386 matches
-
măritată după un domn Jecu la Bacău. Teofila după un cizmar de la Mănăstirea Văratic. Maria măritată după Vasile a lui Ștefan Potlog, care pe urmă și-a zis Ștefănescu. Și Felicia care era de mare frumuseță a fost starița Mănăstirei Văratic. Și un ficior Aurel care a fost preot la Dorna. Ghiorghi Ghiorghițanu a fost administrator la moșia din Cozmești, dar murind el nu s-a ales nimic de fiica sa și doamna lui și gospodăria sa foarte frumoasă. Vasile Gheorghișanu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Vasile Ștefănescu crâșmar și mare gospodar și cu Ion Stoleriu, învățător în Burdujeni și frate cu Neculai Stoleriu. Iar de la Râșca a venit Bădia Grigorița fratele soacrei mele cu soția sa Țața și cumnatul meu Toader V.Porcariu. Iar de la Văratic a venit, Țața Melania cea frumoasă, singură, că bărbatul ei Bădia Ionescu n-a putut veni că era buhaiul maicilor de la Mănăstirea Varatic. Bădia Grigoriță a venit și cu domnișoara Popescu o cumnata a sa. Ne-am cununat religios în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
amiază. Se dansau pe atunci: horă frumoasă, brâe săltărețe și mazurci furtunoase și mai ales valsuri celebre de Johan Straus, nu fâțâituri ca acum, de parcă-s bolnavi de ducăsă pe pustii. De la Boboești a venit soacră mea preuteasa Aglaia. De la Văratic Țața Melania singură, el Ionescu n-a venit că era buhaiul Mănăstirii Văratic. De la Boboești a venit Costică Tacu cu Maria, Vespasian, Cuța. De la Târgu Neamț, Țața Eugenia cu bădia Petru Anton, foarte bun gospodar, dar foarte răutăcios față de țața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
mai ales valsuri celebre de Johan Straus, nu fâțâituri ca acum, de parcă-s bolnavi de ducăsă pe pustii. De la Boboești a venit soacră mea preuteasa Aglaia. De la Văratic Țața Melania singură, el Ionescu n-a venit că era buhaiul Mănăstirii Văratic. De la Boboești a venit Costică Tacu cu Maria, Vespasian, Cuța. De la Târgu Neamț, Țața Eugenia cu bădia Petru Anton, foarte bun gospodar, dar foarte răutăcios față de țața Eugenia. Lui Dtru Savinescu învățător, coleg de clasă cu mine și mare hoț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
sictir bătut în piuă" Pe-acasă cine n-a mai dat Dorul-câine nu l-a iertat Câinele blană de ierburi are și faruri de noapte în cătare I-auzi cum a fiecărui gură A pâine străină șuieră Frunză sură măr văratic Rumeior cucul tomnatic Primul lucru ce i s-a certificat acestui text a fost „Privirea Străină“. Argumentul fiind că am venit în Germania dintr-o altă țară. Ochi străin, sosit în țară străină - multora explicația li se pare satisfăcătoare, mie
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Târziu, a străbătut plaja, pe lângă barca mea, Dandu Kirițescu, președinte acum al scriitorilor dramatici; în comitet e și Ticu. Aflu: intervenția lui Tanți. P. Cons. Cea mai bună și fastuoasă zi a lui sept[embrie]; cu un soare cu reminiscențe văratice sau, cum se exprima farmacista sanatoriului azi: „În iunie a fost frig, în iulie s’a scremut!!! să plouă (scuză extrem de triviala expresie), în august i-a cășunat să plouă și a venit stabilizarea, acu’ i-acu’!“ După astfel de
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
sunt pantofii mei Christian Louboutin, care nici măcar nu se văd. Dar nu-mi pasă. Arăt exact așa cum îmi doresc să arăt. Ne-am fotografiat lângă cireșul înflorit și mami a plâns tot timpul cât i s-a aplicat machiajul Eleganță Văratică și acesta a trebuit să-i fie complet refăcut. Iar acum toată lumea a pornit deja spre biserică. Nu am mai rămas decât eu și tati. — Gata? mă întreabă, în momentul în care un Rolls-Royce alb oprește în fața casei și îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Revăd camera mea de școlar de la Vira, trandafirii albaștri de pe tapet, fereastra deschisă care se reflectă În oglinda ovală de deasupra canapelei de piele, pe care șade unchiul, savurând o carte jerpelită. Un sentiment de siguranță, de confort, de căldură văratică Îmi cuprinde memoria. Solida realitate face din prezent o nălucă. Oglinda debordează de strălucire; un bondar a intrat În odaie și se lovește de tavan. Totul este așa cum trebuie să fie, nimic nu se va schimba vreodată, nimeni nu va
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
lui Eminescu” (Idem, Ibidem, p. 97 informație curentă în epocă, oarecum de ghid turistic la Văratec). Amintiri din Casa poeziei, sau cum se stâlcește și poezia, nu numai viața lui Eminescu Am fost anul acesta (2012) pentru prima oară la Văratic, într-o necesară excursie de studii pe urmele acestei cărți urzite în biblioteci bucureștene, și mă simt dator cu încă o observație. O făcusem deja, în cartea mea „Scrisul, ca o taină” (2007) - de unde voi relua, de altfel, un text
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pe urmele acestei cărți urzite în biblioteci bucureștene, și mă simt dator cu încă o observație. O făcusem deja, în cartea mea „Scrisul, ca o taină” (2007) - de unde voi relua, de altfel, un text; aici trebuie, însă, făcută corelația. La Văratic, pe colina de deasupra satului mănăstiresc, dincolo de întinsul cimitir ce se odihnește tot în pantă lină, se află o casă veche, părăsită dar cu temelii încă solide, - despre care nu „se zice”, dar chiar se știe că a fost casa
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
nimic, în 1924, despre această casă - deși amintește de poiana de deasupra ei. Să nu fi fost la fața locului? Să-i fi ascuns călugărițele taina (pe care o va descifra, de altfel, abia Zoe Dumitrescu-Bușulenga, călugărindu-se aici, la Văratic, în anii ‚90 ai secolului trecut)?! De altfel, astăzi nu-ți spune nimeni care a fost casa în care locuia Veronica Micle. Sunt amintiri că ar fi ars, ori ar fi fost dărâmată. Moartea ei este învăluită în mister, biograful
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
că ar fi ars, ori ar fi fost dărâmată. Moartea ei este învăluită în mister, biograful de la 1924 consemnând sec: „în seara de 3 august 1889 - mi-a spus maica Fevronia - Veronica a invitat ca niciodată pe toți cunoscuții din Văratic. Era bine dispusă. A cântat Steluța și Vezi rândunelele se duc. Apoi a recitat poezii de ale ei și de ale lui Eminescu. Pe la miezul nopții invitații s-au retras, iar Veronica a spus că-i obosită și că vrea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fost înmormântată în ograda bisericii Sf. Ioan, cu toată pompa creștinească. Mormântul e uitat și nu poartă nicio inscripție. Maicele trec nepăsătoare, căci răposata ne lăsând nimic mănăstirei n-are dreptul la un mormânt mai îngrijit.” (p.97). înțelegem că, Văraticul fiind un fel de sat de vacanță, Veronica a chemat la ea acasă prietenii care se aflau acolo la odihnă. Apoi, că ea nu și-a lăsat casa mănăstirii, ci unei maici a mănăstirii. În fine, că dacă a fost
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
enoriașilor ca pentru un sinucigaș. Călugării școliți ne spun, astăzi, că osemintele poetei au fost mutate dinspre marginea curții mai lângă biserică în împrejurări deosebit de grele pentru întreg așezământul: punându se problema desființării multor mănăstiri după Legea cultelor din 1948, Văraticul fiind printre ele, a fost chemat în ajutor Mihail Sadoveanu, care era Președintele Marii Adunări Naționale. Acesta s-a sfătuit îndelung cu înaltele fețe bisericești - și au hotărât să amenajeze întreg locul ca punct de interes cultural, făcând un monument
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
La fața locului simți, însă, din primul moment că te afli în poezia eminesciană. Casa poetului are deschidere către largul cimitir care se încheie, mai jos, cu biserica Sfântul Ioan (nu e vorba de cea din interiorul zidurilor mănăstirii, așezarea Văratic, sat de călugărițe dar și de mireni, are mai multe biserici). Vă mai amintiți poezia Melancolie: „Bogată în întinderi stă lumea ’n promoroacă / Ce sate și câmpie c’un luciu văl îmbracă;/ Văzduhul scânteează și ca unse cu var / Lucesc
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
în stâlpi izbește toaca,/.../ Biserică ’n ruină / Stă cuvioasă, tristă, pustie și bătrână /.../ Drept preot toarce-un greer un gând fin și obscur, / Drept dascal toacă cariul sub învechitul mur...” Așa se vede lumea din cerdacul casei lui Eminescu de la Văratic, într-un ianuarie fără zăpadă. Vedeți că nu e vorba de o biserică din piatră, ci de o frescă așternută pe lemn, scorojită, în câlții căreia se ascund greierii...Așa va fi arătat biserica Sfântu Ioan la 1876, când o
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
după imagini din poezii. Dar când recitești poeziile cuiva recunoști realități din biografia sa. Am încercat să restitui sensurile cuvântului „luminare” în poezia lui Eminescu, și iată cum am ajuns, și dinspre filologie, la această enigmatică locuință a poetului de la Văratic. Odaia filologică a poetului. Eminescu descrie odaia sa în câteva poezii și scrisori care, puse cap la cap, pot da o imagine a spațiului ideal de lucru și odihnă. Zicem spațiu ideal, pentru că pare același, deși adresele sunt diferite - și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Perpessicius, după hârtie și scris - iar datarea este acceptată de toți editorii. Vom reveni, desigur, asupra lumânării - care este tot luminare și aici. Deocamdată să rezolvăm (adică: să punem!) problema cronologiei. În albumul pe care și l-a confecționat la Văratic în vara lui 1889 din poeziile ei și ale lui Eminescu, Veronica Micle preia acest sonet și-l adnotează astfel: „M-ai rugat să-ți cânt din Schumann. Cât de mult îți place muzica. Este o noapte de mai din
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
case unde se retrăgea - una numai a ei, la Târgu Neamț, și alta a familiei, la Ungheni, lângă Iași. Aici, la Ungheni, a primit vestea că soțul ei este pe moarte. Casa din Târgu Neamț, apoi, o va ceda Mănăstirii Văratic la 16 octombrie 1886 (câteva săptămâni înainte ca Eminescu să fie adus la bolnița mănăstirească din același târg). Ca tânără boieroaică moldavă - era soția Rectorului Universității, probabil cea mai importantă funcție științifică și culturală din fosta capitală a Moldovei! - Veronica
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
îi convocăm pe toți la un colocviu cu punerea la dispoziție a ceea ce știe fiecare în parte - și chiar cu sublinierea a ceea ce nu știe ori vrea să ascundă. Știe Octav Minar, la 1924, că Eminescu avea o casă la Văratic, lângă Poiana Țigăncii? Dacă știe, de ce ascunde? Dacă nu știe, de ce nu știe? Știe Mihail Sadoveanu, în 1948, că moartea Veronicăi Micle survenită la 4 august 1889 a fost un gest de sinucidere cu scopul - oarecum științific pentru ea, privind
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a doua, începând cu cap. VII, când Vitoria “are într-însa știința morții lui Nechifor Lipan si crâncena durere, se văzu totuși eliberată de întuneric”; părintele Dănila îi scrie jalba către autorități; trimite fata, pe Minodora, cu zestrea la mânăstirea Văraticului, la călugărița Melania, sora mamei Vitoriei; lăsarea gospodăriei în grija lui Mitrea; pregătirea de plecare. Firul naratiunii urmeaza popasurile Vitoriei Lipan în căutarea adevărului despre barbatul ei (itinerariul se sfârșește prin găsirea rămășițelor lui Nechifor între Sabasa si Suha). A
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
care rețin: „Două sînt funestele greșeli de care îl acuz. Întîia: morala oribilă, vulgar-materialistă, mic burgheză a cărpănoasei furnici, huzurind între stocuri alimentare, care nu recunoaște meritele artei dezinteresate, lăsînd bietul cîntăreț, care a-nveselit cîmpiile și inimile cu trilurile lui văratice, să moară de foame! Ah, trădarea de confrați lafontainiană! Jalnică preamărirea filosofiei filistine a burții. Dureroasă, neașteptată trădare. A doua: concepția oportunistă, slugarnică, sclavagistă a povestitorului: laudă maleabilitatea bicisnicei trestii, odrasla mîlului, care păcălește vitregia firii îndoindu-se la pămînt
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pot, adică la 3500-4000 lei. De aci Însă nu mă mai pot coborî pentru că nu mă interesează o sumă mai mică. Ca să-mi dovedesc dorința de a-l ști la Fălticeni, m-am decis să-l iau cu mine la Văratic și te voi anunța pe mata. Atunci vom vorbi mai pe larg. 2. De la prof. V. Ciurea n-am primit nimic. La 23 August Îi voi scrie și eu o scrisoare. 3. G. Sofronie, profesor de Drept Internațional este fiul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mai stărui. Mai există bustul „Gane”?618 14) Soția lui Serafim Ionescu, Lucreția Ionescu, a fost institutoare la școala mea de aplicație (la șc. Normală) și prietena bună a soției mele. Ce vreți să știți despre dânsa? A murit la Văratic și era cam maniacă religioasă. 15) Continui să-i transmit d-lui Popa evocări din Germania și mă bucur, că Vă place. Îi trimit și o nuvelă mai mare a mea: „Duduia Oli”, a cărei acțiune se petrece În Flt
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
în județul Vaslui: proprietatea Crăieștii și Jigorenii a Mănăstirii Neamț; schitul Lipova și cu parte de la luncă; moșia schitului Rafaila a mănăstirii Socola și cea de la Schitul Duca a aceleiași; parte din moșia Gărcenii a schitului Mălăiești; Vulturești a mănăstirii Văratic; Dumitrești a mănăstirii Galata; Capotești, Petrișenii sau Sasova, Scânteia și Valea Satului ale mănăstirii Bârnova; Mărășenii a mănăstirii Sfântul Sava; Bârzeștii și Muntenii de Jos a mănăstirii Barnovschi; Curseștii a mănăstirii Fâstâci, „Înconjurătoarea mănăstirii Fâstâci cu cătunele ei"; parte din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]