537 matches
-
relatând niște circumstanțe similare, Levi (1958/1987) scrie: „Am suportat cu toții noua primejdie (bombardamentele) și noile greutăți cu aceeași indiferență, care nu era o resemnare, ci mai degrabă inerția obtuză a animalelor bătute, care nu mai reacționează la lovituri”. Aflarea veștii că propriul copil are o boală mortală sau pierderea soțului/soției sunt alte circumstanțe dureroase ce pot antrena, după cum a remarcat Bowlby (1980/1984), o „fază de amorțire”. Sentimentele sunt parcă „ferecate”, se instalează un „calm neașteptat”, iar individul își
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
adapta la regimul medical, îmbunătățirea comunicării cu medicii și cu ceilalți profesioniști din echipa de îngrijire, acceptarea problemei medicale care nu poate fi vindecată, realizarea unor schimbări în stilul de viață, impuse de noile condiții (McDaniel, Hepworth, Doherty, 1996). Aflarea veștii că suferă de o boală gravă devine pentru pacient o criză existențială ce-l poate izola de cei care-l iubesc (familie, prieteni etc.), calitatea relațiilor sale sociale părând a fi cel mai puternic factor psihosocial în starea de sănătate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
om bun. Muncește din greu. ― Îmi pare rău, domnule Stephanides. Dar trebuie să Înțelegeți că domnul Ford nu acceptă muncitori cu asemenea legături. Nu e cazul să mai veniți la uzină luni. În timp ce bunicul meu se străduia să amortizeze șocul veștii, cel scund se aplecă spre el: ― Sper ca asta să vă fie Învățătură de minte. Dacă te Încurci cu cine nu trebuie, dai de belea. Păreți un om cumsecade, domnule Stephanides. Sincer v-o spun. Vă dorim mult noroc În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Nenițescu a decedat. Astfel, la 8 martie 1901, printr-o telegamă expediată din Buzău ministrul de Interne era informat în legătură cu faptul că "domnul prefect Nenițescu a murit în gara Buzău în trenul expres ce venea de la Focșani"2426. La aflarea veștii morții lui Ioan Nenițescu un grup de cetățeni din Babadag format din domnii: Demirgean Efendi, A. Mustafa, S. Hasan, Negip Demirgean, Naziz Iusein, Ahmet Ibrahim și Rami Ismail au adresat regelui Carol I o telegramă în care se arăta că
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a plecat.” (Cronica de la castel) Pe neașteptate sosi vestea că seniorul Ishida avea să se oprească a doua zi în vale să-și tragă sufletul în drumul său de întoarcere de la castel unde luase parte la o întrunire. La auzul veștii, sătenii din vale începură cu mic cu mare să împrăștie pământ peste zăpada înghețată și să umple hârtoapele și se trudiră să înlăture zăpada de pe casa samuraiului. Riku, nevasta samuraiului, era și ea într-o forfotă nemaipomenită îndrumându-le pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
În barul de lux dotat cu aer condiționat al hotelului Pagoda de Aur, turiștii răsfățați contracarează efectele umidității cu cocktailuri la prețuri americane dintre cele mai mari. Nici unul dintre ei Însă nu sărbătorește venirea Anului Nou, mai ales după aflarea veștii că 11 americani aflați Într-o expediție cu temă artistică În Birmania au dispărut În condiții „suspecte“, de aproape o săptămână. Agitați, clienții hotelului schimbă Între ei zvonuri care merg de la trafic de droguri la răpirea de către Nați supărați și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
era Într-un fel adevărat, pentru că nu văzuse nimic. Bennie se Întoarse la restul prietenilor mei. Știți ce mi-a spus adineauri barcagiul? spuse el cu o voce tremurândă. Ceilalți Își ridicară privirile. —Walter a murit. Câteva ore după aflarea veștii, cu toții l-au jelit pe Walter. Heidi murmură: N-a făcut decât o greșeală. În rest era un om pe care puteai conta. Marlena Îl descrise ca fiind „drăguț și manierat“. Moff spuse despre el că era „integru și extrem de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
nu m-am dus?" Știu că am gândit limpede: Adevărul cel mai crud e mai bun decât nesiguranța". De altfel, Radu, în fața durerii mele, ar mai fi rămas să mă îmbune, fără îndoială. Atunci? Din lașitate, de frică de asprimea veștii, am preferat chinuitoarea existență? După cum, invers, sunt oameni care, în război, se omoară de frica gloanțelor care lovesc la întîmplare primprejurul lor? Sau poate pentru că mă complac în disperarea mea și pentru că, pornind de la câteva date reale, am întemeiat, sub
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
se întîmplase cu mine, căci se mărise, se îngrășase ușor, avea o prestanță de femeie (am reflectat: "Ce uimitor i-ar sta într-o rochie de bal!"), și eram mândru, ca și cum minunea mi se datorește numai mie. Noutatea dublă a veștii politice și a aspectului Ioanei ce simplu s-au așezat în mine în câteva clipe și ce complicată e detailarea lor, ce nedreaptă mai ales, căci prin prea multe amănunte distrug o emoție. Și ce reduse sunt mijloacele noastre de
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
împreună mult timp, și mama renunțase de mult la speranța că Rachel „o să înceteze să ne facă de rușine pe toți“. Apoi, cu vreo două luni în urmă, spre marea uimire a tuturor, și-au anunțat logodna. Inițial, la auzirea veștii, pe mama a copleșit-o disperarea pentru că a tras concluzia că singurul motiv pentru care se căsătoreau după atâta timp era că Rachel rămăsese însărcinată. Dar Rachel nu era însărcinată; se căsătoreau pur și simplu pentru că așa voiau. Și mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
aceste minunății Îmi aparțineau contra unei chirii lunare comparabile cu aceea a unei case cu patru dormitoare și două băi Într-un oraș mai mic. În timp ce Încă stăteam Într-o poziție imposibilă pe canapea, mi-am analizat reacția la primirea veștii. Cred că părusem destul de sinceră, deși nu chiar extaziată, dar ea știa că nu-mi stă În fire să mă extaziez. Reușisem să Întreb despre inele - la plural - și reușisem să afirm că mă bucuram foarte mult pentru ea. Desigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
ambasador. Ce vești ai de pe Drumul Mătăsii? Întrebarea venise prin surprindere. Oană ezită o clipă, apoi răspunse: - Uzun Hassan a pierdut urma călătorului necunoscut undeva Între Urumqi și Samarkand. Călăreții Oilor Albe au scotocit toate caravanele. Nimic. Partea bună a veștii este că nici Cuceritorii n-au reușit să-l găsească. Grupul de luptători mongoli a ajuns până la deșertul Gobi și apoi s-a Întors spre Samarkand. În cel mult două săptămâni cred că vor sosi Înapoi la Istanbul. - Ciudat... spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
rămas neînsurat, dar privit cu coada ochiului de multe din fetele satului. Ionuț părea a nu se gândi, Însă, nici să plece, nici să-și găsească un rost. Aștepta, și el, ca și moș Onofrei, Întoarcerea căpitanului. Iar la aflarea veștii că Oană a fost găsit și se află la Suceava sub Îngrijirea doftorilor măriei sale sătenii din Albești au văzut, cu mirare, că Mitruț poate zâmbi. Iar când, În prima săptămână a lui aprilie, mantiile albe ale Apărătorilor apăruseră pe culmea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
el este capturat la 4 ianuarie 1684 de un detașament de 500 de polonezi sub comanda căpitanului Bainski, și dus în Polonia. Cu toate că soția lui trimite prețul răscumpărării de 180 de pungi aur, banii sunt opriți în Ardeal. La auzul veștii, Gheorghe Duca face un atac de apoplexie și după o săptămână, la 10 aprilie 1685 moare la Liov. Trupul i-a fost înmormântat în biserica lui Alexandru Balaban, la origine tot grec rumeliat, însărcinat de regele polon cu supravegherea lui
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
era de la Jackson, care mă anunța că lucrează de-acasă, c-ar trebui să reprogramez întâlnirile din ziua în curs și că sunt liberă să plec acasă mai devreme. Am oftat. Ceea ce poate că nu era reacția normală la auzul veștii că ziua avea să fie relaxată și nu prea activă, numai că eu nu eram în dispoziția necesară pentru un ritm de lucru lent. Proiectele mele erau deja puse la punct și citisem deja și scrisesem rapoartele de lectură pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
din întreaga țară. Toată lumea poartă pe braț o banderolă cu scrisul caligrafic, în galben, al lui Mao Gărzile Roșii. Mulțimea se întinde pe mile întregi, de la Poarta Xin-hua la Clădirea Securității, de la Podul Apei Aurii la Poarta Imperială Principală. În urma veștii privind inspecția lui Mao, sute și mii de organizații studențești și-au schimbat peste noapte denumirea în Gărzile Roșii, inclusiv facțiunea lui Kuai Da-fu, Gruparea Muntele Jing-gang. Uniforma verde și banderola roșie de pe brațul stâng constituie înfățișarea la modă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
teribil de furios când descoperise că acele negocieri se purtau, de acum, chiar în hanul lui, adică exact acolo unde nu putea intra nici o „ureche” străină și din care nu răsufla nimic în afară. Informatorul mai scria că, la aflarea veștii, împăratul își înfundase bărbia în gulerul mantalei și, înainte de a încăleca pe calul său favorit pentru o scurtă plimbare, șuierase printre dinți: „O să am grijă de armean!”. Prințul zâmbi, lăsând fumul să se prelingă la fel de încet ca și ninsoarea. Simți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
ca bastionul lor să se prăbușească? În ianuarie, un prim mare succes: la chemarea șefilor bakhtiari, unchii materni ai lui Șirin, Isfahanul, fosta capitală, se răsculă, afirmându-și atașamentul față de Constituție și solidaritatea cu Tabrizul. În orașul asediat, la sosirea veștii se produse pe loc o explozie de bucurie. Toată noaptea se scandă, fără ca nimeni să ostenească: „Tabriz-Isfahan, țara se trezește!” Dar, chiar a doua zi, un atac masiv Îi constrângea pe apărători să abandoneze mai multe poziții, situate la sud
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
prietena ta? întreabă în șoaptă, ca un băiețel care nu înțelege de ce trebuie să mănânce legume. Pentru că tocmai i s-au dat și ei papucii. Așa că vom plânge unul pe umărul celuilalt, ce zici? Finn se mai înseninează la auzul veștii că mai există persoane în situația lui. Daisy avea dreptate. Ne simțim mai bine dacă-i vedem pe alții la fel de nefericiți ca noi! Nu știu. Nu sunt o companie prea plăcută. Se sucește, se învârtește, dar până la urmă reușește să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
lucru. Mi-l și imaginez spunându-i lui Patrick: „Rebecca era fericită. Iubitul ei părea în regulă. Și e de-a dreptul chipeș. Cred că le merge foarte bine.“ Sunt rea și sper că va vărsa din nou la auzul veștii, așa cum s-a întâmplat în seara rupturii definitive, când de-abia mai puteam vorbi și simțeam dureros fiecare cuvânt și, la un moment, dat, a fugit la baie să-și dea mațele afară. Avem Cointreau pentru doamna! așază Matt un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
ce se întâmplă, mulți bucureșteni se adunaseră la Leu. Ei răspândiră și zvonul că șeful, Cosma Răcoare, se lăsase cumpărat de Ilici, spălase putina și-și salvase pielea, lăsându-și ortacii de izbeliște. Un moment minerii se clătinară sub impactul veștii, apoi se năpustiră cu mai multă îndârjire asupra redutei prezidențiale. Luat pe sus de entuziasmul disperat, mi-am făcut și eu loc în primele rânduri. Un lunetist aruncă o bombă fumigenă care se pocni de asfalt, sări un metru în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Siberia”, cu Rusia care „sugrumă Finlanda și nu îngăduie deschiderea unei singure școli în Polonia”, care neagă existența naționalității române în Basarabia și nu tolerează aici „cea mai nevinovată manifestare a simțului național !”. Mai aproape de momentul unirii Basarabiei, la aflarea veștii proclamării independenței Republicii Moldovenești, ziarul „Mișcarea” saluta această reușită a mișcării naționale, ce nu a putut fi împiedicată de politica țaristă de rusificare și de izolare: „Zadarnică a fost noaptea cea grea de un veac întreg în care a zăcut
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a stat toată ziua la pat, nepermițând nimănui să intre la ea, în afara madamei Ana. Am insistat să fiu primit și aproape am forțat-o pe madam Ana să-mi deschidă. Nu aveam, de fapt, nimic să-i spun, în afara veștii despre telefonul domnului Ialomițeanu, pe care i-am și dat-o, poate cu o intonație neplăcută și silindu-mă să-i prind expresia feței. Sophie era teribil de palidă (de fapt, mai degrabă pământie) și m-a privit comme une
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
de-a lungul Evangheliei, la convertire: „convertiți-vă și credeți în Evanghelie” (Mc 1,15); în ciuda păcatului comis, păcătoșii sunt situați în centrul mesajului evanghelic. Atenția față de ei este asemănătoare cu cea pentru săraci, bolnavi, închiși, etc. Ei sunt destinatarii Veștii celei Bune, ai Împărăției Cerurilor, fapt pentru care Isus afirmă în mod explicit că „nu au nevoie de medic cei sănătoși, ci bolnavii” (Mc 2,17). Evanghelistul Matei, în Evanghelia sa, afirmă clar că Isus îl va mântui pe Israel
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Bine i-am făcut, să se învețe minte. Cât despre tovarășul secretetar județean UTC, vom vedea noi cum o reparăm”. “Da, dar ce facem cu șantierul ? Pe cine să trimitem? A XI-a A? Exclus! B-ul? Nici atât. La aflarea veștii, mai mult de jumătate din ei se vor „îmbolnăvi” subit. Cea mai nimerită clasă pare tot a XII-a C, ei intră și în perioada de practică, ce practică mai bună vor decât un șantier al tineretului unde există și
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]