2,698 matches
-
A se citi această carte împreună cu femeia iubită, care se deosebește de alte femei prin aceea că a devenit definitiv imaterială. Annei și mamei li se interzice, sub amenințarea pedepsei cu moartea, să lase în public, la vedere, bucăți de vată sau tampoane pătate de sânge. Astfel de materiale trebuie distruse sau îndepărtate fără urmă. Anna ar face asta și din proprie inițiativă, oricum simte nevoia să‑și înlăture fără întârziere orice urmă lăsată de propriul trup. Cu toate acestea, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
și dacă totuși o înghite, își bagă apoi imediat degetul pe gât și dă afară, cu un jet puternic, supa care nu i‑a făcut nici un rău. Resturile amărâte de mâncare dispar de îndată în vasul closetului, la fel ca vata pătată de sânge care amintește, la rândul ei, de un proces fiziologic nu tocmai plăcut. Să dispară cât mai repede, astfel e ca și cum nici n‑ar fi fost și se iartă. Rainer mai exersează de câteva ori o poziție ciudată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
tulpină: Nestânjenitul vieții fior biruitor. Cursese pretutindeni... Și-acum, albeau privirii Ciorchine de potire și pături moi de puf, Și nu știu ce amestec de-arome și zăduf Topea orice făptură în marea nuntă-a firii. Plămade răzlețite în nouri mici de vată Se prelingeau de-a lungul plăpândului țesut Iar rodnicia florii sorbea, cutremurată, Și-n somn prelung un umed, străbătător sărut. Din cupele tivite ori zdrențuite-n spume, Din rodul în dospire se desfăcea trândav, Un vis de desfătare, un vis
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
țării, să nu mai vadă nimic în fața ochilor, așa cum se întâmplă de regulă, în astfel de zile, grație ruperii radicale a omului de cotidian și a trăirii clipei la cote maxime. Într-adevăr, nu numai în preajma tarabelor cu dulciuri, cu vată de zahăr, cu bomboane Cojak și cu alte dulciuri pocnind a coloranți, cu mititei și cu cârnați prăjiți în trombă, pe grătare, dar și în parcuri sau chiar pe carosabil, lumea continua să pășească fericită, fără un scop precis și
NICOLAE SUCIU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362776_a_364105]
-
ninsoare-i acum plină,/ Pomii goi și înghețați/ Tot în alb sunt îmbrăcați.// Chiar și biata pisicuță/ Are-o pată pe lăbuță,/ Nici cățelul n-a scăpat,/ Tot cu alb e colorat.// Iar aleea e pavată/ Cu un covoraș de vată./ Ce culoare-a folosit,/ Mai rămâne de ghicit!” Personificări, sintagme rare, hiperbole, epitete, comparații, întreg arsenalul figurilor de stil stă la dispoziția autoarei pentru a zugrăvi cât mai fidel portretul Iernii și al naturii înveșmântate în alb. Spiritul ludic este
LA MULŢI ANI, DE ZIUA TA, MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362859_a_364188]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > FRAGMENT DE APRILIE Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1504 din 12 februarie 2015 Toate Articolele Autorului FRAGMENT DE APRILIE Cântă fluiere și naiuri, Mozaic de flori pe plaiuri, Zdrențele de vată zboară De prin sălcii prima oară. Păpădii cu frunze late Gem în aur îmbrăcate, Panseluțe zâmbitoare Fură razele de soare . Și în plisc, din sud aduce, Ignorând furtuni năluce, Barza, cunoscuta moașă, Un copil hazliu în fașă ! Referință Bibliografică: FRAGMENT
FRAGMENT DE APRILIE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363027_a_364356]
-
pentru că mama ne mai cumpăra și șoșoni albi ca să le apărăm de noroi - am intrat împreună cu mama în sala de clasă. În colțul de lângă catedră apăruse un brad împodobit cu hârtie creponată de toate culorile și cu smocuri mici de vată pe ramuri, imitând zăpada. Sub brad erau așezate cutii frumos ambalate, în interiorul cărora părinții și învățătoarea puseseră cadouri pentru fiecare copil. Serbarea era pe punctul să înceapă. Până să iau loc în bancă am văzut-o deja pe una dintre
CRĂCIUNUL COPIILOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363565_a_364894]
-
A căzut o frunză-n drum... / Nu mai e nimic acum...” Dar odată cu sosirea anotimpului alb, iarna, se dezlănțuie și bucuria copiilor: „Vine iarna” , „În prag de iarnă”, „A sosit iarna”, „Omul de zăpadă”, „Fulg rătăcit” , „Ninge”: „Fulgi pufoși, de vată moale, / Se aștern pe deal, pe vale. Crește stratul de zăpadă. / Sorinel ar vrea să vadă: -Nu cumva s-au adunat / Și alți băieței din sat, / Îmbrăcați toți în cojoace, / Împreună să se joace?” În foarte multe dintre poeziile volumului
SIMFONIA NATURII ŞI FARMECUL COPILĂRIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362286_a_363615]
-
În fața porții ne așteaptă duba/ Să ne transporte undeva-n alt iad.// Și, înșfăcându-ne cu lăcomie,/ Ne-nghite duba ca un căpcăun./ În tot orașu-i liniște pustie/ În noaptea asta tristă de Crăciun.// Sub streașină cu țurțuri și cu vată/ Nu mai vibrează glasuri argintii./ Dintr-o copilărie-ndepărtată/ Răsună-n noi colindele târzii.// Nu-și mai vestește nimeni bucuria/ Că S-a născut în noaptea asta Christ./ Doar îngerii Îi cântă-n cer solia,/ Crăciun amar, însângerat și trist
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
capul pe cer .,, Să te audă Dumnezeu !”- zisesem eu cu gândul acasă la voi și la fata aia pe care o lăsasem acasă la cumnatu-meu... Și-ncepură primele salve de artilerie pe centură, scurte, înfundate, trăgând parcă în baloți de vată, fluierau, piuiau ,urlau și se spărgeau undeva pe cer. Apoi au început să cadă bombele, la Cățelu’ , la Spitalul militar, la Scoala superioară de război, pe Panduri...Praporică ieșise în stradă, jucând și cântând : ,,La Cățelu, la Cățelu/ S-a-mbătat aseară
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364108_a_365437]
-
oameni în halat, o altă întrebare nu v-a încercat și nu v-a dus cu mintea, cumva, prin vreun spital dintr-un cartier uitat ori, cu puțin noroc, printr-altul, chiar central? Acolo-i totul alb, de la tifon sau vată, până la halat, de la pereți și până la cearșafuri mototolite-n pat... Acolo vin femei, cu voie sau nevoie, să nască prunci, s-aducă vieți pe lume și mare bucurie în casa lor, dar, vai! Se pare, că nu spre bucuria tuturor
FERIŢI-VĂ DE ALB! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367873_a_369202]
-
de Carpați, mai precis lângă muntele Tâmpa. Coamele verzi de brazi înfiorează firea, îmbie gândul, mângâie inima. Iar cerul este pictat cu albastru de lapis lazuli și e presărat, ici-colo, cu bucle de părâu, alături de niște scame parcă făcute din vata unor norișori alburii, dantelați cu sidef pe margini. Un nor ceva mai gri, s-a oprit undeva de-asupra Tâmpei și-i mângâie crestele care, la rândul lor, parcă fumegă din vechile păduri Brașovene... Se-aude cumva și o doină
CA LA TEATRU, MADAM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367708_a_369037]
-
telefonul din priză. - Acum nimeni n-o să ne mai deranjeze! preciză demn. - Cred și eu, râse Leopold sardonic, de parcă n-am avea sonerie la ușă și interfon la bloc. - Desființează-le, hotărâ femeia, așa că Leopold le deconectă. Apoi își întroduse vată în ambele urechi, trase pătura peste cap și se aruncă în brațele lui Morfeu... Și Matilda la fel. În jurul orei nouă dimineața, fiul lor care de când se căsătorise locuia cu chirie nu departe de părinți, îi telefonă domnului Biton de la
SCHIŢE UMORISTICE (90) – NOAPTEA CE MAI SCURTĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366976_a_368305]
-
așteaptă o traumă de la micul și subțirele, dar marele fioros ac, pentru că asistenta îl mânuiește ușor, ca o pană, Ana-Cornelia Floareș este un om pentru oameni! Unii îi cer să vadă seringa, căci li se spune să preseze locul cu vata, pe când ei așteaptă încă să-i străpungă vârful seringii. E o doamnă asistentă, cu un ușor ton autnom în teoria despre serviciul medical. Ea îl exercită într-o reinterpretare a variantelor vechi ale dispensarelor de pe vremea când doctorul, felcera, preotul
ASISTENTA ANA-CORNELIA FLOAREŞ. OMENIA, UN DAT ŞI DEOPOTRIVĂ CONDIŢIA CADRULUI MEDICAL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363753_a_365082]
-
acte-n tribunal Sub ochii orbi ai legii ce vinde munte, deal, Pădure, lacuri, râuri, fabrici, zăcăminte, Vor îngheța în ghețuri de ochi și oseminte... Cum Dumnezeu ne-ngropi bătrânii la lopată În case de pitici sub munți înalți de vată Și ne degeri în chin sitarii, cormoranii, Blestmul alb pe-altar l-arunci, și pe cazanii...? Iar ceara netopită pe muc de lumânări Din ceară de zăpadă în beciuri și cămări, Sub grei nămeți de morți și rochii de mireasă
GRUPAL LIRIC DE IARNĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363743_a_365072]
-
în: Ediția nr. 230 din 18 august 2011 Toate Articolele Autorului Poezii de Al.Florin Țene Lumina pietrelor de moară Corpul meu s-a înfipt în siringă intoxicând cu sânge plasticul imaculat, apoi cerul a început să lingă cu-o vată de nor punctul cu sânge pătat. Ziua cu mânecile dimineții suflecate plângea cu toate clipele-ntre dinți, era veselie între merele livezilor încărcate lângă drumul unde dormeau părinții din părinți. Incepuse să ningă peste tăcerea cu maci, mă desvelisem de
LUMINA PIETRELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364732_a_366061]
-
privească, să le înțeleagă ? Întoarcerea la Betleem, acceptarea voii lui Dumnezeu în viața omului modern s-a împachetat în simboluri seci și reci, ori datini mai vechi și mai de pântec : bradul de Crăciun, steluțele multicolore, moșii de porțelan, de vată, de pluș, de ciocolată, săniuța, renii, iepurașii, nucile, colacii, sarmalele, cozonacii, surprize sub pomul de iarnă... Ați văzut desigur cum s-au împodobit piețele publice ale marilor orașe europene, ați sesizat cât de multicolore și sclipitoare-atrăgătoare sunt luminițele ghirlandelor din preajma
CU GÂNDUL LA BETHLEEM de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349662_a_350991]
-
de beton armat. S-au folosit stâlpi din lemn de brad ce au secțiunea de 20x20 cm, închiderea perimetrala exterioară făcându-se din scândura de brad în montaj tip caplama, iar în interior tip asterială. Pereții sunt izolați termic cu vata minerală. Acoperișul este din sita, cu trei cruci metalice și instalație de paratrăsnet. Atât fundația, cât și curtea sunt placate cu piatră de rău prinsă în beton. La interior s-a placat cu gips - carton gletuit. Pereții pronaosului, cafasului și
BISERICA “SFÂNTUL ANTONIE CEL MARE” TITAN – BUCUREŞTI – SCURTĂ PREZENTARE (MICROMONOGRAFIE) de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348584_a_349913]
-
malul Dunării. În drumul meu spre serviciu, treceam printr-un teren viran care fusese odinioară Cazarma „11 Siret”, denumire militară, desigur, căreia nu-i găsisem înțelesul. În acea iarnă timpurie, cu frig îngrozitor și zile pâcloase care coborau gheme de vată în valuri spre Dunăre, vreme de câteva săptămâni, un cal prăbușit, cu coloana frântă, implora ajutorul trecătorilor, ridicând capul de fiecare dată când cineva trecea pe drumeagul dintre cazarmă și străzile care duceau spre faleză: Română, Armata Poporului, Vadul Căzărmii
UN DRUM AL MEMORIEI. REFLECŢII ASUPRA PROZELOR LUI MARIN PREDA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349317_a_350646]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > IARNA NU-I CA VARA. Autor: Constantin Enescu Publicat în: Ediția nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Iarna nu-i ca vara. Unde e armata, Sà ne e dea zapada, Ce astàzi ca vata, Strașnic umple strada? Cei în drept s-o facà, Banii au pàpat Si in loc sà tacà Doar în piept se bat, Cà au scule bune, Din stràinàtàțiuri, Ce sunt o minune, Dar l-e țin în hàțuri! Cà deja
IARNA NU-I CA VARA. de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347551_a_348880]
-
din 26 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Printre cuvinte... Norii stau să cadă peste zborul de fluturi, aripi pudrate cu vise împrăștie gânduri, praful de stele risipit în depărtare strălucește, luminat de razele de soare. Mă împrăștii printre nori de vată uneori când aștept miracole să se deschidă-n zori, sau mă las în voia adierilor de vânt care așează toate visele pe pământ. Marea cu valuri de spumă mă fascinează și mă-ndeamnă să visez mereu trează, atunci văd cum
PRINTRE CUVINTE... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347620_a_348949]
-
Acasa > Stihuri > Momente > PRIN TUNELUL DE VATĂ Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 373 din 08 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului De atâta drum mă-ntunec de ger, stelele-mi citesc în gânduri dezamăgirea, fluturi fără aripi îmi foșnesc în urechi. Cineva răsucește orele pe
PRIN TUNELUL DE VATĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361867_a_363196]
-
2012 Toate Articolele Autorului De atâta drum mă-ntunec de ger, stelele-mi citesc în gânduri dezamăgirea, fluturi fără aripi îmi foșnesc în urechi. Cineva răsucește orele pe cadranul lunii, schimbă caii la vămile care mă poartă prin tunelul de vată al iernii. Pe aici n-a trecut picior de om fără ca vântul să-l acopere cu tăcere. Mă îndeamnă pomii înfloriți de chiciură să rostesc tot ce n-m rostit pănă acum. Rămas singur, sub povara anotimpurilor, trebuie să-mi
PRIN TUNELUL DE VATĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361867_a_363196]
-
singur, sub povara anotimpurilor, trebuie să-mi car anii după mine pe munte. Oprește-mă la râul de sub cetățuie! Unde n-am mai fost de când cu lupii albi, și tu erai tânără, nu te cunoșteam. Referință Bibliografică: Prin tunelul de vată / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 373, Anul II, 08 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
PRIN TUNELUL DE VATĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361867_a_363196]
-
oamenii, ne-mpodobim visele și așteptarea. Norii ne-aduc necontenit o veste - Ei străbat încet, un drum ce se isprăvește Doar când în ochi și în suflet ni se stinge lent, mirarea Că iarna, ploaia-și preface-n fulgi din vată de zahăr cântarea. Corina Diamanta Lupu București 27 septembrie 2012 Referință Bibliografică: POVESTEA NORILOR / Corina Diamanta Lupu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 636, Anul II, 27 septembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Corina Diamanta Lupu : Toate Drepturile Rezervate
POVESTEA NORILOR de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365822_a_367151]