466 matches
-
fost nașul de cununie al lui Nichita Stănescu, la nunta acestuia cu Dora. Sorin a ținut să cunosc două fețe bisericești: mai întâi pe iubitul părinte Galeriu, duhovnicul său, și pe Bartolomeu Anania, care atunci, în 1991, locuia la Mănăstirea Văratec și era îmbrăcat în mirean. Am petrecut o seară la Văratec împreună, în 1991. Devenit arhiereu între timp, la Chișinău deja nu mai era același. Liviu Antonesei: Cât îi cunosc, pe d-l Breban mai mult, cred că amândoi colegii
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
cu Dora. Sorin a ținut să cunosc două fețe bisericești: mai întâi pe iubitul părinte Galeriu, duhovnicul său, și pe Bartolomeu Anania, care atunci, în 1991, locuia la Mănăstirea Văratec și era îmbrăcat în mirean. Am petrecut o seară la Văratec împreună, în 1991. Devenit arhiereu între timp, la Chișinău deja nu mai era același. Liviu Antonesei: Cât îi cunosc, pe d-l Breban mai mult, cred că amândoi colegii tăi de călătorie cu Mercedesul știu să se și bucure de
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
seara aceasta poporul este dincolo, la mânăstire, arătă el cu mâna în direcția în care era biserica Radu Vodă, este priveghi mare cu vlădica Antim, duceți-vă rogu-vă și domniile voastre. Priveghi mare, cu prinoase multe de pâine, vin, pere văratece și cireșe pietroase. De la Curte acum pleacă nepotul Știrbei spre Istanbul. Și-a luat o slugă care să se priceapă la cai; de, dânsul se pricepe doar la ovăzul cailor..., gândea păcătos spătarul, așa că-și făcu semnul crucii, hotărât să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să știe, fără ca nimeni să afle. țața Tinca stătea la masă cu badea Vasile. Mămăliga era cladă, aburii se înălțau ca rugăciunile spre cer, iar în străchinile smălțuite, pomana porcului era rumenă și răcorită de varza murată, rozalie ca poama văratecă. Bătrânii își făcuseră o cruce își înfipseră degetele în bucatele de frupt. Mecanic, Andrei le urma gesturile, bucuros că acum știe pe dianfară “Steaua sus răsare”. - Pocăitul!! - Pe el!! - Nu-l lăsați să scape. Cu bulgări, faceți bulgări, să dăm
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
trestii Apar domnitorii ai apei acestei, Cu aripi întinse o scutur și-o taie În cercuri murinde și brasde bălaie. Uimit cavaleriul cu pasuri pripite, Îmbla prin umbroase cărări nisipite; Dumbrava șoptește, isvoarăle sună, Așteaptă-n amestec vibrare de strună. Văratecul aer te-adoarme cu svonul... Cu dor Cavaleriul privește balconul. Cu frunze-ncărcatu-i și trec prin ostrețe Liane-nflorite în feluri de fețe. {EminescuOpIV 325} 25Iar papura mișcă de-al apei cutreer. În iarba înnaltă suspină un greer - Prin
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
rupt-o de fugă nebună, pribeagă? Sau mări subterane duc munții cu sine, Purtîndu-m-o frunză pierdută pe mine? {EminescuOpIV 328} Odată-ncă pintenu-nfige - aleargă!... De-odată... se schimbă în noaptea cea largă Privirea... Nainte-i o lume-i deschisă Cu aer văratec pe lunce de visă... Pe maluri de râuri ce scapără line, El vede castele cu arcuri senine De marmură albă ascunse-n dumbrave. În cer mișcă norii auritele nave... O muzică tristă, adînc-voluptoasă, Pătrunde-acea lume de flori și miroasă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
precum și Bucecea. Un mare binefăcător, acest arhitect avea una din cele mai frumoase gospodării în satul Siliștea, se spune că mulțumirea acestuia era să-și viziteze construcțiile. Din anul 1927 locul este luat de către Gh. Bercea, transferat de la școala din Văratec, odată cu retragerea din învățământ a d-lui Gh. Costiniuc. De la această școală elevi au ocupat funcții de:ofițeri, profesori învățători, impegați, șefi de gară. Din anul 1922 elevii din satul Bănești nu mai urmează cursurile în alt sat având propria
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
Basaraba, Ciurila, Dragota, Balota etc.). Ca regulă generală, toponimele derivate și compuse sunt mai noi decît bazele de la care s au format (de exemplu, Crișan, Crișana, Crișeni, Crișul Alb, Crișul Mic, Crișul Negru, Crișul Nou, Crișul Pietros, Crișul Repede, Crișul Văratecului, Dealul Crișului, Vîrful Crișului etc. sunt ulterioare bazei lor, Criș). Apar însă destul de multe situații care contrazic acest principiu, mai ales dacă e aplicat mecanic. V. Ioniță a demonstrat că Socolari nu trebuie considerat în mod automat mai nou decît
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
o adresează lui Nicolae Iorga, care se afla la Leipzig pentru a-și susține teza de doctorat. Într-o a doua scrisoare, din 9 august, menționează, ca și în prima scrisoare din aceeași zi, că se află în concediu la Văratec și i s-a promis suplinirea catedrei lui Găvănescu la Iași (ibidem, pp. 232-233). În scrisoare găsim și un text în care mărturisește disconfortul său din timpul doctoratului în Germania: "Te felicităm amândoi din inimă pentru reușita doctoratului; nici nu
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
priviri, la dispoziția privirii și răbdării clarvăzătorului care ar fi descifrat-o. În sumbre clipe de dor, nici o farmacopee nu este la fel de valoroasă ca simpla și reiterata Natură care, atentă la amăgitoarele chemări ale lui april, se revarsă, abundentă și văratecă, pe șesuri și În trecători. Educat de Înfrângeri, Ricardo a căutat solitudinea rurală și a dat fuga-fuguța la Avellaneda. Vechiul conac al familiei Montenegro și-a deschis larg În fața sa ușile cu vitralii și draperii. Amfitrionul, care e nespus de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
făcea parte și România 21. La 2 februarie 1932, la Geneva, sub auspiciile Societății Națiunilor, și-a deschis lucrările Conferința Dezarmării. 20 Relațiile româno-sovietice . Documente , vol.1, 1917 - 1934 , (colectivul de redacție : Mihai Răzvan Ungureanu , Dumitru Preda , Mioara Porojan, Vitalie Văratec Ă, București , Editura Enciclopedică , 1999, p. 354. 21 Viorica Moisuc, Premisele izolării politice a României. 1919-1940, București, Editura Humanitas, 1991,p.326-328. 17 14 Începând cu 1 martie 1932, Titulescu a participat la această conferință în calitate de șef al delegației României
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Președinția Consiliului de Miniștri, dosar nr. 26 / 1935. fond Statele Unite ale Americii, (colecția microfilme Ă, rola 538, 627. Documente publicate : 1. Relațiile româno sovietice. Documente, vol.1, 1917 - 1934, (colectivul de redacție: Mihai Răzvan Ungureanu, Dumitru Preda, Mioara Porojan, Vitalie Văratecă, București, Editura Enciclopedică, 1999. 2. Relațiile româno - sovietice. Documente, vol. al II-lea, 1935 - 1941, (responsabil volum: Costin Ionescuă, București, Editura Fundației Culturale Române, 2003. 3. Titulescu Nicolae, Documente diplomatice, (colectiv de redacție: George Macovescu, Dinu C. Giurescu, Gheorghe Ploeșteanuă
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
făcea parte și România 21. La 2 februarie 1932, la Geneva, sub auspiciile Societății Națiunilor, și-a deschis lucrările Conferința Dezarmării. 20 Relațiile româno-sovietice . Documente , vol.1, 1917 - 1934 , (colectivul de redacție : Mihai Răzvan Ungureanu , Dumitru Preda , Mioara Porojan, Vitalie Văratec Ă, București , Editura Enciclopedică , 1999, p. 354. 21 Viorica Moisuc, Premisele izolării politice a României. 1919-1940, București, Editura Humanitas, 1991,p.326-328. 17 14 Începând cu 1 martie 1932, Titulescu a participat la această conferință în calitate de șef al delegației României
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Președinția Consiliului de Miniștri, dosar nr. 26 / 1935. fond Statele Unite ale Americii, (colecția microfilme Ă, rola 538, 627. Documente publicate : 1. Relațiile româno sovietice. Documente, vol.1, 1917 - 1934, (colectivul de redacție: Mihai Răzvan Ungureanu, Dumitru Preda, Mioara Porojan, Vitalie Văratecă, București, Editura Enciclopedică, 1999. 2. Relațiile româno - sovietice. Documente, vol. al II-lea, 1935 - 1941, (responsabil volum: Costin Ionescuă, București, Editura Fundației Culturale Române, 2003. 3. Titulescu Nicolae, Documente diplomatice, (colectiv de redacție: George Macovescu, Dinu C. Giurescu, Gheorghe Ploeșteanuă
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Timișoara, 1998; Vremea cireșelor amare, Cluj-Napoca, 1998; Păcate..., Cluj-Napoca, 2000; Psalmi, Cluj-Napoca, 2003. Traduceri: Istoria gândirii chineze, Iași, 2001 (în colaborare cu Florentina Vișan). Repere bibliografice: Constantin Cubleșan, „De vorbă cu Domnul...”, „Curierul Primăriei” (Cluj-Napoca), 1997, 113; Bogdan Ulmu, Dialog văratec cu Dorel Vișan, CRC, 1998, 7; Carmen Chihaia, „Festivalurile din ultima vreme n-au avut nici un sfert din ecoul afacerii «Țigareta»” (interviu cu Dorel Vișan), ALA, 1998, 449; Poantă, Dicț. poeți, 209-210; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000
VISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290584_a_291913]
-
cât și în interiorul fructificațiilor, căptușindu-le și împiedicând formarea sporilor. Ciuperca mai atacă pe lângă prun, porumbarul, corcodușul și prunul chinezesc. Dintre soiurile de prun cele mai atacate sunt: Vânăt românesc, Vânăt de Italia, Tuleu gras, Anna Späth, d'Agen, Roșior văratec, Gras românesc, Renclode d'orăe, Galbene etc. Mijlociu atacate sunt soiurile: Stanley, Renclod verde, Bărdace de Cotnari, Washington. Mai puțin atacate sunt soiurile: Nectarina roșie, Centenar, Silvia, Renclod violet, Gălbioare și Rivers. Soiurile de prun se comportă diferit față de această
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
reprezintă nume de refarinta în teologie, cultura și arta românească: Dan Zamfirescu - istoric, lingvist și critic, preotul Alexie Buzera - profesor și muzicolog, preotul Constantin Sarbu - director al Seminarului Neamț și vicar al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, maica Nazaria - stareța Mănăstirii Văratec, maica Eustochia Ciucan - stareța Mănăstirii Agapia, preot Gh. Dragulin - teolog cărturar, preot Gh. Izvoranu, preot Teodor Irimia - protopop de Iași, preot Gh.Bistriceanu, ș.a. După obținerea diplomei de absolvire a Institutului Teologic, Dragoș Bucescu, s-a înscris la cursurile de
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93296]
-
Racova. La Dumbrăveni, într-un alt document, tot de la Petru Rareș, datat 2 aprilie 1546, din Bârlad, alți moștenitori își împart cumpărătura ce o aveau de la mama lor care are „un sat pe Racova, anume Dumbrăveni, unde din veac era Văratecul cel vechi al lui Ștefan Voievod.” Rezultă în fine, și doar numai din documentele citate, că după anul 1500 vechile propietăți mari, puternice, se divizează intrând în fărâmițare. S-a văzut că în cazul Tofan, după 90 de ani de la
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
marca țării, marca Moldovei, marca județului, împodobeau pe dinafară biserica. Paratrăznetul a fost necesar. În interior catapeteazma, stranele, cafasul și altele mărunte, s-au executat în lemn de un scluptor danez, pe care l-am descoperit lucrând la M-rea Văratec. Lucrările mergeau greu, căci aveam lipsă de bani. În cele trei rânduri cât am fost prefect, am prevăzut în buget sume pentru lucrările dela Ipotești. Primăria Botoșani a contribuit și ea, ca și comunele rurale, măcar simbolic, au fost obligate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
în interior. Bani erau, așa că s-au contactat oameni pe măsură. Din același dosar al construirii bisericii, aflăm, dintr-o cerere către prefect (12 septembrie 1933) despre confecționarea și montarea catapetesmei [...] potrivit contractului încheiat cu sculptorul Peer Merloe de la Mănăstirea Văratec; documentul solicita pentru aceasta aprobarea sumei de 60.000 lei din alocația bugetară prevăzută la Art. 52 al bugetului județean pe 1933-193490. Când este vorba de bani însă, mintea multora se încețoșează. Pe marginea cererii sus-amintite se spune că la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
română. Am aflat (din "Ziua") că a existat "o fiică nelegitimă a poetului. Ea s-a numit Valeria Sturdza și a fost fiica poetului și a Veronicăi Micle. Marea dragoste a poetului a născut-o pe micuța Valeria la mănăstirea Văratec. Mormântul cu rămășițele pământești ale urmașei lui Eminescu a fost devastat sălbatic de comuniști." Măi, să fie! Punctul de plecare al tărăboiului l-a constituit o mai veche solicitare a sătenilor din Boureni ca școala din localitate să poarte numele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
l-a constituit o mai veche solicitare a sătenilor din Boureni ca școala din localitate să poarte numele Valeriei Sturdza, care, afirmau eminescologii din Boureni, "a fost concepută de Eminescu cu Veronica Micle și a văzut lumina zilei la mănăstirea Văratec." Repede (urgență națională!) a fost convocată o comisie de specialiști autentici, căreia i s-au prezentat dovezile că Valeria Sturdza a fost Valeria Sturdza... și atât. În rest, folclor local, fabulații și fantezie cât cuprinde. Dar și ignoranță suverană! Oricum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
dedicat situației atelierelor meșteșugărești din mănăstirile ortodoxe în primele decenii ale comunismului, istoricul Adrian- Nicolae Petcu arată cum această activitate are la bază o îndelungată tradiție, de-a lungul timpului existând numeroase centre „specializate” într-un produs anume : Țigănești, Agapia, Văratec, Samurcășești etc. Majoritatea atelierelor confecționau covoare, țesături, tricotaje, ceramică, cusături naționale, broderie artistică, dar și coșuri, mături, diverse împletituri, rogojini, lemnărie, diverse perii etc. Este remarcată importanța economică a acestor ateliere în anii 1950-1960, faptul că ele erau controlate (disputate
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ed.), From Stalinism to Pluralism. A Documentary History of Eastern Europe since 1945, New York, Oxford University Press, pp. 31-32. Ciuceanu, Radu (ed.) (1997), Misiunile lui A.I. Vîșinski în România. Documente secrete, traducere de Alexandru Bârlădeanu, Ioan Chiper, Florin Constantiniu, Vitalie Văratec, București, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului. Ciuceanu, Radu; Lungu, Corneliu Mihail (ed.) (2003), Stenogramele ședințelor conducerii P.C.R., 23 septembrie 1944-26 martie 1945, București, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, Arhivele Naționale ale României. Comwell, Rupert (1988), "Gorbachov warns Ceausescu over failure
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
evaluare de pe lângă Muzeu, însoțită de fotografie, dar nu a fost suficient. Comisia cere neapărat opera de artă, pentru a o vedea. A făcut unele obiecțiuni și în ce privește prețul, dar lucrurile s-ar putea rezolva. Mă gândesc că dacă plecați la Văratec, n-ar fi bine să luați și lucrarea cu Dv.? Cu vreun mijloc, ați putea ajunge până la Fălticeni și lăsa pictura la „Galerie”. Ați avea ocazia să-l revedeți pe Dl. Prof. Vasile 229 Tabloul Figură de ascet, menționat în
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]