20,941 matches
-
sau intensie pe durata/continuitatea unei stări temporale). Corespondentul muzical al acestei perechi de supra-întindere este conceptibil pe trei subnivel-straturi, ordonate de la stabil către relativ-stabil, conform coordonatelor sonore de Timbru, Intensitate și Tempo, în pereche cu aspectele de densitate timbrală, variație dinamică (creștere/descreștere) și agogică (variație de tempo - grăbire/rărire). În referința domeniului de conexiune (dramaturgia scenică), considerăm gândirea muzicală în raport inclusiv cu perechea spațiu-timp ca proprie tipului spectacular de concepție. Putem constata că, tipologic, perechea spectaculară are o
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
stări temporale). Corespondentul muzical al acestei perechi de supra-întindere este conceptibil pe trei subnivel-straturi, ordonate de la stabil către relativ-stabil, conform coordonatelor sonore de Timbru, Intensitate și Tempo, în pereche cu aspectele de densitate timbrală, variație dinamică (creștere/descreștere) și agogică (variație de tempo - grăbire/rărire). În referința domeniului de conexiune (dramaturgia scenică), considerăm gândirea muzicală în raport inclusiv cu perechea spațiu-timp ca proprie tipului spectacular de concepție. Putem constata că, tipologic, perechea spectaculară are o constituție sintagmatică, în care termenul din stânga
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
Cosmin Ciotloș Umanitatea fără adaosuri și, mai ales, fără rest. Aceasta este nota comună a tuturor scrisorilor dus-întors (cu variații ce se suprapun pe o largă planșă combinatorie) cuprinse în volumul Biruința unei iubiri, recent publicat la editura Humanitas. Autorii sunt mai puțin ușor de stabilit într-un chip inatacabil. Desigur, trei bune sferturi de carte sunt dominate de Dinu
Disculparea de înaltă clasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8462_a_9787]
-
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale: variația de tempo și intensitate analog celei de entropie George Balint În mare, entropia este o măsură a calității energiei, în sensul că, cu cât entropia este mai scăzută, cu atât calitatea ei crește. Bunăoară, un corp a cărui energie este
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
mai scăzută. Invers, cu cât aranjamentul energiei este mai haotic, cu atât entropia este mai mare. Conceptul a fost introdus de fizicianul Rudolph Clausius în 1856, pe când lucra la formularea celui de-al doilea principiu al termodinamicii, urmărind să definească variația de entropie care se produce atunci când energia este transferată sub formă de căldură unui sistem. Astfel, în termodinamică, entropia este o măsură a cât de aproape de echilibrul termodinamic este un sistem termodinamic. Practic, principiul al doilea al termodinamicii precizează condițiile
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
adecvare interpretativ-formală; energie - mișcare de instrumentare (Mins); transfer energie - modalizarea Mins adecvat (coerent) formei muzicale (Fmz) interpretabile ca de-parcurs (dpc) stare - constantă formală; nivel de stare - mărime-unitate a unei constante formale; temperatura mediului - grad / treaptă formal-interpretativă de densitate a variațiilor (schimbărilor) Fmz referite unui cadru unitar; calitate - modul Mins; entropie - mărime a varației Mins în raport cu Fmz ; variație - expresivitate; variația entropiei - expresivitatea raportului între variabila Mins și variabila Fmz; variație pozitivă - caracterul de raționabilitate al variabilei Mins; variație negativă - caracterul de
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
ca de-parcurs (dpc) stare - constantă formală; nivel de stare - mărime-unitate a unei constante formale; temperatura mediului - grad / treaptă formal-interpretativă de densitate a variațiilor (schimbărilor) Fmz referite unui cadru unitar; calitate - modul Mins; entropie - mărime a varației Mins în raport cu Fmz ; variație - expresivitate; variația entropiei - expresivitatea raportului între variabila Mins și variabila Fmz; variație pozitivă - caracterul de raționabilitate al variabilei Mins; variație negativă - caracterul de iraționabilitate al variabilei Mins; lucru mecanic - Mins uniformă (variabil predictibilă); căldură - Mins aleatorie (variabil impredictibilă). Mișcarea muzicală
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
parcurs (dpc) stare - constantă formală; nivel de stare - mărime-unitate a unei constante formale; temperatura mediului - grad / treaptă formal-interpretativă de densitate a variațiilor (schimbărilor) Fmz referite unui cadru unitar; calitate - modul Mins; entropie - mărime a varației Mins în raport cu Fmz ; variație - expresivitate; variația entropiei - expresivitatea raportului între variabila Mins și variabila Fmz; variație pozitivă - caracterul de raționabilitate al variabilei Mins; variație negativă - caracterul de iraționabilitate al variabilei Mins; lucru mecanic - Mins uniformă (variabil predictibilă); căldură - Mins aleatorie (variabil impredictibilă). Mișcarea muzicală este un
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
unei constante formale; temperatura mediului - grad / treaptă formal-interpretativă de densitate a variațiilor (schimbărilor) Fmz referite unui cadru unitar; calitate - modul Mins; entropie - mărime a varației Mins în raport cu Fmz ; variație - expresivitate; variația entropiei - expresivitatea raportului între variabila Mins și variabila Fmz; variație pozitivă - caracterul de raționabilitate al variabilei Mins; variație negativă - caracterul de iraționabilitate al variabilei Mins; lucru mecanic - Mins uniformă (variabil predictibilă); căldură - Mins aleatorie (variabil impredictibilă). Mișcarea muzicală este un concept referit modului de instrumentare (Mins) a Fmz în efectivizarea
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
de densitate a variațiilor (schimbărilor) Fmz referite unui cadru unitar; calitate - modul Mins; entropie - mărime a varației Mins în raport cu Fmz ; variație - expresivitate; variația entropiei - expresivitatea raportului între variabila Mins și variabila Fmz; variație pozitivă - caracterul de raționabilitate al variabilei Mins; variație negativă - caracterul de iraționabilitate al variabilei Mins; lucru mecanic - Mins uniformă (variabil predictibilă); căldură - Mins aleatorie (variabil impredictibilă). Mișcarea muzicală este un concept referit modului de instrumentare (Mins) a Fmz în efectivizarea sonoră. Ca atare, Mins este un fapt de
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
distinge, contura) din audiție, ca din (pe) sine însuși. footnote>, sub aspectul semnificației sau tematicii acesteia. ③ Lg-pMins sau Lgp comportă expresivizări corelate separat, unor anume tm din șirul timpo-metric. Întrucâtva, aceasta se aseamănă aspectărilor Tcp, unde duratele tm referite unei variații de tempo (în profiluri de minimum trei Tcp), apar mai lungi sau mai scurte. În cazul unei variații Lgp, aceasta corespunde punctual unui tm din șir, figurându-l ca mai lung (mare) ori mai scurt (mic), fapt nedeterminant agogic (ca
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
Lgp comportă expresivizări corelate separat, unor anume tm din șirul timpo-metric. Întrucâtva, aceasta se aseamănă aspectărilor Tcp, unde duratele tm referite unei variații de tempo (în profiluri de minimum trei Tcp), apar mai lungi sau mai scurte. În cazul unei variații Lgp, aceasta corespunde punctual unui tm din șir, figurându-l ca mai lung (mare) ori mai scurt (mic), fapt nedeterminant agogic (ca grăbire ori rărire graduale, într-un registru de stare tempică). Spre exemplu, în șirul pMins din tempoul inconsecvent-variabil
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
pasului, aspectând o timbrocronie în accentuare (grupare / dinamizare timpică); Lungimea (Lgp), ca întindere de pas-anume, profilând o melocronie în secvențializare (formulare / împerechere ritmică). Din perspectiva constantei mărimii pasului ca Tcp, respectiv a tempoului de instrumentare în parcurs, C-Mins o analogăm variației de entropie. Am considerat astfel, analog transferului căldurii, două coordonate de adecvare Mins în-parcurs (fapt): I. stare timpo-tempică sau de tempo - ca energie Mins distribuită într-un interval de timp (div) sau tactată linear (pulsată pe o L-dpc) - determinând calitatea
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
punctual (densificată pe un Lgp) - determinând calitatea expresiei de durabilitate (sustenabilitate temporală) a Fmz-dpc, în timbrocronie cu modul S-dpc. Operăm analogia pe schema de mai jos, în a cărei formulare înlocuim apoi termenii: Entropia măsoară calitatea de depozitare a energiei. Variația de Energie dată sub formă de căldură ENTROPIE Temperatura la care are loc transferul Tempoul exprimă adecvarea stării Mins în-parcursul Fmz. Variația de Mișcare dată sub formă de Tact timpo-metric TEMPO Gradul tempic (frecvența Ttm) prin care se petrece adecvarea
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
schema de mai jos, în a cărei formulare înlocuim apoi termenii: Entropia măsoară calitatea de depozitare a energiei. Variația de Energie dată sub formă de căldură ENTROPIE Temperatura la care are loc transferul Tempoul exprimă adecvarea stării Mins în-parcursul Fmz. Variația de Mișcare dată sub formă de Tact timpo-metric TEMPO Gradul tempic (frecvența Ttm) prin care se petrece adecvarea => Într-un interval (moment) de timp determinat linear (pe L-dpc), tempoul (numărul Tcp) tinde să varieze invers-proporțional cu numărul tm. Prin urmare
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
va prezenta numeroase durate pe niveluri divizionare mari (grad de pulsație-tm ridicat), pe când într-o piesă de tempo repede vom întâlni mai des durate cumulative, ori de niveluri divizionare mici. Deducem de aici și cel de-al doilea aspect de variație, referit intensității, prin aceea că, odată cu creșterea mărimii temporale (duratei) și/sau a masei sonore (densității), și intensitatea susținerii ori impulsului Mins vor trebui să se adecveze corespunzător, variind consensual modului de variere formală. Pe același model schematic (al variației
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
variație, referit intensității, prin aceea că, odată cu creșterea mărimii temporale (duratei) și/sau a masei sonore (densității), și intensitatea susținerii ori impulsului Mins vor trebui să se adecveze corespunzător, variind consensual modului de variere formală. Pe același model schematic (al variației de entropie), vom avea următoarea formulare: Intensitatea măsoară expresia de inițiere/susținere Mins în modul parcursului Fmz-dpc. Variația de Dinamizare dată ca Impuls / pondere Dsp INTENSITATE Gradul densității articulațiilor formale sau masa sonoră căreia i se atribuie => Într-un eveniment
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
intensitatea susținerii ori impulsului Mins vor trebui să se adecveze corespunzător, variind consensual modului de variere formală. Pe același model schematic (al variației de entropie), vom avea următoarea formulare: Intensitatea măsoară expresia de inițiere/susținere Mins în modul parcursului Fmz-dpc. Variația de Dinamizare dată ca Impuls / pondere Dsp INTENSITATE Gradul densității articulațiilor formale sau masa sonoră căreia i se atribuie => Într-un eveniment (clipă) de timp determinat punctual (pe S-dpc), intensitatea (greutatea/accentul Dsp) tinde să varieze direct-proporțional cu volumul evenimentelor
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
care, în mod spontan, tinde (ca transfer termic) în omogenizarea cu un mediu; prin analogie, în muzică: expresivitatea este o trăsătură de caracter care, în mod intențional, temporizează (ca Mins) în adecvarea (coerență) cu o Fmz. Astfel, pe plan muzical, variația dezechilibru→echilibru, se aspectează ca temporizare expresivă, din diferite perspective modal-interpretative: disonanță→consonanță (armonic); sensibilă→tonică (melodic); aperiodic→periodic (ritmic); tensiune→relaxare (emoțional); sunet→tăcere (instrumental); asimetric-simetric (figurativ); discontinuu→continuu (conceptual); început→sfârșit (narativ); alterat→pur (ideatic) etc. Circularitate - linearitate
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
celor de caracter, la cele două baluri, cel din realitate și cel din vis. Or, aici măiestria coregrafului nu mai este aceeași. Fantezie creatoare poți avea în orice stil. Cine vrea să se convingă să caute înregistrarea cu avalanșa de variații clasice, create de Nureiev în Cenușăreasa. Stilistic, ansamblul de lebede a fost impecabil, tocmai pentru că spectacolul cu Lacul lebedelor are tradiție la noi, dar am obosit urmărind câte soutenu-uri en tournant au făcut. În orice caz, mi-am odihnit ochii
Riscul de a reconfigura o capodoperă by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8502_a_9827]
-
precis forța narativă - nici unul dintre cei doi nu s-a grăbit să-i instrumenteze și o rapidă campanie de promovare. Nu era momentul. Aceasta este cea mai sinceră, mai înțeleaptă și mai obiectivă afirmație pe care o putem formula în legătură cu variația cotei de receptare pe care a înregistrat-o, în timp, imaginea prozatorului Petru Cimpoeșu. Mă feresc de o nesfârșită explicație teoretică a acestei aserțiuni, explicație plictisitoare și pentru cititori, și - cu atât mai mult - pentru mine. Chiar și așa, eu
De ce, Petru Cimpoeșu? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8509_a_9834]
-
sunt nonelocvența placidă. Mutul". Efectele unui asemenea fenomen de disoluție a subiectului sunt multiple. Ele se înscriu într-un unghi favorabil gestionării angoasei de fond, tratate cu pudoare, a melancoliei contrase în tensiunile rigorii. Mai întîi, desigur, putem vorbi de variațiile raportului dintre subiect și celălalt, estompate de natura fluidă a primului, care se revarsă, se combină cu elementele alterității. Dacă monitorizarea reciprocă e, ca să zicem așa, firească ("cînd vizitezi locuri cu totul străine sau cînd te invadează / alte ordini, atunci
O acuitate dureroasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8553_a_9878]
-
există o armonie pe care nu o întîlnim atît de des pe scenă pe cît ni se pare, un soi de modestie de a servi concepția și nu de a arăta cu orice preț ce genial e fiecare în parte. Variația de negru și de griuri născocite pentru costumele din Gianni este inepuizabilă, deși acest lucru pare imposibil. Bogdan Zsolt, într-un Astrov cum nu vezi de multe ori în viață, nu contează. Pur și simplu. Nu doresc să fac aici
Fiecare cu vioara lui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8609_a_9934]
-
mai des corectate în școală, obiect al unor exerciții, teste și probe de concurs. Ca urmare a acestei focalizări, secvențe de tipul "însuși rugăciunea" sînt ocolite cu destulă grijă în mass-media românească, fie prin urmărirea cu atenție a acordului (cu variație în interiorul cuvîntului: însuși - însăși), fie prin arta de a-l ocoli, prin recursul la invariabilul chiar, mult mai comod ("chiar rugăciunea"). Alte diferențe provin din păstrarea, în româna din Republica Moldova, a unor structuri curente în secolul al XIX-lea, dar
Tendințe și norme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8632_a_9957]
-
la cociorbă./ Ș-atunci vine proverbul:/ Vorba pe unde a ieșit/ Mai bine să fi tușit". Cum procedează poetul? Proverbe existente în românește iau aici formă de vers, în cazul de față octosilabul trohaic, cu clausulă feminină sau masculină. Urmează variații pe aceeași temă de încă aproape 90 de versuri. Operațiunea întreprinsă de Pann este dublă: el selectează zeci de proverbe pe aceeași temă (dovedindu-și erudiția), dar le și prezintă sub formă de versuri. Suprema dificultate, în context, trebuie să
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]