănăstirea Văratec și a lăsat casa fiicei sale. În anul 1886, Veronica Micle a donat casa Mănăstirii Văratec. Actul de danie are următorul cuprins: ""Eu subsemnata Doamnă Veronica Micle cu domiciliul în Sf. Măn. Varatic (...) donez de a mea bună voie Sf. Măn. Varatic (...) casa mea mobilată, cu toate atenansele situată în Târgu Neamț pe Ulița Mare (Str.
Casa memorială Veronica Micle din Târgu Neamț () [Corola-website/Science/320988_a_322317]
-
Târgu Neamț, casa a fost folosită de maicile bolnave care veneau să se trateze la acea instituție sanitară. Înainte de primnul război mondial, Liga Culturală a amplasat o placă de marmură pe casa în care a locuit Veronica Micle. Ulterior, Mănăstirea Văratec a vândut casa. Imobilul a trecut pe la mai mulți proprietari, iar în anii 1980-1981 s-a ruinat complet. La inițiativa protopopului Constantin Matasă (1878-1971), imobilul a fost declarat monument istoric, fiind trecut în 1982 în administrarea Complexului Muzeal Județean Neamț
Casa memorială Veronica Micle din Târgu Neamț () [Corola-website/Science/320988_a_322317]
-
anul 1862 a fost construit turnul-clopotniță pe sub care se intră în incinta mănăstirii. Mănăstirea Războieni a fost desființată prin Decretul nr. 410/1959, iar biserica voievodală a devenit biserică de parohie. Maicile în vârstă au fost trimise la mănăstirile Agapia, Văratec și Slatina, iar cele tinere au fost scoase din monahism. Cu toate acestea, patru maici au rămas la Războieni, părăsind numai de formă veșmântul monahal. Cele mai multe chilii mănăstirești au fost demolate. Între anii 1975-1977 au fost efectuate lucrări de restaurare
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
o ordine anume. Deoarece craniile decedaților nu au fost descoperite, se presupune că ele au fost depuse sub altar. După căderea regimului comunist, mănăstirea a fost redeschisă în anul 1990, aici sosind un grup de maici și surori de la Mănăstirea Văratec, precum și cele patru călugărițe care făceau parte din obștea mănăstirii la momentul desființării. După reînființarea mănăstirii, obștea monahală de acolo a fost îndrumată de egumena Glicheria Mănăstireanu (1990-1994), stareța Olimpiada Neagu (1994-1998) și stareța stavroforă Acachia Căuș (din 1998). În
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
iar pre dânsa au dat-o la călugărie de-au călugărit-o”. Într-o hotarnică din anul 1802, un bătrân mărturisește, în legătură cu hotarul Cotnarilor: „Și numai acel drum era de Țiul și mai era un drum ce vine de Poiana Văratecului, ce-i zic acum Vladnic, iar Vladnicu au fost unde este iazul lui Agriș și de la acel drum de la Văratic în drumul Țiului la Zbereni, iar alt drum sau cărare nu era, acum și pe unde este Sticlăria era codru
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
iese la pensie, se retrage la Botoșani in una din casele proprii,spre odihnă.Locul său este luat de Gh. Costineanu care o administrează până în anul 1927. Din anul 1927 locul este luat de către Gh. Bercea,transferat de la școala din Văratec, odată cu retragerea din învățământ a d-lui Gh. Costiniuc. De la această școală elevi au ocupat funcții de :ofițeri, profesori învățători,impegați,șefi de gară. Din anul 1922 elevii din satul Bănești nu mai urmează cursurile în alt sat având propria
Stamate, Suceava () [Corola-website/Science/301999_a_303328]
-
Safta (Elisabeta) Brâncoveanu (n. 1776, Balș - d. 1857, mănăstirea Văratec, Moldova) a fost o domniță moldoveancă, băneasă, care s-a ocupat in mod deosebit de filantropie și viața duhovniceasca, prin ctitorirea și restaurea de edificii social-filantropice și bisericești. Este cunoscută publicului larg ca băneasa , soția ultimului dintre Brâncoveni, banul Grigore Brâncoveanu
Safta Brâncoveanu () [Corola-website/Science/335597_a_336926]
-
și viața duhovniceasca, prin ctitorirea și restaurea de edificii social-filantropice și bisericești. Este cunoscută publicului larg ca băneasa , soția ultimului dintre Brâncoveni, banul Grigore Brâncoveanu (1767-1832), ctitoră a Spitalului Brâncovenesc din București, și ca schimonahia Elisabeta (Safta) Brâncoveanu din mănăstirea Văratec, Neamț. s-a născut în anul 1776 în familia de mari boieri moldoveni Balș, fiind fiica vornicului Teodor Balș (1743-1810), înmormântat în necropola boierească din Iași, biserica Sfântul Dumitru-Balș și a Zoiței (Zoe Ruset-Rosetti). Mama Saftei, Zoe, după decesul soțului
Safta Brâncoveanu () [Corola-website/Science/335597_a_336926]
-
dorit, . Tot după dorința sa, a fost invitat mitropolitul Neofit Scriban, care a ținut și o cuvântare, în care a spus despre Safta Brâncoveanu că Osemintele sale se găsesc astăzi în osuarul de sub altarul bisericii Adormirea Maicii Domnului din mănăstirea Văratec. În aceeași gropniță se găsesc rămășițe pământești ale altor măicuțe precum și o raclă cu osemintele lui Moș Gheorghe Lazăr, român cunoscut că a avut o viață sfântă viețuind ca pelerin.
Safta Brâncoveanu () [Corola-website/Science/335597_a_336926]
-
, n. "Ana Câmpeanu", (n. 22 aprilie 1850, Năsăud; d. 3 august 1889, Văratec) a fost o poetă română. A publicat poezii, nuvele și traduceri în revistele vremii și un volum de poezii. E cunoscută publicului larg în special datorită relației cu Mihai Eminescu. A fost al doilea copil al cizmarului Ilie Câmpeanu, care
Veronica Micle () [Corola-website/Science/303693_a_305022]
-
întemeieze o familie. În 1886 Veronica locuiește la București, la fiica sa, Valeria, studentă la Conservatorul din București. Cealaltă fiică îmbrățișează cariera tatălui său și devine profesoară de fizică. Veronica donează casa din Târgu Neamț, moștenită de la mama ei, Mănăstirii Văratec. La 3 august 1889 se sinucide cu arsenic la Mănăstirea Văratec. Eminescu a recunoscut de nenumărate ori în scrisorile și poeziile sale influența deosebită pe care Veronica a avut-o asupra sa. De exemplu, în ciorna scrisorii de condoleanțe la
Veronica Micle () [Corola-website/Science/303693_a_305022]
-
sa, Valeria, studentă la Conservatorul din București. Cealaltă fiică îmbrățișează cariera tatălui său și devine profesoară de fizică. Veronica donează casa din Târgu Neamț, moștenită de la mama ei, Mănăstirii Văratec. La 3 august 1889 se sinucide cu arsenic la Mănăstirea Văratec. Eminescu a recunoscut de nenumărate ori în scrisorile și poeziile sale influența deosebită pe care Veronica a avut-o asupra sa. De exemplu, în ciorna scrisorii de condoleanțe la moartea lui Ștefan Micle, el scrie: „viața mea, ciudată și azi
Veronica Micle () [Corola-website/Science/303693_a_305022]
-
Nicolae Scurtu Însemnările privitoare la prozatoarea Irina Lecca (n. 7 ianuarie 1881, Piatra-Neamț - m. 30 noiembrie 1953, Mănăstirea Văratec) sunt insuficiente, lacunare, imprecise și, adesea, derutante. A fost încurajată să scrie și să publice la insistențele energice ale scriitorilor Constanța Hodoș, Ion Gorun și, mai ales, Nicolae Iorga care îi oferă cu generozitate coloanele ziarului Neamul Românesc, precum și pe
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]
-
Unele dintre cărțile sale s-au bucurat de cronici favorabile aparținând lui Nicolae Iorga 1, Ilarie Chendi 2 și Ion Simionescu 3, iar istoricul literar Lucian Predescu4o menționează în Enciclopedia Cugetarea. După decesul soțului, George Lecca, se retrage la Mănăstirea Văratec, unde se dedică, cu pasiune, vieții monahale, iar în răstimpul 1940-1942 și 1946-1951, cât a fost stareță, s-a preocupat de organizarea unui orfelinat, de perfectarea atelierelor de țesătorie și broderie și, firește, de învățământul seminarial monahicesc. Aici, la Mănăstirea
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]
-
unde se dedică, cu pasiune, vieții monahale, iar în răstimpul 1940-1942 și 1946-1951, cât a fost stareță, s-a preocupat de organizarea unui orfelinat, de perfectarea atelierelor de țesătorie și broderie și, firește, de învățământul seminarial monahicesc. Aici, la Mănăstirea Văratec, călugărița și scriitoarea Irina Lecca s-a aflat într-un permanent dialog cu sine, cu celelalte monahii și, tot mai frecvent, cu Dumnezeu, pe care l-a adorat și a cărui operă a interpretat-o, în profunzime, cu o trăire
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]
-
ordine spirituală. Notițele biografice ale Irinei Lecca, ce se publică acum întâia oară, au fost elaborate la solicitarea Ecaterinei Săndulescu 6, care aduna materiale și informații despre scriitoarele ce urmau să constituie substanța antologiei Evoluția scrisului feminin în România. * Mănăstirea Văratec, 22 octșombrieț [1]933 Irina Lecca Notițe biografice Născută în anul 1881, ianuarie 7, în Piatra-N[eamț]. La nouă ani am fost luată internă la Institutul „Barbu Catargi“ de la moșia Maia, jud[ețul] Fierbinți, institut lăsat de Barbu Catargi
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]
-
în mănăstiri tineretul intrat acolo, părăsire care coboară pe zi ce trece ortodoxismul nostru, în vreme ce, pe zi ce trece, monahismul catolic se ridică tot mai sus, prin altruismul său luminat. De aceea, rămânând văduvă, am intrat în M[ănăsti]rea Văratec, unde sora bunicului meu este printre întemeietoarele mșănăstițrii. Voiam să pun bazele unei munci duhovnicești, care, ajutată cu binecuvântarea de Sus, să ridic monahismul nostru, mulțumită inteligenței rasei, cât mai grabnic, la nivelul intelectual și spiritual al monahismului catolic. N-
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]
-
7, aprilie 1921, p. 539. 4. Lucian Predescu - Irina G. Lecca. [Fișă de istorie literară] în Enciclopedia Cugetarea. Material românesc. Oameni și înfăptuiri. București, Cugetarea - Georgescu-Delafras, [1940], p. 481, col. 2, jos. 5. Ar trebui să fie în biblioteca Mănăstirii Văratec, unde se păstrează toate manuscrisele, scrisorile, iconografia și cărțile maicii Irina Lecca, care a fost apreciată de înalți ierarhi, scriitori și cărturari români și străini. 6. Ecaterina Săndulescu (1904-1988), poetă, prozatoare și memorialistă. A publicat, în colaborare cu Mărgărita Miller-Verghy
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]
-
prin satul (astăzi cartierul) Humulești, leagănul copilăriei povestitorului Ion Creangă. De asemenea, orașul este centrul unui areal din nordul județului Neamț în care se găsesc aproximativ 20 de mănăstiri ortodoxe, unele de o importantă valoare artistică și culturală, de exemplu Văratec, Agapia sau Secu. Are o populație de de locuitori (2011). Asupra originii toponimului Neamț au existat diferite discuții și ipoteze, care nu au soluționat mulțumitor această problemă. Bogdan Petriceicu Hasdeu 1870 consideră că "Neamț e tot Neamț", adică numele de
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
în zonele de deal; stejarul - în zona de terasă dintre Ozana și Nemțișor; bradul, pinul, molidul și salcâmul (la poale) - în zona versanților; bradul alb, paltinul de munte, plopul tremurător și teiul argintiu - ca specii de amestec. Gorunii seculari de lângă Văratec sunt ocrotiți, fiind cuprinși în rezervația Codrii de Aramă (9 ha), iar mestecenii seculari din aceeași zonă aparțin rezervației Pădurea de Argint (0,5 ha). O mare parte din stejari se regăsesc în pădurea cu arbori seculari de la Vânători, în
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
bogat"). <poem>"Și pulbere țărână din tine se alege " Căci asta e a lumii nestrămutată lege, "Nimicul te aduce, nimicul te reia, Nimic din tine-n urmă nu va rămânea. "Veronica Micle "4.08.1889"</poem> — Veronica Micle, Cimitirul Mănăstirii Văratec, județul Neamț, Fragment din poezia "Și pulbere, țărână... <poem>"Jur-împrejur e largul care cântă," "E soare-n cer, e sărbătoare sfântă," "Și-n vreme ce mi-a amuțit pământul" Fiorul păcii-n suflet mi se lasă," "Eternități îmi flutură veșmântul
Epitaf () [Corola-website/Science/321504_a_322833]
-
iunie? 1945 și stabilit la schitul Dârvari din București și mănăstirea Cernica, a decedat la 9 decembrie 1971, la mănăstirea Cernica. PS Părtenie Ciopron, din botez Ștefan-Petre Ciopron (n. 30 septembrie 1896, Păltiniș, județul Botoșani - d. 28 iulie 1980, Mănăstirea Văratec) a fost un ierarh ortodox român, care a îndeplinit demnitățile de Episcop al Armatei, cu sediul la Albă Iulia (1937-1948) și apoi de Episcop al Românului și Hușilor (1962-1978). În perioada celui de-al doilea război mondial, s-a ocupat
Episcopia Hotinului (Mitropolia Bucovinei) () [Corola-website/Science/328597_a_329926]