349 matches
-
Viile cele de frunte, ce sunt o bucată bună de loc între Cotnari și între Dunăre, întrec pe toate celelalte bunătăți ale țării; căci ele atâta sunt de bogate, încât n umai un pogon dă câte patru și cinci sute vedre de vin. Și vinul ce l mai bu n se face la Cotnari, un târg în ținutul Hârlăului; iar afară din țară nu este cunoscut, căci dacă îl scot din țară și l duc pe apă sau pe uscat și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
mai apoi alchena obținută să dimerizeze și în cele din urmă se produce aromatizarea. În timpul unor astfel de procese pot apărea și: izomerizări, dezalchilări, reacții de cracare. e) Dehidrogenarea alchil - benzenilor Are loc pe catalizatori foarte diferiți din punct de vedre al compoziției chimice. În cazul dehidrogenării etil benzenului la stiren se folosesc catalizatori de tipul oxizilor micști coactivați și promotați: Alchilbenzenii superiori de pot dehisrogena cu o viteză mult mai mare decât etilbenzenul în prezența catalizatorilor Cr2O3 - Al2O3. f) Dehidrogenarea
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
de ciobanii din zona Sibiului. Conțești este la interferența cu Oltenia. Dansurile noastre se asimilează cu ustemele oltenești iuți. Am studiat doi ani la Școala Populară de Artă, am fost și instructor coregraf...” “Primul hectar l-am luat pe câteva vedre de vin și de țuică” Gata cu urzicile țigăncilor, cu ardeii și castraveții. Trebuia să încerce o afacere adevărată. „Lăngă Primăria Capitalei, erau Sindicatele unde închiriase Nica Leon la o firmă de turism. Am luat legătura cu ei. Mi-au
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
kilometri. Cu banii mi-am cumpărat pământ în Conțești. Eu aici m-am născut, vizavi de sediul fermei. Nu m-a tentat să deschid o afacere în București. Primul hectar l-am luat de la un vecin. I-am dat câteva vedre de vin și de țuică. Acum am 750 de hectare, iar în arendă am luat 2750 de hectare la Conțești, Bragadiru și Gogoșari de Giurgiu. L-am luat de la un francez care mi l-a arendat mie. Îl arendase unui
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
este dificil de crezut că Justinian ar fi luat 100 de păstori cu familiile lor, liberi de când existau, să-i fi transformat în sclavi și să-i fi trimis ca paznici și îngrijitori la mănăstirea Sfânta Ecaterina. Dacă avem în vedre cine dă informația despre „abid-al-Rum” - sclavi ai Romei - nu-i de mirare, deoarece pentru arabi, toți cei care trăiesc din munca lor, lucrează pământul, sunt priviți ca inferiori, ca sclavi. Deci s-ar fi putut foarte bine ca cei 100
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
cuprins pe turci o negură cât nu se vedea unul cu altul, și Ștefan Vodă tocmise puțini oameni, despre lunca Bârladului ca să-i amăgească cu bucine și cu trâmbițe dând semne de ră zboi” . Fie că i-a scăpat din vedre, fie dintr-o cunoaștere mai de aproape a evenimentelor, Ureche Vornicul nu vorbește de rolul țărănimii în victoria memorabilă de la Vaslui, așa cum fac autorii contemporani: „au întâlnit rezistența țăranilor moldoveni care deși se aflau în luna ianuarie, cu mânecile suflecate
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
mine și pe tine, femeie ? Încă n-a venit ceasul Meu." Maica Sa a zis celor ce slujeau: "Faceți orice vă va spune." Și erau acolo șase vase de piatră, puse pentru curățirea iudeilor și care conțineau două sau trei vedre. Iisus le zise: "Umpleți vasele cu apă". Iar servitorii le umplură. Apoi Iisus le zise: "Acum scoateți și duceți nunului." Când nunul a gustat din apa schimbată în vin nu știa de unde este, ci numai slujitorii care scoseseră apa știau
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
pescui rechini din ocean și le vom da drumul înapoi, după ce le vom pune plombe la toate cele trei rânduri de dinți. Marea modă va fi cea a safariurilor răsturnate: vom captura pui de elefanți orfani, ca să-i alăptam cu vadra; și lei fioroși, ca să-i masam pe coama, așa, de antistress... Tiriac va crește mistreți ca să repopuleze pădurile; țarcul vechilor masacre din Bihor îl va umple cu piticii de grădină din reclamă, pentru distracția copiilor. Va fi un model afacere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
acestor teorii, comportamentul indivizilor este orientat să-și atingă obiectivele sau să obțină recompensele pentru care a optat în prealabil. Aflat în fața unor modele violente vehiculate de mijloacele media, copilul observă existența unor comportamente recompensate sau sancționate din punct de vedre social, dar și prezența unor acțiuni de-a dreptul reprobabile. Rezultatele unui studiu longitudinal de 22 de ani pe un grup de tineri (Huesmann, Eron, Lefkowitz și Walder, 1984, citat de Eron, 1994) stabilesc legătura dintre atitudinea tinerilor față de televizor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în funcțiune a velniței (fabrica de spirt) situată până nu de mult pe malul stâng al Bașeului și în apropierea iazului Velniței. Această velniță a fost construită de proprietarul moșiei, hatmanul Iordache Costache Boldur Lătescu. Ea producea 20.000 de vedre de spirt. Procesul de producție se desfășura de către 15-20 de muncitori angajați cu plată de către proprietar. între aceștia erau: un maistru, un căldărar, un chelar, un șurubar, un slădar, un muncitor la cada cu plămadă, doi lincorni, trei la chilstoc
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pentru a alcătui un sfat înalt, căruia i s-a adresat îndată o somație de-a preda fără întârziere 24.000 cetverturi de făină, 58.500 de ovăz, 2.450 de crupe, 560.000 ocă de carne și 4.000 vedre de rachiu. Dar, deoarece în țara aceasta nu sunt niciodată rezerve și că lumea trăiește aici de la zi la zi, iar recolta de la 1827 a fost proastă, va fi foarte greu, dacă nu imposibil, să se mulțumească această cerere...” „... Numărul
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
statusul de performanță și posibilitățile terapeutice [7-9]. Nu se acceptă ca „punct final” surogat rata mortalității la 5 ani sau detectarea bolii într-o fază precoce (stage migration), acestea nefiind corelate cu reducerea mortalității specifice bolii [10]. Din punct de vedre terminologic, în procedurile de screening și supraveghere se introduc o serie de termeni specifici: supravegerea intensificată (enhanced follow-up), care desemnează aplicarea investigațiilor necesare pentru confirmarea sau infirmarea diagnosticului de CHC la pacienții cu teste anormale într-un interval mai scurt
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92139_a_92634]
-
îi răspundea: Măi Gruiene, măi voinice Tu-n Țaringrad nu te duce Că cine-a ascultat de mine Dumnezeu i-a dat mult bine. Și pe cal încăleca Tot în fuga calului Pân'la capul dealului. Acolo descalecă Vin, cu vadra, că strigă! Măcar vreo două, trei zile Să stea vadra lânga mine. Crâsmărița-i mititică Dar puțin cam frumușică Cu țâțele boureie Cu buzele subțirele, Cu tulpanul vișiniu Nu ne-o mai spuneți, c-o știu! Strâmtă-n șale, largă-n
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
te duce Că cine-a ascultat de mine Dumnezeu i-a dat mult bine. Și pe cal încăleca Tot în fuga calului Pân'la capul dealului. Acolo descalecă Vin, cu vadra, că strigă! Măcar vreo două, trei zile Să stea vadra lânga mine. Crâsmărița-i mititică Dar puțin cam frumușică Cu țâțele boureie Cu buzele subțirele, Cu tulpanul vișiniu Nu ne-o mai spuneți, c-o știu! Strâmtă-n șale, largă-n sâni Dragalașă la ciobani. La ciobani face cu mâna La
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
îi răspundea: Măi Gruiene, măi voinice Tu-n Țaringrad nu te duce Că cine-a ascultat de mine Dumnezeu i-a dat mult bine. Și pe cal încăleca Tot în fuga calului Pân'la capul dealului. Acolo descalecă Vin, cu vadra, că strigă! Măcar vreo două, trei zile Să stea vadra lânga mine. Crâsmărița-i mititică Dar puțin cam frumușică Cu țâțele boureie Cu buzele subțirele, Cu tulpanul vișiniu Nu ne-o mai spuneți, c-o știu! Strâmtă-n șale, largă-n
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
te duce Că cine-a ascultat de mine Dumnezeu i-a dat mult bine. Și pe cal încăleca Tot în fuga calului Pân'la capul dealului. Acolo descalecă Vin, cu vadra, că strigă! Măcar vreo două, trei zile Să stea vadra lânga mine. Crâsmărița-i mititică Dar puțin cam frumușică Cu țâțele boureie Cu buzele subțirele, Cu tulpanul vișiniu Nu ne-o mai spuneți, c-o știu! Strâmtă-n șale, largă-n sâni Dragalașă la ciobani. La ciobani face cu mâna La
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
tradiții ale antichității care nu fuseseră încă reconsiderate. Viziunile lui Roger Bacon, Nicolaus Cusanus sau Copernic, dar și viziunile lui Democrit, privind materia, ale lui Aristarh sau Cicero privind cosmosul, lucrările lui Arhimede și sistemul lui Euclid, din punct de vedre metodic, constituie câteva dintre sursele ce au ajutat dezvoltarea acestui nou imaginar. Dar tradiția nu a fost preluată ad literam, ci a fost integrată într-un sistem nou, într-o imagine amplă cu caracteristici proprii. Această reconstrucție se realizează pe
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pe Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri și Costache Negruzzi, contribuind prin comedii la îmbogățirea repertoriului încă atât de sărac la vremea aceea. Când a supărat ocârmuirea prin aluzii destul de transparente puse în gura personajelor din Provincialul la Teatrul Național sau Jignicerul Vadră, Alecu Russo a fost trimis în exil la Soveja. Aici a cunoscut una din cele mai autentice regiuni românești, cu un folclor deosebit. Din Soveja, Alecu Russo a cules perla între perle a poeziei populare românești, Miorița, pe care a
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
maligne diafragmatice au origine mezenchimală (sarcoame). Sunt mult timp asimptomatice. Tardiv, devin tumori voluminoase ce pot produce invazia organelor de vecinătate și se pot manifesta clinic prin: dureri toraco-abdominale, sughiț permanent, stare subfebrilă, semne pleurale și digestive. Din punct de vedre radiologic, se prezintă ca o masă opacă, voluminoasă, situată la baza hemitoracelui. Diagnosticul de certitudine se poate pune doar intaroperator. LEZIUNI SUBDIAFRAGMATICE Herniile hiatale Clasificare Reprezintă pătrunderea permanentă sau intermitentă a stomacului în torace, la nivelul mediastinului visceral, prin hiatusul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
Dacă România ar fi avut 22 de milioane de Patapievici ori de Pleșu, eu n-aș fi fost președinte”. În realitate, tot ceea ce-i trebuia României spre a evita varianta Băsescu era să aibă un Năstase mai puțin și o vadră de noroc mai mult. Una din situațiile absurde la care a condus soluția Băsescu este că ne-am trezit cu un Pleșu cam mult și cu un Patapievici cam teleportat. Dl Pleșu a trudit cu entuziasm pentru președintele Ion Iliescu
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
în mod egal din toate și vânzând țăranilor din satele din apropiere din merele și prunele în surplus. Autorul notează chiar cu conștiinciozitatea unui responsabil econom, câte mii de nuci au revenit fiecărui frate călugăr în acea toamnă și câte vedre de prune uscate, care era prețul de vânzare la nuci și la prune, cât ulei de nuci s-a putut obține și câte ocale de ulei curat a revenit fiecărui membru al obștii. Este un pasaj care impresionează nu numai
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
ne oprim în sat la Mahlata, la dediu Andrei, care-i un tip foarte interesant. Aici văd pentru prima oară o gospodărie cuprinsă bulgărească, cu șurile acoperite cu țiglă, cu odăile murdare și goale și cu vatra la pământ, cu vedrele și tingirile de aramă, spoite și pe dinlăuntru și pe dinafară. Aici dediu Andrei ne spune de năcazurile poporului și din ce spune el se vede în țară pornirea împotriva lui Danev... Un bătrân urât ne spune că a avut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a stat 20 ani în ocnă și acuma-i bun gospodar. Acu 20-30 ani, pe lângă Mălini, unde-i acum satul Văleni 18, nu era întemeiat sat, erau numai pășuni în poeni. Un cioban a plătit pentru văratul turmelor lui, o vadră jumătate de brânză. Apoi toamna a vândut proprietarului, pe atunci Macarescu, cu câte un galben jumătate oaia. Construcția drumului peste Stânișoara, cu Italienii, acu 10-12 ani, când lucrau aici oamenii aceia din rasă de artiști, cântând, improvizând coruri și orchestre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
răsare,/ Cal bun sare-n pod d-aramă,/ Pod de-aramă zărnăiară/ Și hăutul se ducea/ Pe la măicuța sa./ Și măicuța lui... (cutare),/ Ea de veste că prindea/ Și-nainte le ieșea,/ Cu-n colac de grâu curat,/ Pe colac vadra de vin”. În celelalte etape, beneficiarii erau boierii, instanțe ficționale ale gospodarilor colindați, și pentru că ei erau purtați alături de fecior pe traseul eroizant, vocalele nu pot sugera decât această cuminecare din seva regăsită: „caii-și umbreau”, „caii-și pășteau”, „caii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Iași, descria situația la fel de dur ca și predecesorii săi: „Huși, oraș de schismatici. Case de catolici sunt cam 30. Biserica e de lemn acoperită cu paie, nu e casă pentru preot. Oamenii obișnuiesc să dea după datină și puteri două vedre de vin pe an preotului de fiecare casă, care după măsura italienească valorează 5 căni (bocali) de vin fiecare, la vremea culesului, și cine poate mai dă și o mierță (merza) de făină, care face cât jumătate de baniță italiană
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]