373 matches
-
definitudinii 16 1.2.2 Demonstrative nespecializate 18 1.2.3 Gramatica dublă a determinantului cel 19 1.2.4 Domeniul prenominal 20 1.3. Structuri discontinue 22 2 Cadru teoretic 23 2.1 ACORD și INSERARE. Trăsături sintactice: interpretabile, valorizate. Trăsături EPP 25 2.2 Faze și periferii sintactice 28 2.3 Parametrul centrului 30 2.4 "Parametrul" configuraționalității. Configuraționalitate vs nonconfiguraționalitate. Configuraționalitate discursivă 33 3 Metodologie 34 3.1 Periodizare 34 3.2 Corpus 34 3.3 Metode de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
pe Cinque (2005) (DEMP = engl. Demonstrative Phrase; QP = engl. Quantifier Phrase; NUMP = engl. Number Phrase; NP = engl. Noun Phrase): (44) DP > DEMP > QP > (> NUMP >) NP Asupra detaliilor vom reveni la locul cuvenit. 2.1 ACORD și INSERARE. Trăsături sintactice: interpretabile, valorizate. Trăsături EPP Operațiunile care conduc valorizarea trăsăturilor sintactice sunt ACORDUL31și INSERAREA (scrise astfel, cu căpităluțe, pentru a reflecta termenii englezești agree și, respectiv, merge), iar trăsăturile sintactice (notate cu F; engl. feature) au două dimensiuni, intepretabilitate și valoare. Îi urmăm
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
termenii englezești agree și, respectiv, merge), iar trăsăturile sintactice (notate cu F; engl. feature) au două dimensiuni, intepretabilitate și valoare. Îi urmăm pe Pesetsky și Torrego (2007), care disting între trăsături interpretabile și neinterpretabile, pe de o parte, și trăsături valorizate și nonvalorizate,pe de altă parte. Derivarea sintactică este condusă de necesitatea de a elimina trăsăturile neinterpretabile (Chomsky 2001, 2001). Pesetsky și Torrego (2007) definesc operațiunea ACORD astfel (v. și Frampton și Gutmann 2006 pentru o formulare asemănătoare): (45) Agree
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
astfel, valorizarea este o trăsătură de ordinul al doilea ("a feature is not merely valued or unvalued, but rather is valued as something, valuation is strictly speaking a function rather than a property", Adger și Svenonius 2011: 38); o trăsătură valorizată este o trăsătură al cărei atribut se satisface prin asocierea cu o valoare din setul de valori posibile: (47) Valued feature: a. A valued feature is an ordered pair <Att, Val> where b. Att is drawn from the set of
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
deficienți”, dar care, în ciuda etichetelor atașate, reușesc să se desprindă de stigmatul impus (din păcate, adeseori!) de societate și să se afirme prin creații personale și personalizate, egale, de nenumărate ori (dar, din nefericire, nu întotdeauna „luate în seamă”, ori valorizate!), cu cele ale copiilor „normali”. Curba (celebră!) a lui Gauss ne învață că supradotații (academic și/sau artistic) și sub-dotații (adică „handicapații”, termenul cel mai comun folosit, cei despre care Platon sugera să fie aruncați, încă de la naștere, în prăpastie
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
sociale se recrutează dintre cei mediocri, iar după o scurtă perioadă de glorie instituționalizată prin titluri, premii, includeri în programe școlare, etc., dispar în uitare. Sau, ca supoziție de data asta, adevăratele personalități creatoare nici nu pot fi percepute/înțelese/valorizate cât trăiesc, rămânând în sarcina posterității să le „descopere” și să le catalogheze ca dotate la momentul oportun. Adevărata originalitate în domeniul creativității, cu cât este mai valoroasă, cu atât pare să fie mai greu accesibilă contemporanilor. Statutul cu totul
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
mai des într-o rețea) sau la nivelul întregului set de actori (nivelul întregii rețele; de exemplu, ce densitate are o anumită rețea socială). În ceea ce privește măsurarea relațiilor, reamintesc că legăturile pot fi: (a) direcționale sau nondirecționale și (b) dihotomice și valorizate. Legăturile direcționale au direcție și origine, spre deosebire de cele nondirecționale, care nu au direcție. De asemenea, legăturile pot fi prezente sau absente (dihotomice). Legăturile prezente pot fi valorizate, în sensul în care pot indica intensitatea, tăria, frecvența etc. Aplicarea tehnicilor de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
persoanele cu care interacționează mai des). În cazul generatoarelor de poziții, ego-ului i se solicită să specifice dacă are legături sociale cu reprezentanți ai anumitor poziții sociale. În cadrul studiilor de rețele, pot fi construite atât rețele binare, cât și rețele valorizate. Tabelele 2.10 și 2.11 oferă două exemple de format de chestionar care conțin întrebări ce permit construirea unor rețele binare. Construirea rețelelor valorizate presupune administrarea unor întrebări care solicită respondenților să facă evaluări cantitative (de exemplu, Precizați de câte ori
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Construirea rețelelor valorizate presupune administrarea unor întrebări care solicită respondenților să facă evaluări cantitative (de exemplu, Precizați de câte ori ați luat masa de prânz cu fiecare din următoarele persoane). În practică, întrebările specifice rețelelor binare sunt preferabile celor care corespund rețelelor valorizate. Întrebările binare sunt mult mai ușoare pentru respondenți din punct de vedere cognitiv și se administrează mult mai repede. Pe de altă parte, interesele de cercetare nu pot fi satisfăcute întotdeauna prin date colectate în urma administrării unor întrebări binare. În
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
deduce că rețeaua socială de schimb este un ansamblu de relații sociale de schimb stabilite între diferiți actori (în cazul de față, între două seturi de actori: vânzătorii și cumpărătorii de cauciuc/orez), prin care sunt schimbate/tranzacționate diferite resurse valorizate (de care partenerii unui schimb sunt reciproc interesați). Aceste resurse pot fi de tipuri diferite. În exemplele oferite: (a) resursele schimbate sunt banii, cauciucul și orezul; (b) partenerii de schimb sunt vânzătorii și cumpărătorii; (c) relațiile de schimb sunt acordurile
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
schimb și (e) un set de conexiuni de rețea care leagă relațiile de schimb într-o singură structură de rețea. În plus față de elementele discutate mai sus, remarc în definiția oferită de Cook și colaboratorii săi (1983) conceptele de resursă valorizată și conexiune. Astfel, orice schimb se produce în măsura în care fiecare actor este interesat de resursele controlate de celălalt, adică schimbul are loc doar dacă resursele sunt valorizate de actorii care participă la schimb. De asemenea, în rețelele de schimb, fiecare actor
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
exclusiv. În consecință, acesta poate să extragă o cantitate de resurse mult mai mare în urma negocierii divizării stocului comun de 24 de unități. De obicei, studiile asupra rețelelor de schimb au tratat puterea doar din perspectiva controlului recompenselor (a resurselor valorizate pozitiv de actorii relațiilor de schimb) sau a ceea ce în termenii psihologiei comportamentale este definit sub numele de recompense pozitive. În acest context, Molm (1990) introduce ideea conform căreia puterea are un dublu fundament. Pe lângă controlul asupra recompenselor al actorilor
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Este bine cunoscut faptul că una dintre sursele avantajului competitiv în mediile organizaționale este capitalul uman al angajaților. În acest sens, între manageri și angajați pot exista două tipuri de dependență. Pe de o parte, există situația dependenței de resurse valorizate pozitiv (recompense). Orice manager M poate alege să acorde bonificații financiare oricărui angajat i care are rezultate bune la locul de muncă. În acest caz, resursele valorizate pozitiv ale schimbului sunt banii, respectiv atingerea unor praguri de performanță (o muncă
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
două tipuri de dependență. Pe de o parte, există situația dependenței de resurse valorizate pozitiv (recompense). Orice manager M poate alege să acorde bonificații financiare oricărui angajat i care are rezultate bune la locul de muncă. În acest caz, resursele valorizate pozitiv ale schimbului sunt banii, respectiv atingerea unor praguri de performanță (o muncă realizată în anumiți parametri de calitate și cantitate). Pe de altă parte, atât M, cât și i controlează resurse valorizate negativ. M îl poate sancționa pe i
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
locul de muncă. În acest caz, resursele valorizate pozitiv ale schimbului sunt banii, respectiv atingerea unor praguri de performanță (o muncă realizată în anumiți parametri de calitate și cantitate). Pe de altă parte, atât M, cât și i controlează resurse valorizate negativ. M îl poate sancționa pe i (de exemplu, retrogradare, penalizare salarială, concediere etc.) în cazul în care acesta nu își îndeplinește sarcinile în mod adecvat, iar i îl poate sancționa pe M (de exemplu, sabotaj, grevă, demisie, bârfă etc.
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
tuturor formelor de schimb social, fiind compusă din mai multe dimensiuni. Astfel, în schimburile negociate, unica dimensiune a reciprocității este cea a magnitudinii valorii. În acest caz, singura incertitudine cu care se confruntă actorii este legată de cantitatea de resurse valorizate pe care o pot extrage în urma negocierilor purtate cu partenerii de schimb. În rețelele de schimb reciproc, reciprocitatea are o dublă dimensiune, implicând prin aceasta și două surse de incertitudine. Magnitudinii valorii (dacă partenerii de schimb îmi vor întoarce cantități
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
și la manageri și includerea în traininguri a unor activități de adresare a acestora; * programe de training pentru manageri, prin care să învețe să identifice nevoi diferite ale angajaților și modalități de a-i face pe aceștia să se simtă valorizați; * formarea managerilor pentru a gestiona adecvat situații în care un angajat are opinii diferite decât cele ale sale, referitoare la o sarcină sau o decizie. Viața profesională, viața de familie: * reglementări privind programul flexibil de muncă; * informații accesibile despre creșterea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de susținere din partea managerului a acestor politici sunt: * reducerea nivelului de stres și a conflictului de roluri, ceea ce duce la implicarea în activități relaxante cu familia, dar și la o creștere a performanței în muncă; * angajatul se simte apreciat și valorizat prin această atitudine și, în consecință, devine mult mai receptiv la solicitările din partea managerului; * scăderea frecvenței comportamentelor problematice ale angajaților, cum ar fi amânarea, superficialitatea în realizarea unor sarcini concrete de muncă, minciuna, întârzierile etc. Beneficiile unor politici de echilibru
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
puțin vizibili, care includ caracteristici personale cum ar fi: genul, rasa, vârsta, dizabilitatea, orientarea sexuală, nevoile, competențele, stilul de muncă, atitudinile etc. Gestionarea adecvată a acestor diferențe crează un mediu organizațional pozitiv în care fiecare angajat se simte valoros și valorizat, simte că talentul său este utilizat la maximum în atingerea obiectivelor organizației. Managementul diversității la locul de muncă arată cum pot fi sporite oportunitățile pe care fiecare angajat le are pentru a crește potențialul propriu și contribuția sa la performanța
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și să stimuleze dezvoltarea personală a angajaților. 4. Cultura organizației trebuie să încurajeze deschiderea, prin promovarea toleranței și a modalităților constructive de rezolvare a conflictelor care apar între angajați. 5. Organizația trebuie să facă astfel încât angajații săi să se simtă valorizați și apreciați, astfel încât aceștia să nu caute valorizarea prin adoptarea opiniilor general acceptate în organizație, a valorilor declarate, a celor mai frecvent susținute moduri de lucru, inhibând astfel inițiativa, ideile noi, creativitatea. 6. Organizația trebuie să aibă o misiune bine
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
locul de muncă. 7.4. Programe de HR privind diversitatea angajaților Similare altor programe de HR, cele privind diversitatea pot fi implementate de organizații cu scopul de a dezvolta un mediu de muncă în care fiecare angajat să se simtă valorizat și să își folosească/ dezvolte potențialul. Este important ca aceste inițiative să se dezvolte pornind de la obiectivele strategice ale organizației și să fie susținute de top management. Astfel de politici pot atrage persoane noi pentru a lucra în organizație, acestea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și la manageri și includerea în traininguri a unor activități de adresare a acestora; * programe de training pentru manageri prin care să învețe să identifice nevoi diferite ale angajaților și modalități de a-i face pe angajați să se simtă valorizați; * formarea managerilor pentru a gestiona adecvat situații în care un angajat are opinii diferite decâ cele ale sale, privitoare la o sarcină sau o decizie; Viața profesională, viața de familie: * reglementări privind programul flexibil de muncă; * informații accesibile despre creșterea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
a volumului de predici ... A.S.: Era pregătită o întrebare, pot să zic chiar o provocare, pentru această întâlnire a noastră; o gândisem pentru final, dar dacă tot ați pomenit acum... Nu vi se pare că nu este îndeajuns de mult valorizat ca teolog? R.D.M.: Cu siguranță. Vedeți, el adesea abordează frontal și cu mult curaj probleme teologice extrem de delicate și de complexe. Pe de altă parte, deși el nu este un teolog sistematic, s-ar impune ca cineva să se aplece
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
peiorativ al particularităților de culoare, de limbă, de religie sau chiar de origine al anumitor categorii de populații: negrii, "hispanicii" și mulți alții încă. Considerate pînă atunci drept subalterne, periferice sau destinate dispariției, pentru prima dată aceste minorități se simțeau valorizate, încurajate să-și cultive mîndria de a se simți aparte, împinse chiar să se organizeze în raport cu statul, pentru a-l determina să le accepte legitimitatea particularismului lor de-aici înainte afișat. Această inițiativă a prosperat dincolo de orice speranță, dînd la
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
și capacitatea de a inventa scenarii) etc. Gilbert Durând propune o definiție operațională a mitului și plasează noțiunea de mit în miezul oricărei perspective antropologice contemporane: "Mitul apare că o povestire (discurs mitic) ce pune în scenă personaje, decoruri, obiecte valorizate simbolic" [1998, p.38]. Această înțelegere a mitului că scenariu o vedem deja în interesantele interpretări ale mitului la comentatorii după Euhemeros (sec. al IV-lea î.e.n.), care vedeau în mit o dramaturgie a vieții sociale sau a istoriei poetizate
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]