844 matches
-
a le numi generic complet degajate, netensionate. "Divulgam" aici faptul că în această familie, adolescentul a fost cel care a propus a treia variantă de răspuns, iar la întrebarea părinților oarecum nedumeriți vizavi de opțiunea tânărului referitoare la motivul alegerii varianței în discuție, el a indicat tema de dialog menționată la punctul (e), respectiv: "cât de des va adresați, în familie, cuvinte de laudă, vorbe încurajatoare, care vă fac plăcere?" Așa cum aveam să aflăm din discuția purtată la sfârșitul întâlnirii, acel
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
corespunzătoare a scalei Likert (1=dezacord puternic, 5=acord puternică. Toți itemii folosiți în cele trei măsurări de mai sus au fost traduși în limba română din SPOS și apoi traduși în mod independent din nou în engleză pentru corectarea varianței traduse în limba română. Varianta finală a fost pretestată pe un lot de 11 subiecți, angajați în același departament, diferiți de cei din eșantionul cercetării. Scală pentru SOP are o consistentă internă de 0.78, scală pentru SPS, 0.76
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
niciun fel de Învățare sau de o comunicare mai deosebită cu un alt vorbitor(Popa, M., 2002). Prima teorie s-a reflectat În metodologia oralistă, structurată static a Învățării limbajului de către deficienții de auz, iar a doua, Într-o altă varianță a metodei oraliste,aceea a « băii de cuvinte », considerându se că era suficient ca, copilul deficient de auz să fie expus unei conversații pentru ca el să și Învețe să vorbească. Studiile mai recente au arătat că o perspectivă interrelațională este
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
existat vreodată, decât ca unitate de timp sociocultural tranzitoriu. Mai benefică ar fi însă o abordare prin care "construcția organică a societății" să fie analizată din perspectiva constatărilor asupra fenomenelor incontrolabile care ne perturbă traseele clasice ale existenței sociale, prin varianțe cum ar fi cele din domeniul comunicațional sau din cel al geopoliticii, percepute în contextul fenomenului de globalizare. Este îndeobște acceptată ideea că epoca modernă constă (sau a constat) în principal din industrializare, globalizare și urbanizare. Procesul de industrializare sau
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
paradigmă integrativă nouă, operaționalizînd un model complex cultură-personalitate organizațional-societal (C-P-O-S). Mai mult, cercetările generate de această paradigmă testează toate tipurile de ipoteze: comparative (apelînd la compararea unor eșantioane independente pe anumite dimensiuni asociate fiecărui registru din C-P-O-S sau analizele de varianță), relaționale (care recurg la analiza corelațională) sau, cele mai importante, ipotezele explicative (precum cele care lucrează cu regresii și care merg pînă la explicarea varianței unor variabile dependente "problemă" prin intermediul unui set de variabile independente din registrele C-P-O-S). Prin introducerea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
compararea unor eșantioane independente pe anumite dimensiuni asociate fiecărui registru din C-P-O-S sau analizele de varianță), relaționale (care recurg la analiza corelațională) sau, cele mai importante, ipotezele explicative (precum cele care lucrează cu regresii și care merg pînă la explicarea varianței unor variabile dependente "problemă" prin intermediul unui set de variabile independente din registrele C-P-O-S). Prin introducerea factorilor culturali în inferențele explicative se poate spori considerabil puterea de predicție în lămurirea dinamicii unor fenomene investigate, ceea ce adîncește semnificativ cunoșterea psihosocială (Bond, Leung
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
85% din populația întregii lumi, cercetarea WVS înregistrează structurarea seturilor atitudinale și a orientărilor axiologice, pornind de la viața cotidiană, opțiunile religioase, pînă la domeniul vieții politice și economice. Cele două seturi de dimensiuni evocate explică mai mult de 70% din varianța interculturală din cele peste 80 de eșantioane naționale și corelează semnificativ cu serii întregi de indicatori agregați structural, care pot anticipa prevalența unui scor modest sau înalt pe fiecare dimensiune generică în parte (vezi figurile 8, 9, 10). Conform asocierilor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ale unui grup cultural, în acest caz referindu-se la susținerea cetățeanului. Adjectivul societal este folosit ca indice distinctiv al faptului că acest factor face referire la nivelul cultural. Cei doi factori corelează la un nivel scăzut și împart o varianță comună scăzută. Pentru a stabili înțelesul celor două dimensiuni culturale ale axiomelor sociale, Leung și Bond (2008) le-au corelat cu alte dimensiuni ale culturii, operaționale în modelele anterioare. Corelațiile obținute pe această cale sînt realizate la nivelul culturii naționale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de nesiguranță și ambiguitate și cu mai mare toleranță pentru diversitatea de opinii. O astfel de societate este mai puțin orientată spre reguli, mai pregătită să accepte schimbări și își asumă riscuri mai numeroase și mai mari. Predictori specifici ai varianței dimensiunii sînt: clima (tropicală și subtropicală, pentru culturile cu scor înalt, și moderată pînă la rece, pentru culturile cu scor scăzut la dimensiunea evitarea incertitudinii), economia (dezvoltare redusă sau economie în schimbare pentru culturile cu scor ridicat și economie înalt
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a lumii" (atribuirile locus of control LC) și față de "stăpînirea propriei vieți" (autodeterminarea AS+PC = SD). Portretele globale intergeneraționale, în registrul atitudinilor sociale fundamentale, sînt redate în tabelul 2: Și la prima lectură tendință confirmată mai apoi de analizele de varianță se observă cum "tinerii" sînt progresiv mai dependenți în raport cu vîrstnicii. Totodată, nu se constată prezența unor diferențe relevante pe dimensiunea stimă de sine între straturile generaționale (SE se situează la un nivel ridicat). Se poate remarca cum stratul generațional "cel
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sugerîndu-se prezența unei experiențe a alegerilor în registru afectiv similar. în pofida expectațiilor care sugerau că tinerii sînt cei mai dinamici și mai autonomi, rezultatele dovedesc o diminuare a autodeterminării pe măsura întineririi stratului generațional. S-au realizat următoarele analize de varianță (ANOVA) pe dimensiunile corespondente, între care se înregistrează diferențe statistic semnificative, descriindu-se principalele tendințe intergeneraționale. Mărimea acestor diferențe este evidențiată în următoarele tabele. Cum se poate constata, ne aflăm în fața unei tendințe contradictorii, care se distribuie diferit față de studiile
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
dezbatere inițiată de B. Baron și D. Byrne (1991) privitoare la rolul culturii în modelarea stereotipurilor de gen și, în urma examinării studiilor efectuate în ultimele decenii asupra acestui subiect, s-a remarcat o pondere de șapte ori mai mare a varianței cauzate de factorul cultural decît de cel sociobiologic (genul subiecților). Prima abordare, realizată de psihosociologii apropiați de teoria sociobiologică, care și-au publicat studiile în Behavioural and Brain Sciences, a semnalat că în alegerea partenerului, doar o mică parte din
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cauzate de factorul cultural decît de cel sociobiologic (genul subiecților). Prima abordare, realizată de psihosociologii apropiați de teoria sociobiologică, care și-au publicat studiile în Behavioural and Brain Sciences, a semnalat că în alegerea partenerului, doar o mică parte din varianță este explicată prin genul subiecților. Chiar esența teoriei sociobiologice este universalistă și pornește de la premisa că, în alegerea partenerului, decisivi sînt factorii ce pot contribui la o mai bună "selecție naturală". Astfel, atunci cînd "descoperă" diferențe în desemnarea calităților necesare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
grijă de ele și de copiii lor (prototipul "tatălui bun") (Suk, 2010). însă dacă luăm eșantionul studiat ca întreg atît bărbații, cît și femeile realizează pe primele ranguri un clasament similar al calităților dezirabile ale "celuilalt" (din acest motiv, și varianța în funcție de gen este atît de redusă). Atributele identitare cele mai prețuite ale partenerului sînt, în aceste condiții, "atracția mutuală", "caracterul demn de încredere", "stabilitatea și maturitatea emoțională", precum și "dispoziția plăcută, generoasă". Totodată, criteriile cele mai valorizate după care se efectuează
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sa. în concluzie, se poate vorbi de o cvasiunanimitate în funcție de gen în realizarea aprecierii "celuilalt", în schimb stabilirea reperelor identitare favorabile ale partenerului variază mult mai semnificativ în funcție de apartenența culturală a subiecților (ajungîndu se, cum s-a specificat, la o varianță de 17%, iar pentru o "calitate" precum "castitatea premaritală" chiar la 37%). D. Buss și colaboratorii (1996) au organizat o cercetare în care au încercat să afle prin intermediul tehnicilor de scalare multidimensională care culturi naționale activează patternuri similare în aprecierea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
emoțională sau neuroticism (tensionat/relaxat, încordat/destins, calm/anxios), cultură sau deschiderea spre experiențe (sensibil/insensibil, reflexiv/nonreflexiv, educat/noneducat). Resursele operaționale furnizate de acest model au fost examinate și pe un eșantion românesc, acoperind între 3 și 10% din varianța totală a comportamentului pe fiecare dimensiune specifică (Minulescu, 1996, 1997). Așadar, anumite trăsături de personalitate se asociază similar în dimensiuni sinteză supraordonate, iar relațiile reciproce între modelele bilanț și celelalte dimensiuni care au probat valențe transculturale semnificative pot fi rezumate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
simbolului de maestru este Dai Ko Myo tibetan, care apare reprezentat în dou... forme, dup... cum am observat în imaginile de mai sus. În alte sisteme de Reiki, acest simbol apare sub denumirea de Dumo. Cea mai important... utilizare a varianței tibetane a simbolului este în timpul acordajelor, când acesta are funcția de a deschide canalul central pentru a facilita p...trunderea simbolurilor și a energiilor. De asemenea, simbolul tibetan se poate utiliza oricând dicteaz... vocea intuiției, aplicabilitatea să cuprinzând un spectru
[Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
la problema „tipului de personalitate”, iar „viețuirea socială” relevă problema „tipului de relaționare interumană”. Datele obținute de noi prin aplicarea chestionarului de proverbe conțin așadar o informație relevantă pentru caracterizarea viziunii despe lume de la Tilișca de o manieră nuanțată prin „varianța” răspunsurilor primite, atât la nivelul vernacular al fiecărei perechi de locuțiuni, cât și la nivelul teoretic al categoriilor de analiză a sistemului local de valori. Analiza răspunsurilor la chestionar din perspectiva „problemelor umane de bază” În continuare, vom examina răspunsurile
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Trebuie avut în vedere, în mod deosebit, că pe parcursul proceselor de selecție, progresul genetic pe generație scade. Prin selecții succesive, numărul animalelor heterozigote din populația respectivă scade, și crește numărul homozigoților. Cum aceștia sunt mai sensibili la acțiunea mediului ambiant, varianța fenotipică, deși ridicată, este alcătuită în cea mai mare parte din varianța datorată efectului mediului, varianța genotipică reducându-se simțitor. La efectivele de animale domestice la care efectul selecției ajunge la limită, este necesară mărirea varianței genetice, prin noi încrucișări
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
progresul genetic pe generație scade. Prin selecții succesive, numărul animalelor heterozigote din populația respectivă scade, și crește numărul homozigoților. Cum aceștia sunt mai sensibili la acțiunea mediului ambiant, varianța fenotipică, deși ridicată, este alcătuită în cea mai mare parte din varianța datorată efectului mediului, varianța genotipică reducându-se simțitor. La efectivele de animale domestice la care efectul selecției ajunge la limită, este necesară mărirea varianței genetice, prin noi încrucișări sau imigrări de gene de la altă populație (Popescu-Vifor, St., 1978). Factorii direcți
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
scade. Prin selecții succesive, numărul animalelor heterozigote din populația respectivă scade, și crește numărul homozigoților. Cum aceștia sunt mai sensibili la acțiunea mediului ambiant, varianța fenotipică, deși ridicată, este alcătuită în cea mai mare parte din varianța datorată efectului mediului, varianța genotipică reducându-se simțitor. La efectivele de animale domestice la care efectul selecției ajunge la limită, este necesară mărirea varianței genetice, prin noi încrucișări sau imigrări de gene de la altă populație (Popescu-Vifor, St., 1978). Factorii direcți care influențează efectul selecției
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
la acțiunea mediului ambiant, varianța fenotipică, deși ridicată, este alcătuită în cea mai mare parte din varianța datorată efectului mediului, varianța genotipică reducându-se simțitor. La efectivele de animale domestice la care efectul selecției ajunge la limită, este necesară mărirea varianței genetice, prin noi încrucișări sau imigrări de gene de la altă populație (Popescu-Vifor, St., 1978). Factorii direcți care influențează efectul selecției sunt: diferența de selecție; coeficientul de heritabilitate; media intervalului de generație. Diferența de selecție reprezintă diferența în valoare absolută dintre
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
efectul selecției și fac dificilă această activitate de ameliorare. Factorii indirecți care influențează efectul selecției sunt: procentul de rețineri la alcătuirea lotului de selecție; procentul de înlocuire în cadrul lotului de selecție; procentul de rețineri la fiecare dintre cele două sexe; varianța populației. Procentul de rețineri, din populația dată influențează semnificativ efectul selecției. Dacă la alcătuirea lotului de selecție se vor opri un numar mai mare de animale ce vor deveni reproducători, costurile cu lotul de selecție vor fi mai mari, dar
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
masculi și numărul de femele reținute în alcătuirea loturlilor de slecție influențează de asemenea efectul selecției. Acest parametru este cu atât mai important la animalele domestice la care se utilizează în activitățile de ameliorare cîte un singur mascul de prăsilă. Varianța populației influențează și ea efectul selecției, îndeosebi prin componenta ei genetică. Reducerea varianței duce la scăderea diferenței de selecție și, implicit, la reducerea efectului selecției. Cu toate limitele admise de către amelioratori, selecția rămâne o metodă importantă și indispensabilă în lucrările
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
asemenea efectul selecției. Acest parametru este cu atât mai important la animalele domestice la care se utilizează în activitățile de ameliorare cîte un singur mascul de prăsilă. Varianța populației influențează și ea efectul selecției, îndeosebi prin componenta ei genetică. Reducerea varianței duce la scăderea diferenței de selecție și, implicit, la reducerea efectului selecției. Cu toate limitele admise de către amelioratori, selecția rămâne o metodă importantă și indispensabilă în lucrările de ameliorare, precum și un proces adaptativ și evolutiv pentru populațiile de plante și
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]