508 matches
-
obezitate, afecțiuni renale preexistente, boli ale țesutului conjunctiv, rasă neagră. 2. Fiziopatologie în sarcina normală celulele trofoblastului invadează pătura musculară a arteriolelor spirale, transformându-le în vase de capacitanță, capabile să asigure un debit placentar mai mare și având capacitate vasoconstrictoare diminuată. La femeile care dezvoltă preeclampsie această modificare este mai redusă, sau absentă. Rezultă o vasoconstricție care determină ischemie utero-placentară - mecanismul fiziopatologic major în preeclampsie. Aceasta se asociază cu: eliberarea de tromboplastină (sursă de coagulare intravasculară diseminată), producerea de agenți
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
diminuată. La femeile care dezvoltă preeclampsie această modificare este mai redusă, sau absentă. Rezultă o vasoconstricție care determină ischemie utero-placentară - mecanismul fiziopatologic major în preeclampsie. Aceasta se asociază cu: eliberarea de tromboplastină (sursă de coagulare intravasculară diseminată), producerea de agenți vasoconstrictori (endotelina, tromboxanul A2), defect de producere a substanțelor vasodilatatoare (PGI), NO, afluxul local de citokine pro-inflamatorii (TNF α, IL 1). Afectarea renală în preeclampsie constă în: proteinurie glomerulară și tubulară, scăderea ratei filtrării glomerulare (datorită diminuării fluxului sanguin renal prin
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
sau stenoză unilaterală pe rinichi unic funcțional și în caz de deshidratare și hipovolemie (insuficiență cardiacă, sindrom nefrotic, ciroză, hemoragie). IEC pot să scadă debitul filtrării glomerulare. în aceste circumstanțe, există o stimulare a sistemului renină-angiotensină, angiotensina II are efect vasoconstrictor asupra arteriolelor eferente, prezervând debitul filtrării glomerulare. IEC inhibă această reglare fiziologică și pot antrena o insuficiență renală funcțională antiinflamatoarele nesteroidiene pot agrava rapid o IR minimă, mai ales la un subiect vârstnic și în caz de hipovolemie. Ele acționează
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
răspunsului la prostaglandine vasodilatatoare, inflamația, formarea de produși finali de glicare avansată (AGEs), rata crescută de apoptoză, scăderea expresiei receptorilor α a estrogenilor, scăderea dehydroepiandrosteronului. Concomitent- s-a evidențiat creșterea bioactivității endotelinei E-1 cu creșterea sensibilității și a răspunsului vasoconstrictor la nivel coronarian (28). Impor- tant este că modificarea stilului de viață, respectiv efortul fizic aerobic, preparatele nepro - cesate, scăderea în greutate, metabolismul echilibrat al vitaminei D etc. pot modula favorabil funcția endoteliului vascular la vârstnic. Un mecanism adițional observat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
placenta. Deși cauza acestei reactivități vasculare anormale rămâne necunoscută, un rol indubitabil a fost atribuit alterărilor endoteliale difuze, cu apariția consecutivă a unui dezechilibru între factorii circulanți cu acțiune vasoactivă (25). Preeclampsia este caracterizată printr-o creștere relativă a factorilor vasoconstrictori (tromboxan A2 și PGF2), față de cei cu acțiune antiagregantă și vasodilatatoare (PC și PGE2), precum și prin disfuncția celulelor endoteliale vasculare cu răspuns exagerat la acțiunea hormonilor presori (catecolamine, angiotensină) - fig 1. Rolul controlului metabolic slab în apariția preeclampsiei este susținut
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
sangvine va determina inflamație și fibroză. Prezența macrofagelor activate în învelișul plăcii de aterom se crede că ar contribui la ruptura acesteia [Galis et al., 1994]. Inflamația favorizează procesul de aterotromboză prin lezarea endoteliului, cu activarea secundară a unor factori vasoconstrictori și procoagulanți și prin stimularea eliberării de metaloproteinaze, care induc degradarea învelișului fibros, fisurarea sa și expunerea materialului trombogenic din miezul lipidic al plăcii de aterom. în al doilea rând, afectarea microvascularizației la nivelul cordului favorizează fibroza miocardică, cu creșterea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
respectivă implică activarea simpatică a receptorilor α-adrenergici din sectorul arteriolar hepatic, răspunsuri miogene intrinseci ale mușchiului neted vascular și producerea de către ficat a metaboliților vasodilatatori atunci când debitul sanguin este redus. La nivel hepatic nu există inervație vasodilatatoare, ci numai simpatică vasoconstrictoare (noradrenergică, cu efect bazat pe α adrenoceptorii din mușchiul neted vascular). Inervația simpatică provine din plexul hepatic pentru artera hepatică și din nervii splahnici pentru ramurile intrahepatice ale venei porte. Circulația în porțiunile periferice ale ficatului este lentă (sludge) și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
nervi simpatici pentru viscere (inclusiv cordul) sau se alătură nervilor somatici pentru a inerva vasele sanguine din piele, musculatura scheletică, etc. Simpatectomia determină o presiune arterială scăzută, mai ales datorită vasodilatației periferice, fapt ce reliefează existența unui important tonus smpatic vasoconstrictor în condiții bazale. Fibrele simpatice postganglionare eliberează noradrenalină (ce induce contracția mușchiului neted vascular prin stimularea α adrenoceptorilor), precum și doi co-transmițători majori vasoconstrictori, ATP și neuropeptidul Y (NPY). Constricția arteriolară prin stimulare simpatică este însoțită de constricție venoasă, ce scade
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
o presiune arterială scăzută, mai ales datorită vasodilatației periferice, fapt ce reliefează existența unui important tonus smpatic vasoconstrictor în condiții bazale. Fibrele simpatice postganglionare eliberează noradrenalină (ce induce contracția mușchiului neted vascular prin stimularea α adrenoceptorilor), precum și doi co-transmițători majori vasoconstrictori, ATP și neuropeptidul Y (NPY). Constricția arteriolară prin stimulare simpatică este însoțită de constricție venoasă, ce scade capacitanța (complianța) venelor și duce la mobilizarea sângelui din rezervorul venos, de fapt la o creștere a returului venos, rezultând o redistribuire de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
acestor populații neuronale este descrisă în diverse moduri. O descriere clasică prezintă acești centri cardiovasculari sub denumirea de centru vasomotor (fig. 44), situat în substanța reticulată din bulb și din treimea inferioară a punții, cu trei arii vasomotorii (nuclei): aria vasoconstrictoare C1, aria vasodilatatoare A1, aria senzitivă A2, la care se adaugă aria cardio-moderatoare (CM, situată medial, în apropierea nucleului ambiguu, lângă nucleul dorsal al vagului). Aria vasoconstrictoare C1, localizată în bulb anterolateral și superior , conține neuroni ce trimit axonul descendent
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
bulb și din treimea inferioară a punții, cu trei arii vasomotorii (nuclei): aria vasoconstrictoare C1, aria vasodilatatoare A1, aria senzitivă A2, la care se adaugă aria cardio-moderatoare (CM, situată medial, în apropierea nucleului ambiguu, lângă nucleul dorsal al vagului). Aria vasoconstrictoare C1, localizată în bulb anterolateral și superior , conține neuroni ce trimit axonul descendent spre cornul lateral al substanței cenușii spinale și folosesc noradrenalină ca mediator, unii din ei descărcând impulsuri automat cu o frecvență bazală de 0,5-2 Hz. Acești
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
cazul creșterii presiunii, dar se reduce de 5 ori dacă presiunea scade. Acest aspect reliefează faptul că reflexul baroreceptor funcționează preferențial pentru a contracara căderile de presiune. Stimularea baroceptorilor reduce descărcarea tonică de la nivelul ariei C1 și deci al nervilor vasoconstrictori și stimulează activitatea centrului cardiomoderator (fig. 44). Diverși neurotransmițători sunt utilizați în sinapsele din cadrul acestui reflex. Stimularea baroceptorilor are și un slab efect de inhibare a respirației. Corpusculii Pacini mezenterici pot funcționa ca baroreceptori pentru controlul reflex local al debitului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
15%) și o componentă reflexă (ce poate crește frecvența cu încă 50%), mai slabă la frecvență cardiacă mare. Răspunsul ischemic central și răspunsuri la stimuli nocivi Deficitul nutritiv al centrului vasomotor (presiune arterială sub 60 mm Hg) induce activarea neuronilor vasoconstrictori (maximă la ~20 mm Hg; probabil prin acumularea CO2, oricum prin aciditate) și creșterea marcată a presiunii: 250 mm Hg pentru 10 min. Acest fenomen reprezintă un mecanism de urgență (de exemplu reacția Cushing de creștere a presiunii LCR până la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
renină-angiotensină-aldosteron Renina este o enzimă secretată de aparatul juxtaglomerular renal (miocite netede modificate din peretele arteriolei aferente) la scăderea presiunii arteriale, de fapt la scăderea debitului și presiunii în arteriola aferentă. Ea transformă angiotensinogenul plasmatic în angiotensină I (decapeptid slab vasoconstrictor), care sub acțiunea unei enzime de conversie (din endoteliul vaselor pulmonare) se transformă în angiotensina II (octapeptid puternic vasoconstrictor), rapid inactivată de angiotensinaze. Angiotensina II scade eliminarea urinară de apă și sodiu prin: efect direct asupra epiteliului tubilor uriniferi, scăderea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
presiunii arteriale, de fapt la scăderea debitului și presiunii în arteriola aferentă. Ea transformă angiotensinogenul plasmatic în angiotensină I (decapeptid slab vasoconstrictor), care sub acțiunea unei enzime de conversie (din endoteliul vaselor pulmonare) se transformă în angiotensina II (octapeptid puternic vasoconstrictor), rapid inactivată de angiotensinaze. Angiotensina II scade eliminarea urinară de apă și sodiu prin: efect direct asupra epiteliului tubilor uriniferi, scăderea ultrafiltrării glomerulare datorită vasoconstricției (reducerea presiunii efective de filtrare), creșterea reabsorbției (prin scăderea presiunii în vasele peritubulare), creșterea reabsorbției
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
de apă și sodiu prin: efect direct asupra epiteliului tubilor uriniferi, scăderea ultrafiltrării glomerulare datorită vasoconstricției (reducerea presiunii efective de filtrare), creșterea reabsorbției (prin scăderea presiunii în vasele peritubulare), creșterea reabsorbției de sodiu prin intermediul aldosteronului. Angiotensina II este un puternic vasoconstrictor, cu acțiune directă asupra miocitelor netede vasculare și indirectă, prin stimularea eliberării de noradrenalină din terminațiile simpatice postganglionare de la nivelul peretelui arterial. De asemeni, angiotensina II stimulează centrul setei, ingestia crescută de apă fiind încă un mecanism ce favorizează creșterea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
local s-au realizat o multitudine de studii privind celulele endoteliale, reactivitatea vasculară și perfuzia tisulară. In acord cu acest concept al reglării metabolice intrinseci, vasodilatația în țesuturile cu o rată metabolică relativ mare este în competiție cu tonusul simpatic vasoconstrictor, prin aceasta ajustându-se balanța între cererea și aportul de oxigen la nivel tisular. Cu toate că structurile oxigen-sensibile ce acționează la nivel tisular local nu sunt complet înțelese, celulele endoteliale în contact direct cu sângele au anumite proprietăți care le conferă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
necesită cel puțin cinci cofactori pentru acțiune optimă: NADPH, tetrahidrobiopterina, FAD, FMN și o grupare heminică (protoporfirina IX). Funcțiile NO la nivelul aparatului cardiovascular includ: vasodilatația dependentă de debit, vasodilatația indusă de diverse molecule semnal (inclusiv efectul moderator față de acțiuni vasoconstrictoare), rolul antitrombotic prin inhibarea aderării plachetare și anti inflamator prin inhibarea aderării leucocitare, efectul antiproliferativ, precum și o participare complexă în tabloul radicalilor liberi. Interacțiunea NO cu endoteliul vascular determină creșterea permeabilității celulare și favorizează pătrunderea, în și prin intimă, a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
creștere locală a concentrației sale extracelulare, cu efect hiperpolarizant prin activarea pompei Na/K. Există un număr de teritorii vasculare la diverse mamifere unde K+ de origine endotelială poate fi considerat EDHF. 14.2.4. Endotelinul Endotelinele (ET) sunt peptide vasoconstrictoare de origine endotelială; celulele endoteliale produc numai ET1. Producția de ET1 este reglată de numeroși factori: forțele tangențiale datorate fluxului sanguin și întinderea peretelui vascular prin presiunea sanguină. Producția de ET este stimulată de diverși mediatori: adrenalină, angiotensină II, vasopresină
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
de efecte în organism: vasoconstricție prin acțiune directă asupra mușchiului neted, dar și vasodilatație endoteliodependentă (autocrin), efecte inotrop pozitive, cronotrop pozitive, bronhoconstrictoare. ET este un foarte puternic constrictor al mușchiului neted, dar induce și proliferarea acestui tip de celule. Efectele vasoconstrictoare ale endotelinului sunt dublate de natriureză, ca urmare a inhibiției transportului activ de sodiu la nivelul tubilor uriniferi. In felul acesta endotelinul pare să participe la reglarea presiunii arteriale pe cale dublă, vasculară și volemică. ET1 este compus din 21 de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
determină vasodilatație. Alte fibre motorii sunt cele vasodilatatoare simpatice și cele non-adrenergice non-cholinergice (NANC). Dintre cele două componente ale sistemului nervos vegetativ, cea simpatică este mult mai bine reprezentată și mai activă la nivel vascular. Există un puternic tonus simpatic vasoconstrictor; vasodilatația neurogenă poate fi determinată prin inhibiție presinaptică. Noradrenalina ca mediator principal și cotransmițătorii (ATP și neuropeptidul Y) acționează sinergic, prin intermediul receptorilor corespunzători din membrana miocitului neted vascular, pentru a asigura cotransmisia în această joncțiune neuro-efectoare simpatică. Vasoconstricția simpatică este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
general insuficiente pentru a preveni infarctul. Sângele cerebral este drenat din venele profunde și sinusurile durale mai ales prin venele jugulare dar și prin venele paravertebrale, oftalmice, emisare și plexurile venoase pterigoidale. Inervația vasculară este reprezentată de neuroni postganglionari simpatici vasoconstrictori din ganglionii cervicali superiori (care eliberează noradrenalină și NPY), neuroni postganglionari parasimpatici vasodilatatori din ganglionul sfenopalatin (care eliberează acetilcolină și VIP) și neuroni senzoriali din ganglionii trigeminali (care eliberează peptide vasodilatatoare: SP, CGRP, VIP). Lichidul cefalorahidian are o compoziție similară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
al debitului în capilare includ reacții generale (eritem pudic, paloare, congestie după emoții) și reacții locale prin reflexul de axon. Hiperemia reactivă postischemică datorată ionilor de H+ se însoțește de creșterea permeabilității capilare. Mecanismele umorale implică efectele unor factori umorali vasoconstrictori (adrenalină, noradrenalină, angiotensină II) și vasodilatatori (histamină, plasmakinină). 14.6.3. Transferul de substanță prin peretele capilarelor Schimburile transcapilare de substanțe (fig. 55) se pot realiza prin: difuziune, filtrare și reabsorbție, transcitoză. Procesele de difuziune interesează mai ales porii în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
ale venelor Venele sunt structuri tubulare cu 3 tunici: adventice (țesut conjunctiv, cu un conținut de fibre elastice mai mic decât în artere), medie (țesut muscular neted, absentă la venele mici) și intimă (endoteliu). Inervația este reprezentată de fibre simpatice vasoconstrictoare (mediator noradrenalina, vezi 14.3). Venele membrelor prezintă valvule (în cuib de rândunică), cu rol în direcționarea coloanei de sânge. Ele se opun refluării sângelui spre periferie, defectele ducând la stază venoasă și varice. Venele reprezintă un important rezervor sanguin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
nervoase centrale. Chiar și segmentele izolate de arteră pulmonară se contractă dacă mediul în care se găsesc este hipoxic, deci explicația poate fi acțiunea locală a hipoxiei asupra arterei însăși. Se pare că celulele din țesuturile perivasculare eliberează unele substanțe vasoconstrictoare ca răspuns la hipoxie. Interesant este că pO2 din aerul alveolar și nu din sângele arterial pulmonar, este determinantul principal al acestui răspuns, în condițiile în care spațiul de difuzie este restrâns, arterele pulmonare mici fiind foarte aproape de alveole. Curba
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]