330 matches
-
la băile Oglinzi, drept peste munte, pe lângă cetățuia Neamțului, prin albia unui puhoiu de munte care sfarmă piatra; o macină și o duce la vale. Suim prin poiana-lui-Ion Pietraru, vestitul hoț, o frumoasă poiană cu mesteceni rari, cu coaja albă, văruită parcă, prin iarba verde a poenii pătată de flori și fragi, printre care din loc în loc se ridică buchete mari de ferigă verzi deschise bătând puțin în galben, aplecându-și spre iarbă cotorul de pană lung. Ne lăsăm spre băi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
orașul Câmpulung Moldovenesc și o mamă deosebită, care a dat României un chirurgneurolog destoinic, prin modul cum și-a crescut, educat, format și vegheat pașii fiului său Victor Dimov. CARACCI Ion Id. S-a născut în 1918 în com. Cișmeaua Văruită, județul Izmail (azi, Ucraina). A decedat la București în anul 1987. Stud. Absolvent al liceului de băieți Regele Carol al II-lea din Bolgrad în 1938. Urmează o școală medie economică la București. Țara de activitate - România. S-a afirmat
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
sec XX. Urmează Universitatea din București, Facultatea de Drept pe care a absolvit-o fiind declarat jurist. Țara de activitate - România. S- a afirmat ca avocat pledant. CULINSCHI Boris Id. S-a născut la 1 august 1914 în comuna Cișmeaua Văruită, județul Izmail (azi Ucraina). A decedat în anul 1991 la București. Stud. Absolvent al liceului de băieți Regele Carol al II-lea din Bolgrad în 1935, cu examen de bacalaureat în orașul Izmail. Urmează Universitatea Al. I. Cuza din Iași
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
mai verde, aerul mai viu și apele mai răcoritoare, apoi și locuitorii erau parcă mai altfel decât cei de pe la șesuri; erau mai nalți, mai bine făcuți, mai sănătoși, mai cuprinși. Aveau fiecare coșere încăpătoare, vite în ocol, case curate, bine văruite, acoperite cu draniță 182 și împrejmuite cu grădini pline de pomi roditori. De câte ori treceam prin sate, toți cânii întărtați 183 de veselia noastră gălăgioasă ne ieșeau înainte și ne făceau alai, iar copiii se uitau al noi cu ochi mari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
să-i deie drumul să-și vadă tatăl. Măcar de-amu dacă i-ar da drumul, să poată avea grijă de copii. își pierde tinerețea lui. Atunci când am fost la el la Hlinaia am intrat în celula aceea, era proaspăt văruit și cimentuit, cu despărțituri. Vai de el! Apoi la urmă i-or face vreo injecție și-l vor omorî. Am auzit la radio că s-a întâmplat în altă țară... Cred că asta-i zodia lui. Cum să spună că
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
îl ajutam pe tata să lipească pereții cu lut pentru a înlătura definitiv mirosul de fum otrăvitor. După alte două săptămâni de muncă, cu tavanul de scândură și cercevelele celor patru ferestruici, totul vopsit în albastru, cu pereții lipiți și văruiți frumos de două ori după cum spusese moș Danilov -, cămăruța curată și primenită putea primi cu cinste noii locatari. A fost cea de-a treia și ultima schimbare de locuință din localitatea Gelu. Ciocălăii... Nu era nimic spectaculos în viața noastră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
celui care a conceput manualul? 6 iunie 2004 "Rușii de astăzi se nasc cu o karma deosebit de dificilă". Propoziția este rostită de un tânăr yoghin rus, la lumina unei lumânări de ceară care-i arunca umbra tremurândă pe un perete văruit grosier în alb. Totul se găsește într-o bijuterie de film intitulat Efremov, lettre d'une Russie oubliée de Iossif Pasternak, nici o legătură cu poetul. Efremov este orășel aflat cam la 200 km sud de Moscova. "Reformele Țarului se opresc
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
deschis de formă semicirculară în partea de est. Are o încăpere în partea de sud, cu intrarea din altar, pentru păstrarea obiectelor de cult. Bolta semicilindrică este din lemn, peste care s-a aplicat tavanul. Nu este zugrăvită ci simplu văruită atât în exterior cât și în interior. Întrucât în Cârțișoara nu mai există credincioși romano-catolici, ei fiind de mult asimilați de credincioșii ortodocși, pe cale naturală, deces sau căsătorii mixte, clădirea n-a mai fost folosită în nici-un scop, de mai
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
care ni se dădeau în grijă pentru păscut. Apropierea Paștelui la orizontul de timp îmi bucura sufletul. Părinții îi pregăteau sosirea cu întreaga dăruire. Pereții odăii în care locuiam iarna erau cârpiți cu lut, amestecat cu baligă de cal, și văruiți. Scândurile și grinzile tavanului, afumate și prăfuite, erau frecate cu nisip și leșie până ce căpătau culoarea șofranului. Pardoseala de pământ era fețuită cât mai aproape de ziua Învierii pentru a-și păstra netezimea și mirosul de curat. Aceluiași tratament erau supuși
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
rău că am lăcuit pupitrul de comandă... O să vă simțiți dumneavoastră mai bine cît o să dureze pilotarea. Știți, eu mă simt alt om, parcă mai bun, mai fericit, cînd sînt îmbrăcat cu haine noi, ori stau într-o cameră proaspăt văruită... Îmi face un semn de salut și pleacă spre interiorul combinatului, în direcția unde este clădirea separatorului. Intru pe culoarul de la parter al pavilionului administrativ, trec de scări și mă îndrept spre ușile celor trei lifturi. Un moment, merg și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
ceva bunătăți, așa că Emilia, fiind mai mare, trecuse de paisprezece ani, apucă cu grijă oala cu două torți plină cu lapte, Mihăiță țopăind înaintea ei deschise ușa apoi portița dinspre drum și porniră la de al pe lângă gardurile înalte și văruite. Ajunși la poarta casei bătrânești, Mihăiță o deschise și intrară în ogradă. El aruncă o privire spre cireș să vadă dacă nu au mai rămas ceva fructe neculese dar nu zări decât frunze și ramuri rupte, simținduse și el oarecum
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
condiții ca la balul precedent. De data aceasta realizăm mai puțini bani, încheiem un nou proces-verbal în care se menționează și suma nou realizată, consemnând negru pe alb suma pe care președintele sfatului o datora școlii. În scurt timp facem văruitul și micile reparații și așteptăm momentul redeschiderii școlii. Președintele repartizase un trunchi de stejar cam de 5 m3 pentru nevoile școlii, deși mai aveam lemne de foc economisite. Era bine venit acest buștean. Tocmai când credeam că e mai bine
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
la ele. Acum stau în picioare în micul spațiu dintre birou și singurul perete întreg al încăperii, rezemate de acesta din urmă. Le scot afară numai când facem „curățenie generală” și întotdeauna mă mir constatând cât sunt de grele. Pereții, văruiți, prezintă, de la desele cutremure ce ne-au încercat, dar și pentru că, având deja patruzeci de ani, casa n-a fost încă niciodată serios reparată, cum de mult ar fi trebuit (ca să reziste, o casă, se zice, trebuie reparată o dată la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
și cămașa de pe el pentru un prieten. Era iubit de toți oamenii comunei. Satul era alcătuit din bulgari, oameni gospodari, harnici. Iordache era directorul școlii și locuia la școală. Avea un beci, conform obiceiului locului: intrai într-o cameră văruită, cu masă și scaune, de aici încolo începând hruba propriu-zisă unde se ținea butoiul de vin și ce mai era de ținut. și era tocmai locul potrivit pentru începutul sărbătorilor. Sărbători ca sărbători, dar inima a făcut explozie cât mii
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
comunal și cu moș Mitea Anghelov, gardistul satului. Satul avea o singură uliță care, când ploua, devenea capcană pentru pantofi prin densitatea și adâncimea noroiului. Partea dinspre sud era locuită mai mult de ucrainieni, cealaltă de bulgari veniți de la Cișmeaua Văruită. școala era în câmp, fără măcar un țăruș de gard. Probleme. Directorul școlii de centru, Avram Popovici, ne-a întâmpinat cu ostilitate. Aceeași ostilitatea o strecura și în comportamentul primăriei, producția de rău fiind la el un fel special de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
-și roadele și în rezultatele la învățătură ale copiilor. și tot gândind la roade chibzuiam să punem pe unul dintre cele trei hectare o livadă. Dar de unde puieți? știam că locuitorii din Marineanca, majoritatea bulgari, aveau rădăcinile în comuna Cișmeaua Văruită, la 10-12 kilometri depărtare. De acolo veniseră moșii și strămoșii lor și tot de acolo își mai alegeau mirese unii flăcăi din Marineanca. Mai știam că de acolo se ridicaseră trei frați, Nicolaie, Gherasim și Chiril Constantinov - Atmajov, care își
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
de stat de la Istrița, județul Buzău. Ceilalți frați erau tot ingineri agronomi. și iată că într-o noapte scriu un fel de scrisoare-adresă-rugăminte inginerului N.Constantinescu. I-am spus că locuitorii sunt de-ai lui, bulgari de obârșie de la Cișmeaua Văruită, că am făcut planul, pichetarea și gropile pentru puieți și că împreună cu sătenii așteptăm un semn de bunăvoință de la domnia sa, semn care meri să se cheme. și gata. Dumnezeu cu mila. De înțeles ne înțelegeam mai bine cu sătenii decât
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
și cum râsul e ca râia, a trecut la ceilalți. Deși trăiau în același sat ucrainieni și bulgari și doar un moldovean, moș Ion Catană, nu se făceau căsătorii între aceștia. Nu se făceau căsătorii nici între bulgarii din Cișmeaua Văruită și cei din Marineanca, care aveau originea din Cișmea - pe de o parte, și între bulgarii din Dermendere, pe de altă parte. Cei din Cișmeaua Văruită erau mai bogați fiindcă se ocupau cu viticultura iar cei din Dermendere erau mai
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
se făceau căsătorii între aceștia. Nu se făceau căsătorii nici între bulgarii din Cișmeaua Văruită și cei din Marineanca, care aveau originea din Cișmea - pe de o parte, și între bulgarii din Dermendere, pe de altă parte. Cei din Cișmeaua Văruită erau mai bogați fiindcă se ocupau cu viticultura iar cei din Dermendere erau mai săraci și mai cheflii. Cei din Dermendere ziceau că cișmelenii nu-s doar zgârciți, da-s și fuduli. și totuși am spart obiceiurile. Fiica lui moș
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
un alai curios, nici vesel, nici trist, mulțime de oameni nedespărțită până la Dermendere. Ni se rupea inima. Dar ce să-i faci? Viața e viață. Cu o săptămână înainte fusesem la Sofian și aranjasem să se facă necesara curățenie și văruitul în camerele în care aveam să stăm. Ne-a sprijinit sora revizorului școlar, tânăra învățătoare Cornelia M Stratula. Spre apusul soarelui, când am ajuns, totul era pus la punct și până s-a înnoptat lămpile erau pregătite să lumineze sărăcăcioasa
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
care le-am dat meseriașilor. Aceștia erau obligați să facă anumite munci pentru primărie, dar aveau spatele acoperit de către 75 secretarul primăriei (lucrau la casa acestuia) și mă refuzau ori de câte ori îi chemam să lucreze. Pe la mijlocul lunii august, căminul era reparat, văruit, scena care fusese începută era terminată, se înlocuiseră geamurile sparte, iar camera de pe hol am transformat-o într-un mic birou unde puteam sta liniștită, să-mi fac materialele pentru ședințe. Pentru a putea începe activitățile în cămin, trebuia făcut
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
încă ieșea praf. Cei câțiva locatari din bloc strigau disperați după ajutor. La scurt timp au apărut câțiva vecini cu scări lungi și ne-au ajutat să ieșim din imobilul distrus de seism. ANIVERSARE UNICĂ În urma cutremurului, Căminul Cultural, proaspăt văruit și reparat, și-a arătat din nou vârsta în crăpăturile care au brăzdat pereții abia cârpiți. Pentru că se apropia festivalul concurs inter comunal, am acoperit cu ipsos crăpăturile și am dat cu var pe deasupra. Încercarea mea de a face ca
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
un iepure bezmetic. * Nici o întrebuințare nu poate fi dată acestui pământ sterp. Și luna, noaptea, este acolo, mai săracă; numai la poezie nu se mai gândește, pe acolo, luna, care acoperă câmpul cu un văl prăfuit, murdar ca un perete văruit și soios. * Dacă ar fi fost alte timpuri, dar demult, în anii cărora le spunem ai evului mediu, acolo ar fi fost un câmp al leproșilor alungați ca niște duhuri necurate din orașele și satele ținutului. Acolo și-ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
amenință viitorul țării cu noi dezastre. Mentalitatea și practica comunistă au rămas imuabile. Ieri conduceau dintr-un singur turn, azi, travestiți în democrați, răspândiți în trăgători, s-au înscăunat iarăși în posturi de conducere și au devenit și parlamentari. Buze văruite, mari la vorbe, mici la fapte. Nărăviții vorbesc pentru a vorbi și trăiesc pentru a mânca, singura lor aspirație, ca și animalul, clefăie, rumegă și mugesc. Oligarhia și anarhia comunistă a fost înlocuită cu cea parlamentară și a rămas mai
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
satului Ostrov, vizavi de Dunăre. Comuna Ostrov venea În față și comuna Dăeni puțin În dreapta... Și noi eram prima colonie din capătul dinspre Ostrov. Fusese mai Înainte acolo o colonie de drept comun, că erau niște saivane reamenajate... Erau curățate, văruite, pe jos dormitoarele ăstea mari erau pavate cu cărămidă, lustruită bine, că acolo curățenia Începea cu măturatul, spălatul, și ca să fie curat bine trebuia să râcâi cu piatră cărămizile ăstea, să le faci roșii. Și atuncea Într-adevăr era dormitorul
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]