551 matches
-
copil și chiar l-a botezat pentru că nu voia nimeni să i-l boteze. O chema de câte ori avea nevoie să o ajute când făcea curățenie generală; să-i lipească cuptorul de pâine care se afla în curte sau să-i văruiască prin camere, de obicei, primăvara, înainte de Paști sau o chema când era de sapă prin grădina de legume sau la vie. Au plecat cu toții la cules de porumb, în remorca atașată de tractor. Vremea frumoasă de afară te scotea din
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
și proaste! - Păi n-o auzi, Aglaio? - Are limbă afurisită... - Ce zice? Ce zice? - Zice că-i afurisită. - Așa o fi... - Vorbiși și dumneata... Și peste cearta lor stăruia slava serii de primăvară. Moartea lui Marin Pisică Marin Pisică se văruise de cu seară cu un cumnat, praf se făcuse. Dormise greu, deși noaptea se mai sculase de vreo două ori să bea apă, că-i ardea gâtlejul după atâta țuică. Cuțarida, moartă sub zăpadă. Sufletul gropii scrâșnea undeva la fund
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Pe malurile iazurilor jur împrejur mătreața de un verde tânăr strălucește mătasa, iar în mijloc ochiul verde cel clar al apei pare negru, reflectând în el umbra lumii ce-l înconjură. Pe câte - un plan mai ridicat se văd curți văruite cu îngrijire, cu arătarea plăcută și liniștită. Fereștile dreptunghe strălucesc în soare, în cerdacul nalt duc scări curate, în fața curții se-ntinde o ogradă mare în semicerc, încunjurată cu zaplaz șindilit, umbrit de plopi, salcâmi sau nuci. În dreapta curții, care
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
el este decisiv, trebuie să vedem dacă i aspectul preferat în perechea pe care el este decisiv este preferat și în perechea pe care celălalt este decisiv. Să luăm, spre exemplu, următoarele alternative: x: i mănâncă o pară și j văruiește casa; y: i văruiește casa și j mănâncă o pară, z: i văruiește casa și j văruiește casa. (x,z) și sunt i variante și (y,z) sunt j variante . Notăm cu 0 a mânca o pară și cu 1
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
să vedem dacă i aspectul preferat în perechea pe care el este decisiv este preferat și în perechea pe care celălalt este decisiv. Să luăm, spre exemplu, următoarele alternative: x: i mănâncă o pară și j văruiește casa; y: i văruiește casa și j mănâncă o pară, z: i văruiește casa și j văruiește casa. (x,z) și sunt i variante și (y,z) sunt j variante . Notăm cu 0 a mânca o pară și cu 1 a vărui casa. Dacă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
care el este decisiv este preferat și în perechea pe care celălalt este decisiv. Să luăm, spre exemplu, următoarele alternative: x: i mănâncă o pară și j văruiește casa; y: i văruiește casa și j mănâncă o pară, z: i văruiește casa și j văruiește casa. (x,z) și sunt i variante și (y,z) sunt j variante . Notăm cu 0 a mânca o pară și cu 1 a vărui casa. Dacă i preferă pe x lui z, atunci el exprimă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este preferat și în perechea pe care celălalt este decisiv. Să luăm, spre exemplu, următoarele alternative: x: i mănâncă o pară și j văruiește casa; y: i văruiește casa și j mănâncă o pară, z: i văruiește casa și j văruiește casa. (x,z) și sunt i variante și (y,z) sunt j variante . Notăm cu 0 a mânca o pară și cu 1 a vărui casa. Dacă i preferă pe x lui z, atunci el exprimă preferința pentru a mânca
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
y: i văruiește casa și j mănâncă o pară, z: i văruiește casa și j văruiește casa. (x,z) și sunt i variante și (y,z) sunt j variante . Notăm cu 0 a mânca o pară și cu 1 a vărui casa. Dacă i preferă pe x lui z, atunci el exprimă preferința pentru a mânca o pară (0P1). Când va trebui să compare y cu z, i va avea, de fapt, de ales între a vărui casa yi și a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și cu 1 a vărui casa. Dacă i preferă pe x lui z, atunci el exprimă preferința pentru a mânca o pară (0P1). Când va trebui să compare y cu z, i va avea, de fapt, de ales între a vărui casa yi și a vărui casa zi. Dacă singurele care contează sunt i aspectele , atunci i va fi indiferent între y și z. [d.3.5.5*]: Domeniu restricționat prin preferințe liberale extreme 1 ( seU ). Domeniul funcției de decizie socială
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
casa. Dacă i preferă pe x lui z, atunci el exprimă preferința pentru a mânca o pară (0P1). Când va trebui să compare y cu z, i va avea, de fapt, de ales între a vărui casa yi și a vărui casa zi. Dacă singurele care contează sunt i aspectele , atunci i va fi indiferent între y și z. [d.3.5.5*]: Domeniu restricționat prin preferințe liberale extreme 1 ( seU ). Domeniul funcției de decizie socială include numai preferințele care sunt
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Și banul ce spune ? — Când așa, când așa... Efrem clătină din cap. — Atunci așa o fi... Îi făcu fetei semn să se apropie : Te uiți la peretele ăsta ? Vinișoarelor din perete le spunem crăpă turi. Peste o săptămână vin să văruiască. Gata cu vinișoarele. Altă dată, așteptăm cu anii. Așa și la om. Uneori fisurile se acoperă cu o tencuială nouă, alteori nu. Sau văruim, dar dedesubt rămâne tot coșcovit. Cosmina continuă să privească radiografia. Apoi, dintr-odată, se întoarse spre
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
uiți la peretele ăsta ? Vinișoarelor din perete le spunem crăpă turi. Peste o săptămână vin să văruiască. Gata cu vinișoarele. Altă dată, așteptăm cu anii. Așa și la om. Uneori fisurile se acoperă cu o tencuială nouă, alteori nu. Sau văruim, dar dedesubt rămâne tot coșcovit. Cosmina continuă să privească radiografia. Apoi, dintr-odată, se întoarse spre el. Efrem își făcu de lucru printre fotografii. — E adevărat ce mi-a spus Papi ? — Tot ce spune Papi e adevărat. Nici chiar atunci când
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
mezanin. Departe de arterele principale, într-o suburbie vastă și labirintică, fără o notă distinctivă, strada e intruvabilă pentru un ochi deprins cu indiciile plastice. Nu există nicăieri în apropiere vreo piață cu fântână sau monument, nimic tipic. Cîte-o biserică văruită, învelită cu tablă, răsare din când în când înaintea ochilor, însă trecătorul străin nu știe dacă e aceeași, ori alta, fiindcă sunt vreo câteva aproape identice în monotonia lor. În acest cartier relativ recent, ale cărui începuturi de aglomerare datează
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ploioase, iar cea care era uscată, o lună cu secetă). Cerealele se păstrau prin podurile caselor, în camere nelocuite sau în gropi de bucate. Aceste gropi se săpau adânc, în formă de ventuză, se ardeau bine, se lipeau și se văruiau ca să împiedice pătrunderea umezelii. Deasupra gropilor se ridicau, uneori, glugi de ciocani sau căpițe de paie, în același scop, dar și pentru a feri bucatele de eventualii prădători, căci de ăștia au fost în toate timpurile. Fig. 3 Unelte și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
trecut ceva ani de când am plecat din sat. Între timp multe s-au schimbat. Ce a fost rău am uitat. Am rămas cu imaginea unui sat cu gospodării modeste însă curate; cu casele acoperite în majoritatea lor cu țiglă și văruite cu multă sineală, cel puțin odată pe an la Paști sau la Crăciun; cu oameni săraci dar primitori, gata să servească din puținul lor pe orice pământean care, chiar și întâmplător, ar fi trecut pragul vreo unei gospodării, cu un
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
școală de subofițeri, și-a satisfăcut stagiul militar ca orice flăcău din sat. La început, Căpiță-tatăl o ajuta în gospodărie: la preparat hrană pentru orătăniile din ogradă, la săpat grădina, la tăiat lemne pentru foc, la reparat un gard, la văruit casa și pomii din livadă. Nu după mult timp s-a mutat la ea în una din camerele în care ați locuit. Gospodăria fiind mare, treburi de făcut multe, așa că și-a adus și băiatul să-l ajute. Azi așa
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Ce simplă și ușor de înțeles era pe atunci dragostea! I-a întâmpinat chiar Mișu în persoană. Îi observase, probabil, prin geam. Avea în față aceeași livadă cu mulți pomi fructiferi, aceeași grădină cu ronduri de flori despărțite prin pietre văruite în alb, aceeași casă ca un zar uriaș îmbălsămat în verde, numai cele două străzi, la întretăierea cărora se afla întreaga gospodărie, între timp, își schimbaseră puțin înfățișarea: erau asfaltate și păreau ceva mai largi. Lipsea totuși ceva, acea inimă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
de piatră; piatră; pictori; pictură; piedică; plan; podea; portocaliu; portret; nu pot; pot; potrivit; prag; prost; pumn; pustiu; răceală; răzuit; rezistență; rigips; rotund; scut; separarea încăperii; separator; spart; spate; spațiu; sticlă; stîlp; strîmtoare; subțire; tabletă; trainic; transparent; trăinicie; tristețe; țintă; vărui; văruit; vecin; vopsit; Wall; zgîriat; zid despărțitor; zidar; zidi; zidul chinezesc; zugrav; zugrăveală; zugrăvit (1); 779/190/68/122/0 pernă: somn (306); moale (185); pat (56); odihnă (39); puf (38); pene (28); plapumă (12); pufoasă (10); pufos (10); relaxare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nopții).75 Viața satului arhaic se măsoară cu ajutorul unui calendar lunar-solar; astfel, pe lună nouă se seamănă plantele care cresc deasupra de pământ, iar pe lună veche se răsădeau plantele care rodesc în pământ, se intră în casă nouă, se văruiește sau se spală rufe. Dacă luna e "cu coarnele în jos" e "a ploaie", iar dacă este "cu coarnele în sus", prevestește secetă. Dacă soarele asfințește în nouri roșii sau dacă răsare în ceață înseamnă că va fi vreme rea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și morții luna fiind considerată "primul mort" și destinul uman, drămuit de hotare biologice, construiește un adevărat ritual al primenirii umanului, în funcție de fazele lunii. Astfel, înainte de Paști, când era Lună Veche (Lună Plină), se dereticau gospodăriile, se spălau rufe, se văruia, dat fiind faptul că Luna Veche simboliza rostuiala, sporul casei, "să meargă toate din plin". De altefel, sărbătoarea Paștelui se calculează în raport cu echinocțiul de primăvară și cu faza Lunii Pline. Când ese Lună Nouă, înaintea Paștilor, fetele din Macedonia, adună
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în firul ierbii). Pământul, lemnul și piatra creează în poem un univers propice morții. Adevărul pe care-l caută prin lunga meditație încorporează idei semnificative, apropiate de suferința generată de resimțirea limitării libertății, a închistării și a destinului: "E lumea văruită în somn/ mari păsări se lasă/ pe un fir de păianjen/ cât steaua de subțire/ se întunecă și nu știu dacă tu mai semeni cu tine." În "Cartea de nisip", N. Ioana încearcă un alt portret, după ce în volumul "Monologul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
pietre și acesta se întinde, se zvârcolește/ Se rupe într-o destrămare de clinchet." Trecerea spre lumea reală se face pe nesimțite, poetul descoperă în cuptorul de var zidit de țărani, dintr-o știință obscură, materia cu care țăranca va vărui zidurile și pietrele, trunchiurile copacilor, semințele, dar și "Sexul erupției, ce aruncă lapții/ smulși de căderea zodiei rutului/ la care sorii-și rup culorile unii din alții". Poetul încearcă un calendar al muncilor specifice satului, pe care le îmbracă într-
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
nu acoperi case ori edificii în zi de vineri, că-și fac cuiburi în ele paserile. Cînd se intră în casă nouă, se pune în costoroabe* la toate patru cornuri cîte-un ban, ca să aibă casa noroc. Casa nouă nu se văruiește toată, ci se lasă un petec nevăruit, ca să nu moară cineva. Să nu se înnădească casa nouă de alta veche, căci e rău de moarte în familia acelor case. Cînd pocnește în casă nu-i a bine. Să nu te
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Să nu lași pirostriile pe foc, că-ți moare soacra. Se crede că dacă clădește cineva o casă nouă trebuie să moară cineva din familia lui. La casă nouă, păretele de din dos nu-l lipești bine și nu-l văruiești pînă peste doi-trei ani, ca să nu moară cineva. Se crede că dacă se adaugă la casă veche ceva nou, apoi trebuie să moară cineva din acea casă. Să nu te măsori cu trestia, că mori. Cînd îți moare copilul dintîi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pui curpeni* de fasole pe foc, atunci se fac ploșniți. Dacă-și fac lăstunii cuib sub streșina casei, se fac ploșnițe în casă. Spre a se cotorisi de ploșniți, este bine a afuma în casă cu pipăruș* și apoi a vărui păreții cu un var amestecat cu terpentină. De ploșniți scapi dacă grijești casa și o văruiești în lună nouă, în zilele de post, văruind-o îndărăpt și molfăind ceva, precum coji de pîne, mălai etc. Scapi de ploșniți dacă o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]