45,023 matches
-
Ioana (vagi proiecte de traduceri literare), Iustin (tot proiecte de traduceri), Sabin (Ťimaginez acasă orașe, clădiri teribile, teatre, spitaleť), Anton (ar fi vrut să fie cercetător), nu numai bardul local din Măgura, Eustațiu Găină, autor al volumului nepublicat Poezii de pe valea Ulmoasei, pe care vrea să-l semneze Eustațiu G. Călinescu. Poezii scrie pînă și pitecantropicul primar din același sat Măgura, Socoliuc, introdus în roman prin corespondența lui Iustin către Ioana, el fiind și cel care găsește o explicație terapeutică rațională
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2206 din 14 ianuarie 2017. Lupul și Mielul Despărțindu-se de turmă, Un Miel poznaș și îndrăzneț Rămase puțin în urmă Și se-ndreptă spre râuleț. Cum e cristalul strălucea Apa râului la vale, Încât nu-ndrăzni să bea Doar și-admira buclele sale. -Spune-mi cine te-a-nvățat Tuna un glas în fața lui, Apa de mi-ai tulburat? Hai! Vino aici să-mi spui! -Sire, Maiestatea voastră, Va rog, nu fiți supărat! Jur
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
să vă spun... Oare cum aș fi putut? Dar, Sire, nu eram născut! Citește mai mult Lupul și MielulDespărțindu-se de turmă,Un Miel poznaș și îndrăznețRămase puțin în urmăși se-ndreptă spre râuleț.Cum e cristalul străluceaApa râului la vale, Încât nu-ndrăzni să beaDoar și-admira buclele sale.-Spune-mi cine te-a-nvățatTuna un glas în fața lui,Apa de mi-ai tulburat?Hai! Vino aici să-mi spui!-Sire, Maiestatea voastră,Va rog, nu fiți supărat!Jur că numai cu privireaAm
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2182 din 21 decembrie 2016. A venit...Cum să vă spun? Într-o sanie zurlie Un zănatic Moș Crăciun, Fir-ar el, Moșul, să fie! Pe drumeagul troienit Se lasă cu greu la vale. “Moș Crăciun,bine-ai veni!” Îi ies mulți copii în cale. “Dragii moșului copii!” Le zâmbește viclean Moșul Din barba-I de promoroacă. “Știam noi că ai să vii, Că nu-I glumă, și nu-I joacă.” Mulți copii acum
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
au ascultat pe părinți... Câte nu au ei a-I spune! Citește mai mult A venit...Cum să vă spun? Într-o sanie zurlieUn zănatic Moș Crăciun,Fir-ar el, Moșul, să fie!Pe drumeagul troienitSe lasă cu greu la vale.“ Moș Crăciun,bine-ai veni!” Îi ies mulți copii în cale.“Dragii moșului copii!” Le zâmbește viclean MoșulDin barba-I de promoroacă.“ Știam noi că ai să vii,Că nu-I glumă, și nu-I joacă.” Mulți copii acum se-
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
au identificat pe cer - umbre de excremente zburătoare: tocmai ne pregătim să interceptăm un closet galactic - să-i intersectăm - apoi - orbita oarbă - pentru a ne și identifica - în cele din urmă și întru totul - cu religia sa - măgulitor flatulantă DIN VALE ursuză vale de plânsori și răcnet scrisă-n funebri fulgeri - Jude-aștepți: ai fost cândva icoană-n munți - sfânt zvâcnet te înălțai spre aștri - luminați nămeți de ce nu dai iertare - slobozire de ce nu uiți păcate slăbănoage căci Tu ești Dumnezeu și
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
pe cer - umbre de excremente zburătoare: tocmai ne pregătim să interceptăm un closet galactic - să-i intersectăm - apoi - orbita oarbă - pentru a ne și identifica - în cele din urmă și întru totul - cu religia sa - măgulitor flatulantă DIN VALE ursuză vale de plânsori și răcnet scrisă-n funebri fulgeri - Jude-aștepți: ai fost cândva icoană-n munți - sfânt zvâcnet te înălțai spre aștri - luminați nămeți de ce nu dai iertare - slobozire de ce nu uiți păcate slăbănoage căci Tu ești Dumnezeu și ești Iubire
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
de dor/ călător neobișnuit/ în secolul douăzeci și unu./ Hava/ se vindecă în negura vărateca/ croncănit de cucuvea uimită-n gravitate/ cu brațe deschise trece Curcubeul/ în frontieră nu se oprește/ alergând dincolo de maraton/ anunțul triumfului o dezvelește în ogeacul soarelui/ mormânt, vale, plăgi, dorul i se scurge pe pământ./ Hava/ pornit-a în secole spre Omer/ în bătăliile din povești/ dezbat în Parlamentul lui Çabej, Jokli/ dezleagă nodurile odinioare ale limbilor indoeuropene/ acolo unde se ascund legendele pentru Domnul pământului/ albaneză vorbesc
DANIEL MARIAN DESPRE POEZIA LUI ASLLAN QYQALLA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380671_a_382000]
-
gerului, Si cu fata pîrjolita Cauți sensul 'Eu-lui". Vulturi zboară printre crește Că și visurile tale, Te gîndești ce sînt aceste Răscoliri mistuitoare. Mai privești odata-n jos Către punctul de plecare, Un nor mic,ușor,pufos Se așază peste vale. Te așezi ușor pe piatră Scotocind prin amintiri Să reînvii ce a fost odată Focurile timpurii. Le-ai găsit și iată vin Tot de-a valma si-ncurcate Te lovesc cu toate-n plin Și te-njunghie în spate. I-
IN CAUTAREA EU-LUI de EDI PEPTAN în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380684_a_382013]
-
și aici autorul își dă adevărata probă a virtuozității artistice: „Străjuiesc piscuri de munte cetele cetății dace / Ca să-și apere pământul de puterile vorace / Sărăciți de bogății, munții-ncep să se prăvale / Stânci lovite de stihii au pornit iureș la vale. Arde codrul, arde lanul, arde câmpia pustie / Interesele tembele s-au pornit să ne sfâșie / Strigă Tisa, strigă Nistrul, strigă Țara-n agonie / Inclusă în Uniune, România-i o stafie. // Câmpurile dezgolite de păduri și de fânețe / Și-au pierdut
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
tăceri / Prin zăpada viscolită / Sosită de nicăieri. // Fulgi de nea plutesc alene / Cu un alb nemaivăzut / Țes covorul de troiene / Peste-un an care-a trecut. // Nostalgiile aleargă / În sănii cu zugălăi /Bidivii cu coama șargă / Mă-nsoțesc prin munți și văi. // (...) // Iarnă, ești așa frumoasă / Îmbrăcată în zăpezi / Ca rochia de mireasă / Pregătită să visezi!” (Iarna nemiloasă). Uneori, iarna e apocaliptică, alteori e iarna pustie. Cu toate acestea, poetul o vede precum o rochie de mireasă, îmbrăcată în zăpezi. Poetul e
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
gerului, Și cu fata pirjolita Cauți sensul 'Eu-lui". Vulturi zboară printre crește Ca si visurile tale, Te gîndești ce sînt aceste Răscoliri mistuitoare. Mai privești odata-n jos Către punctul de plecare, Un nor mic,ușor,pufos Se așază peste vale. Te așezi ușor pe piatră Scotocind prin amintiri Să reînvii ce a fost odată Focurile timpurii. Le-ai găsit și iată vin Tot de-a valma si-ncurcate Te lovesc cu toate-n plin ... Citește mai mult ÎN CĂUTAREA "EU-lui
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
-ti salți fruntea dogoritaDe asprimea gerului,Si cu fata pirjolitaCauti sensul 'Eu-lui".Vulturi zboară printre cresteCa și visurile tale,Te gîndești ce sînt acesteRascoliri mistuitoare.Mai privești odata-n josCatre punctul de plecare,Un nor mic,ușor,pufosSe așază peste vale.Te așezi ușor pe piatraScotocind prin amintiriSa reînvii ce a fost odataFocurile timpurii.Le-ai găsit și iată vinTot de-a valma si-ncurcateTe lovesc cu toate-n plin... IV. ASCUNZIȘURI, de Edi Peptan, publicat în Ediția nr. 1884 din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
ruginiul prins pe glezne,trufas, timpul ne ia în plezneși ne predă la fiecareexemplul frunzei care moare... XXXI. ELEGIE DE TOAMNĂ, de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 1371 din 02 octombrie 2014. Sub semnul gândului ce-a-ncărunțit e valea dintre noi tot mai adâncă; copaci suntem și trupul desfrunzit un vânt tăios în palmă ni-l descântă. Norii cerniți o lacrimă-și destramă pe chipul nostru-'mpovărat de ceață, roiuri de fluturi cu sclipiri de-aramă în suflete crispate
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
sclipiri de-aramă în suflete crispate ne îngheață. Prin bruma deasă clipa se grăbește în toamnă să ne-mbrace pe-amândoi, privește-apoi tăcută și albește când depărtări se surpă între noi. Citește mai mult Sub semnul gândului ce-a-ncărunțite valea dintre noi tot mai adâncă;copaci suntem și trupul desfrunzitun vânt tăios în palmă ni-l descântă.Norii cerniți o lacrimă-și destramăpe chipul nostru-'mpovărat de ceață,roiuri de fluturi cu sclipiri de-aramăîn suflete crispate ne îngheață.Prin bruma
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
în care bărbatul este mai prezent, iubirea Ceraselei este mai spiritualizată, mai înălțată spre cer și spre lumină. EL: „Am spus-o zilnic și fără oprire/ că fiecare colină aduce cu pântecul tău/ așa că merg la deal/ și cobor către vale/ cu răsuflarea tăiată/ și aproape mereu”(Mereu). EA „Am învățat să te recunosc/ dintre munți,/văi, copaci/ sau dealuri/ după zâmbetul dimineții/ și căldura excesiv de fierbinte/ a nopții/ și am înțeles că fiecare stea/ poartă numele tău/ pe umeri/ așa că
LUMINA SINELUI NOSTRU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380803_a_382132]
-
spre lumină. EL: „Am spus-o zilnic și fără oprire/ că fiecare colină aduce cu pântecul tău/ așa că merg la deal/ și cobor către vale/ cu răsuflarea tăiată/ și aproape mereu”(Mereu). EA „Am învățat să te recunosc/ dintre munți,/văi, copaci/ sau dealuri/ după zâmbetul dimineții/ și căldura excesiv de fierbinte/ a nopții/ și am înțeles că fiecare stea/ poartă numele tău/ pe umeri/ așa că aleg să te ajut mereu”(Asemănare, p.76) Te cuceresc imediat sinceritatea, candoarea și spontaneitatea ideilor
LUMINA SINELUI NOSTRU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380803_a_382132]
-
geometric pe suprafețe imense de la Orhei la Soroca. Iazurile Orheiului - ochii cerului plini de stelele dumnezeirii - dăruiesc apa pentru irigarea pământului fertil și roditor dar sunt și oaze de liniște și de pescuit. De-a lungul celor 12 localități, pe valea Răutului, un afluent de dreapta al Nistrului, se derulează dealurile de calcar, ce au adunat istorie. În arealul Orheiului se află primul Parc Național al Republicii Moldova de 32000 de ha - peisaj de codru. În apropiere de Orhei, la 18 km
DRUMURI DE LUMINĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380813_a_382142]
-
MIHAI BATOG-BUJENIȚA VISCOLUL Vântul a bătut cu furie și zăpada a căzut necontenit trei zile la rând. Când zările s-au limpezit, sătenii din Glodeni, cu mic, cu mare, au ieșit din case, să admire peisajul. Mai ales pe vale, la numiții văleni, unde troienele acoperiseră aproape complet câteva locuințe. Priveliștea era destul de frumoasă, din zăpadă ieșeau câteva hornuri care fumegau, iar din grajdurile acoperite de nămeți se auzeau mugete, răgete, behăituri sau cotcodăceli. În fine, așa cum este firesc la
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
ecou pe timpurile lui Homer și Hesiod, arimii erau populația cea mai răspândită pe teritoriul Traciei, Dunării de jos și al Sciției, iar în vest s-au găsit urme ale așezărilor etnice ale acestora până în Alpii Cotici și până dincolo de valea Rinului. După Hesiod (Theog., V. 1011) genealogia latinilor și arimilor era următoarea: „Circe, sora regelui Aiete din Colchis, a avut cu Ulise doi fii, pe Agrius (Rusticus, adică Țăranul, numit de Plutarh Romanus) și pe Latinus. Hesiod (Theog., V. 334
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
C. 14). Amminaus Marcellinus ne spune că cei mai temuți și inumani din peninsula Taurică (Crimeea) erau arinchii. Jordanes ne transmite că unele vrăjitoare din Sciția se numeau aliorumnae. Probabil este vorba de ari sau arieni ce locuiau odată pe valea Vistulei și care aparțineau familiei etnice a hermionilor sau arimilor din Germania (Melo, Descr. Orb. III, 3; Pliniu, lib. IV. 28). După o tradiție culeasă de Herodot, sciții erau înrudiți îndeaproape cu geții, iar Scythes, vechiul reprezentant al poporului scit
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
centrali se mai numește și azi Iremel în amintirea armenilor care au locuit cândva acolo. Râul Ural se numea mai demult Rymmos (Ptolemeu, lib. VI. 14), Rymos (Eustațiu, ad Odis. XXIV. pag. 843) și Rymnos (Agathemerus, lib. II. 10). Pe valea inferioară a fluviului locuiau o populație numită Rymnoi și Erymmoi de Ptolemeu (lib. VI. 14), Rhymnici de Pliniu (lib. VI. 14. 10) sau Rumi scythae pe Tabula Peutingeriană (Seg. XII. 1. 2). În zonă se păstrează o populație de origine
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
artificii, care fac aerul greu de respirat. Anumite localități au interzis sau au impus restricții privind utilizarea acestora. Poluarea a rămas totuși o mare problemă pentru China zilelor noastre - am văzut un fel de ceață nesănătoasă (smog) chiar și prin văile și pe dealurile roșii de la Dong Chuan. Noaptea de ajun a Anului Nou se petrece în familie, iar felurile de mâncăruri chinezești nu sunt puține. Prăjituri nu prea există. În loc de cozonac, în prima zi de An Nou de dimineață, se
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
Vasile, Boboteaza, Floriile, Învierea, mergeam cu colindatul în Ajunul Crăciunului, cu Steaua (pentru Viclei eram prea mic) în noaptea Crăciunului și în următoarele nopți, cu Sorcova, Plugușorul și Buhaiul de Sfântul Vasile, mergeam în grup la Bobotează în satul meu, Valea Ursului, sau alternativ în satul Lacu din aceeași parohie, cântam prohodul în biserică în Săptămâna Mare, și „luam paște” după terminarea slujbei Învierii. De Sfântul Gheorghe, hramul bisericii noastre, mă bucuram cel mai mult, pentru că se făcea horă în sat
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
din Tg. Mureș. Deși Ghiță Calciu era mai mare decât mine cu 19 ani, n-am realizat această diferență și atunci habar naveam că el făcuse pușcărie politică. În familia mea, deși tatăl meu a fost grefier la judecătoria plășii Valea Ursului, până la desființarea ei, în 1947, nu s-a vorbit despre existența închisorilor comuniste de teama autorităților staliniste, așa că naveam cum să-mi dau seama de antecedentele politice ale colegului meu de cameră, Ghiță Calciu. Comportamentul său a fost exemplar
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]