578 matches
-
de 6 zile un tren sovietic cu repatriați URSS, în număr de 1200 care, din cauza lipsei de hrană, au devastat culturile de răsărită, porumb și fasole ale locuitorilor comunei Scânteia. Vă rugăm să luați măsuri”. Tot în această perioadă jandarmii vasluieni semnalau prefecturii apariția speculanților de ruble (în covârșitoare majoritate evrei!), care făceau „afaceri” cu repatriații sau soldații ruși, cumpărând cu această monedă efecte militare sau civile și uneori chiar arme. Cu siguranță că un număr oarecare de cetățeni basarabeni sau
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Ceaușescu”, etc, etc. De altfel, viitorul dictator nu avea decât puțin peste un an de când venise la putere cu recomandarea expresă a lui Ion Gheorghe Maurer în buzunar. Dar, iată introducerea la discursul lui Vasile Baltă: „Cred că nu există vasluian care să nu fi aflat că orașul nostru a fost premiat de Consiliul de Miniștri al Republicii Socialiste România, pentru frumoasele rezultate obținute de noi în acest an, în acțiunea de înfrumusețare și gospodărire. Asemeni multor localități din patria noastră
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de ORAȘ FRUNTAȘ PE REGIUNE în întrecerea patriotică de gospodărire și înfrumusețare a orașelor”. Majusculele din text au fost scrise și în documentul original. f. Liber la distracție! La fel cum a procedat și la modestele sale începuturi pe meleagurile vasluiene, partidul comunist, prin reprezentanții săi locali, a purces și la Îndrăgitul solist vasluian de muzică ușoară și populară, Ionel Trufea realizarea unui grandios spectacol, dar fără retragere cu torțe așa cum obișnuia prin anii ’44-’45. La dosarul cercetat am găsit
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
orașelor”. Majusculele din text au fost scrise și în documentul original. f. Liber la distracție! La fel cum a procedat și la modestele sale începuturi pe meleagurile vasluiene, partidul comunist, prin reprezentanții săi locali, a purces și la Îndrăgitul solist vasluian de muzică ușoară și populară, Ionel Trufea realizarea unui grandios spectacol, dar fără retragere cu torțe așa cum obișnuia prin anii ’44-’45. La dosarul cercetat am găsit și desfășurătorul acțiunilor cultural politice desfășurate în acea zi de 20 decembrie 1966
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
confiscaseră abuziv, transformând-o în sediul GAC Albești. Acesta a fost un caz fericit, chiar dacă nervii petenților au stat în permanență întinși la maximum. În continuare, voi prezenta un alt fel de caz, adică unul nesoluționat de către mai marii comunei vasluiene Ferești dar și ai Prefecturii Vaslui, cu toate că și în acest caz justițiabilii au câștigat în instanțe toate procesele intentate statului, adică celui care ar fi trebuit să le facă dreptate dar care nu se grăbește să o facă deoarece, pur
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
nu se grăbește să o facă deoarece, pur și simplu, statul nu există ci, numai oamenii care îl conduc și au propriile lor interese. Dar, haideți să derulăm povestea (adevărată!) a familiei medicului pensionar ieșean Emanoil Busuioc, născut în comuna vasluiană evocată mai sus. 1. Cât mai costă în județul Vaslui recuperarea fostelor proprietăți funciare? Oamenii năpăstuiți deopotrivă de fosta putere comunistă cât și de actualele structuri democratice ai căror reprezentanți ne „cântă” pe la urechi din patru în patru ani aceleași
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
n.n.) și cu 74,6% pe relația DC (țările capitaliste, n.n.)”. Urmau și alte rămășaguri puse cu viitorul. Din câte se știe, toate au căzut baltă iar ruinele fostelor întreprinderi industriale vasluiene pot fi Fosta fabrică de pâine din piața vasluiană „Vidin” „admirate” în toată trista lor splendoare, în cele două foste platforme (nord și vest) unde oamenii muncii mâncau o bucată de pâine, mai albă sau mai neagră dacă nu cumva intermediară sau chiar deloc, dacă nu se grăbeau s-
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
realizat, 124 de mii), însă în mod absolut surprinzător se reușiseră contractări-record cu „dușmanii” capitaliști: plan - 500 mii lei; realizat - 979 mii (195,8%). Concluzia care poate fi trasă cu destulă ușurință prin parcurgerea acestor date oficiale, este că industria vasluiană era în 1989 pe o pantă descendentă. Într-o excelentă raportare întocmită la 30 iunie, același an de referință, am putut afla și valoarea exporturilor nerealizate în primul semestru: „...total județ: (țări socialiste) - 1,072 milioane ruble; (țări capitaliste) - 631
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cele scrise în subsolul documentului din care am citat până acum. Spre exemplu, Întreprinderea de confecții Vaslui nu-și realizase obligațiile contractuale față de firma (de stat) „Centrotex” din Republica Socialistă Cehoslovacia, datorită Uzinei textile din Botoșani care nu livrase fabricii vasluiene aproape 227 de mii de metri pătrați de tercot „Mândra”. De asemenea, nu-și onorase contractul la bluzoane „Minodora”, tot în contul aceleași firme, deoarece Întreprinderea „Textila” Pitești înregistra o restanță de 7,2 mii de metri pătrați din tercotul
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
De asemenea, nu-și onorase contractul la bluzoane „Minodora”, tot în contul aceleași firme, deoarece Întreprinderea „Textila” Pitești înregistra o restanță de 7,2 mii de metri pătrați din tercotul cu același nume. În relația cu firma italiană „Faciba”, fabrica vasluiană avea o restanță de livrare în valoare de 241.000 de dolari (11.500 de bucăți jachete bărbați). Făcând un calcul simplu, rezultă că o celebră „facibă”, în mare vogă la acea vreme, se vindea la export cu suma de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și ce-a mai rămas din ele... Fără a fi specificată data exactă a documentului din care vom cita dar având înscris pe partea stângă luna și anul, „XII, 1989”, vom afla câteva din planurile de perspectivă ale mahărilor comuniști vasluieni planuri care, după cum se știe, au căzut odată cu evenimentele acelei luni. Ca țintă finală, aceste previziuni nu pot fi acuzate, totuși, de rea credință sau de fantezism deoarece într-un parcurs de câțiva ani ele ar fi putut fi realizate
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
CPJ; Ernest Stoleru - inspector șef, ITFS; Teodor Tărnăuceanu - secretar, Comitetul municipal PCR Vaslui”. Am publicat această listă fără absolut nicio ranchiună ci, doar pentru a reaminti tuturor celor care vor citi această lucrare care au fost ultimii „mohicani” ai comunismului vasluian. Dumnezeu să-i odihnească în pace și să-i ierte pe cei care, între timp, au părăsit această lume! CAPITOLUL XVI Revoluție, sau minciună? (Remember al autorului acestei cărți) Vasluiul în decembrie, 1989 Luna decembrie 1989 se derula și la
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
F.U.T.L după big fratele de la București și însemnând Frontul Unit al Tineretului Liber, că se purtau fronturile al naibii de bine, ce credeați?!?. Înainte de a ieși din biroul cu pricina, a trecut pe lângă mine negru de furie reputatul poet vasluian Ion Iancu Lefter care a spus niște chestii care mi-au dat imediat de gândit și încă profund: „Dumnezeii mamei voastre de comuniști! Tot voi și acum?! Nu v-a putut ține dracul pe acasă?! La București și Timișoara mor
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
bibliografice: Dafin, Figuri, I, 65-67; Dafin, Iașul, I, 213-216; Otilia Cazimir, A murit și Aglae Pruteanu, RFR, 1941, 5; N. Barbu, Aglae Pruteanu, București, 1965; N. Barbu, Dicționarul actorilor Teatrului Național din Iași, Iași, 1976, 207; Traian Nicola, Valori spirituale vasluiene, II, Vaslui, 2001, 189-204. F.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289058_a_290387]
-
în sec. 15, 16 și parțial 17 Așezările din Colinele Tutovei către sfârșitul sec. 18. Așezări din ColineleTutovei, după Condica Liuzilor din 1803, cu menționarea formelor de proprietate * * * Iată și câteva însemnări istorice, extrase de D.Gâlcă din Tezaurul Arhivistic Vasluian, privitoare la relațiile sociale ale satului Stâncășeni în prima jumătate a secolului 19: 31 martie 1840 relevă o scrisoare a lui Ioniță Oatu, postelnicel din satul Stâncășeni, vechil al răzeșilor de pe moșia Stâncășeni, prin care comunică Divanului Apelativ al Țării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
scrisoare a lui Ioniță Oatu, postelnicel din satul Stâncășeni, vechil al răzeșilor de pe moșia Stâncășeni, prin care comunică Divanului Apelativ al Țării de Jos că din pricina pentru moșia Băncești, n-a putut veni la proces fiind bolnav (din Tezaurul Arhivistic Vasluian, p.212); 22 iunie 1841 se referă la o scrisoare prin care Iancu Ralet împuternicește pe Ioniță Oatu să-i aleagă părțile sale de pământ din hotarele moșiilor Stâncășeni, Călimănești, Croitoru, Tămășeni, Băncești, Obârșeni (T.A.V., p.215); 1
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
în restaurant ești întâmpinat în nemțește... ... Vizităm puțin orașul... Un grup de doamne și domni distribuie insigne treiculore... Alții au găsit un minunat prilej de a plasa o revistă locală „Țara Sipenițului”... (Excursia noastră de Petru Vieru, din revista „Învățătorimea vasluiană” nr.1/1937, p.3543). * ...”Revista Țara Sipenițului apărută în iulie 1936 la Cernăuți, sub conducerea acestor tineri entuziaști învățători și sub patronajul domnului dr. C.Angelescu, ministrul Instrucțiunii, va fi de-acum înainte un caleidoscop în care vom vedea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a adresat colegilor bucovineni, cu această ocazie, următoarea telegramă: „Urăm camarazilor bucovineni izbândă pentru a se arăta vrednici de înaintașii pe care, spre recunoștința, îndemnul și mândria învățătorimii din România Mare, îi comemorează astăzi.” Gh. Vierescu 1 (Din revista Învățătorimea vasluiană, anul I, nr.6, iunie 1935) Volkswille (Voința poporului) Volkswille (Voința poporului), organ al Partidului popular evreiesc independent din Bucovina, apare la Cernăuți, la 7 ianuarie 1927, în fruntea sa fiind publicat articolul: Ce vrem noi, un fel de program
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pensionar, continuând să conducă activitatea societății comerciale ce își are sediul social în orașul Bacău. 31. Dumitru V. MARIN Mii de articole, editoriale, reportaje sau contribuții științifice, în zeci de publicații, debut 1958 Deschizător de drumuri...și îndrumător în presa vasluiană și moldoveană. Editor: Tudor Pamfile, Basme (1976), revista Vlăstarul (1990). Ziare: Teleradioeveniment (1993) și Meridianul (19962011). Operă tipărită: Considerații privind cântecul popular ...(1974) Evoluția învăț ământului vasluian până în 1859, (1980) Liceul M. Kogălniceanu, monografie (1990) Tudor Pamfile și revista Ion
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
de editoriale, mii de emisiuni și interviuri, inclusiv cu 6 Președinți de Stat, Regele Mihai I, 14 Prim-miniștri, parlamentari europeni, etc. Diferite extrase și broșuri, printre care <UNISON RADIO, continuă...>, 1999, O datină spectacol Ursul (1980), ș.a. Evoluția învățământului vasluian până în 1859, Extras din Anuarul Inst. A.D.Xenopol, an XVII, 1980 ș.a. Colaborator la Adevărul, Albina, Anuarul Institutului de istorie “A. D. Xenopol”, Clepsidra, Clopotul, Cronica, Gazeta de est, Revista „Baadul Literar”, „13 PLUS”, „Ecouri Literare” „Studii și Cercetări de Istorie
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
CREANGĂ și activitatea lui Tudor Pamfile. Colaborări recente: DUMITRU V. MARIN 15 KM SĂRUT !, fragment din „Zăpadă II” „Ecouri Literare” (Asociația Culturală „Poesis Moldaviae” Vaslui, nr. 6, 2010, ed. PIM, Iași, p. 16). MARIN, DUMITRU MERIDIANUL: FILĂ DIN ISTORIA PRESEI VASLUIENE ȘI NAȚIONALE„Studii și Cercetări de Istorie a Presei” (Universitatea „Petre Andrei” din Iași, Asociația Română de Istorie a Presei, Volumul II, 180 de ani de presă românească An II, Iași, 2009, ed. Junimea, Iași, 2009, pp. 351359) etc. Ziarul
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
ca om de presă.” Conf. univ. Dr. Marian Petcu, Univ. București 2. DICȚIONARE ȘI LUCRĂRI DE SINTEZĂ Iordan Datcu, „DICȚIONARUL ETNOLOGILOR ROMÂNI” Ed. SAECULUM I.O., București, 1998: MARIN, Dumitru V., pp. 65 66. Petru Necula, Mihai Ciobanu, „Dicționarul Personalităților Vasluiene”, ed. „Cutia Pandorei”, Vaslui 2001: MARIN, Dumitru V., p. 87. Ioan Baban, UNIVERS CULTURAL ȘI LITERAR VASLUIAN, Autori Publicații Societăți, DICȚIONAR, Ed. PIM, Iași, 2008, MARIN, Dumitru V., pp. 267 269. Ion N. Oprea, BÂRLAD, Istorie, cultură, amintiri, Iași, ed.
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
epoca bronzului târziu (aprox. 1350-1200 î.Hr.). Prima atestare documentară a satului Grumăzești (dispărut între timp și identificat între satele Muntenii de Sus și Moara Domnească), a fost uricul din 15 octombrie 1491, prin care domnul Ștefan cel Mare înzestra târgoveții vasluieni, răsplătindule fidelitatea, cu o mare moșie, ale căror hotare erau prespre câmp și prespre pârâul Săratei la deal, la ruptură și la movila săpată ce-i în malul Vaslului, și apoi apucă Vasluiul în gios pâră în gios de un
Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
lărgirea cadrelor și noua linie ce trebue urmată. Se hotărăște apoi ca din rândurile tineretului patriotic să fie cooptați un număr de 20 25 tineri și tinere demni de a forma primele grupe UTC”. Prin urmare, în lipsa „candidaților”, ștabii uteciști vasluieni se mulțumeau și cu racolarea unor persoane de la o altă structură politică ce pe atunci purta numele Apărarea Patriotică (AP) ce avea și o organizație de tineret. Așadar, Marele Circ bolșevic românesc își deschisese și la Vaslui stagiunea pentru publicul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
fost fotografiată”. Din păcate, nu am găsit aceste poze pentru a-i putea admira pe „patrioții democrați” participanți la mitingul de sărbătorire a ocupanților feroce de la răsărit, ce tocmai își începuseră nesfârșitele și odioasele jafuri, violuri și asasinate prin satele vasluiene. Ar fi inutil și contraproductiv să marșăm pe discursul tov. Elena Zelinescu, care, știm cu certitudine, a fost localnică. Vor fi dat bine la „massa” adunată în clădirea Teatrului Județean (din ianuarie 1948, cinematograful „IC Frimu, iar din 1965, cinematograful
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]