3,966 matches
-
-o în dar, pentru a fi trăită? Vreau un moment de liniște pe care să-l împart cu toți cei grăbiți, cu toți cei care nu au timp să vadă ce frumoasă este natura când se îmbracă într-un nou veșmânt de la un anotimp la altul...; vreau să opresc trecătorul din fața mea, care se grăbește să prindă în ultima clipă taxiul, să-i aduc aminte, cât de scurtă este viața și cît de puțin facem pentru a o trăi cu adevărat
MOMENTUL...DĂRUIT de DOINA THEISS în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Momentuldaruit_doina_theiss_1385720579.html [Corola-blog/BlogPost/344525_a_345854]
-
despartă vreodată. Lumina creștea, apoi inundă bolta cerească într-o simfonie multicoloră stropită cu flăcări purpurii, ce se răsfrângeau în oglinda de cleștar a ferestrei acum închisă, simțindu-se răcoarea zorilor ce înfiorau cele două corpuri tinere, lipsite de orice veșmânt. Scântei galbene, roșii, verzi, sclipesc pe suprafața tulbure a Oltului ce-și purta mai departe apele învolburate și gălăgioase, acolo unde întâlneau obstacole sau praguri. Mantia nopții înstelate este înlocuită cu veșminte proaspete, care își schimbă coloritul de la un moment
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Parfum_de_orhidee_roman_cap_stan_virgil_1389940493.html [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
înfiorau cele două corpuri tinere, lipsite de orice veșmânt. Scântei galbene, roșii, verzi, sclipesc pe suprafața tulbure a Oltului ce-și purta mai departe apele învolburate și gălăgioase, acolo unde întâlneau obstacole sau praguri. Mantia nopții înstelate este înlocuită cu veșminte proaspete, care își schimbă coloritul de la un moment la altul, pentru ca în final lumina transparentă a zilei să cuprindă totul, ca o cochetă care își dezbracă veșmântul de noapte și nu se poate hotărî ce să îmbrace ziua, dar în
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Parfum_de_orhidee_roman_cap_stan_virgil_1389940493.html [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
gălăgioase, acolo unde întâlneau obstacole sau praguri. Mantia nopții înstelate este înlocuită cu veșminte proaspete, care își schimbă coloritul de la un moment la altul, pentru ca în final lumina transparentă a zilei să cuprindă totul, ca o cochetă care își dezbracă veșmântul de noapte și nu se poate hotărî ce să îmbrace ziua, dar în final se hotărăște pentru turcoazul dimineților senine de primăvară. Totul a durat foarte puțin, dar cei doi parteneri au trăit momente de emoție celestă. Marea personificare a
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Parfum_de_orhidee_roman_cap_stan_virgil_1389940493.html [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
ștrengari de vârsta lor, să închege o miuță pe tăpșanul de lângă gardul pensiunii. Pe Adriana o durea capul. Credea că a răcit ori în timp cât au stat afară la slujba de înviere, sau mai degrabă stând dezbrăcată de orice veșmânt și cu fereastra deschisă, în timp ce au făcut dragoste. Sebastian venind cu o cutie de aspirine în mână o întrebă: - Ce zici? Îți va trece cu asta și îi arată cutia cu medicamente, sau cu asta și îi dădu un sărut
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Parfum_de_orhidee_roman_cap_stan_virgil_1389940493.html [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
reazemul de nădejde al Graiului Matern, cu rădăcinile ei perene, păstrătoare ale ființei naționale. Cuvântul a fost și este - pentru ziariștii noștri -, nu numai „o vatră în care arde jăraticul vieții”, nu numai o oglindă a duhului, ci și un veșmânt al gândului, o taină ce ne-a apărat, o tămadă, pentru rănile sufletești, provocate de vicisitudinile istorice și politice. „ZORILE BUCOVINEI” e unicul ziar românesc, din Ucraina, care pledează pentru implementarea Legii Ucrainei „Cu privire la principiile politicii de stat în domeniul
Bucovinenii se vor declara români by http://uzp.org.ro/bucovinenii-se-vor-declara-romani/ [Corola-blog/BlogPost/93361_a_94653]
-
negru strigă mii, Și florile-n ram se sting, în luptă mor îngerii ce zbor, Copiii cei saraci colindă și zile-n datini duc fior, Se cerne raiul într-un iad și-n chinuri spirite frământă, Și pietre cad peste veșmânt și-n Dumnezeu patimi se-aruncă, Mor rude cu blestemu-n sânge, iubiri ce sau născut mor vii, Și teatrul n-a mai tras cortina pe scena dramei în pustii, Batrână oaste omenească în trupu-i urlă-n căi batute, Și orizonturi
ECOURI de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 by http://confluente.ro/aurel_auras_1461652537.html [Corola-blog/BlogPost/384984_a_386313]
-
de Iohan Strauss. loc unde meduzele nuntesc printre coralii albaștri în fauna de argint a adâncurilor la un loc cu stelele cerului care scot sunete mioape pe unde orion beat calcă pe turme de miriapode și zeii se preumblă în veșminte dalbe prin vântul pustiei din adâncuri pe muzici de harpă. marea liniștită- oglindă în care se vede toată măreția cerului întoarsă cu lumile în jos ca-n venețienele povești unde cruciații și-au înecat corăbiile în bruma de șoapte ale
MAREA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1407821463.html [Corola-blog/BlogPost/360134_a_361463]
-
o aură de om cumpătat și sever cu sine însuși dar și cu alții, cu o constituție militară robustă și o alură pe care el și-o dorea impecabilă în ochii tuturor, dublate de o atenție excesivă pentru detalii precum veșmintele, podoabele, încălțămintea, armele, frizura sau unguentele și pomezile pe care le folosea. Acum procuratorul stătea aparent calm în jilțul său privindu-și soția. Claudia Procula îmbrăcată într-o rochie albastră, simplă, cu capul semiacoperit de un voal din purpură de
AL CINCISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1410548095.html [Corola-blog/BlogPost/376369_a_377698]
-
Acasa > Strofe > Atasament > RUG ȚI-E TRUPUL Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1674 din 01 august 2015 Toate Articolele Autorului Rug ți-e trupul, îmbrăcată În veșmântul tău de nuri! Jarul fer(m)ecatei guri Cheamă, arde și îmbată. Și-n contururi incitante, Pudibonde reliefuri, Feciorelnice fiefuri, Adânciri halucinante. Toate-n tine cufundate, Părul unduind spre brâu, Norocosule Părâu, Toate, ție ți-au fost date! Cu răcoarea
RUG ŢI-E TRUPUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1438408730.html [Corola-blog/BlogPost/371910_a_373239]
-
apoi ale celui de-al doilea. Bieții condamnați, care încă mai trăiau se zbătură pe crucile lor și își dădură duhul după scurt timp, gemând de durere. O parte din privitori își feriră privirile, ori își acoperiră fețele cu mânecile veșmintelor lor. Doar soldații priveau impasibili ceea ce se întâmpla deoarece erau obișnuiți cu priveliști de genul acela. Femeile mironosițe aflate puțin mai departe deoarece legionarii nu le dăduseră voie să se apropie, căzură în genunchi acoperind-o cu straielor lor pe
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1417374257.html [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
semenilor, în aproape toate împrejurările. Scalăm și supervizăm orice cuvânt și gest în nădejdea unei clarificări și mai ales a întreținerii speranței, iar după decembrie 89, facem politică fără să vrem ! Cunosc pe cineva care afișează modestie și umilință țesând veșmânt alb de vestală a „purității și neangajării” doctrinare, modelează vorbe blajine, cumpenite și adânci pentru a-și afirma o pretinsă „independență dogmatică”. Pe care chiar ai crede-o, de n-ar fi să-i răscolești trecutul „pavat cu bune intenții
RISC DE SIMULARE POLITICIANISTĂ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 by http://confluente.ro/Pamflet_risc_de_simulare_politicianista_.html [Corola-blog/BlogPost/366966_a_368295]
-
frumusețe și o profunzime inegalabile: "Iată acum ce este bun și ce este frumos decât numai a locui frații împreună! Aceasta este ca mirul pe cap, care se coboară pe barbă, pe barba lui Aaron, care se coboară pe marginea veșmintelor lui. Aceasta este ca roua Hermonului, ce se coboară pe munții Sionului, că unde este unire acolo a poruncit Domnul binecuvântare și viață până în veac". Psalmul 133 este un îndemn din partea pelerinilor adresat preoților și leviților de a îndeplini cu
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_cartea_psalmilor_in_spiritualitatea_ortodoxa.html [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
expresie, precum pictorul care își pregătește cadrul, șevaletul și penelul pentru a da la iveală o operă. Spontaneitatea și coerența exprimării sale lirice îl alătură poeților de expresie modernă care au părăsit chingile canoanelor clasice și s-au lepădat de veșmintele metaforice, preferând un discurs liric simplu, de o directețe care poate părea brutală, dacă n-ar intra în firescul cotidian. Câți, îndeobște, mai sunt poeții care se lasă ademeniți de incantație, de eufonie, de ritm și măsură, dar mai ales
DE STEJĂREL IONESCU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Rostirea_din_cuvant_geneza_i_cezarina_adamescu_1385028145.html [Corola-blog/BlogPost/347278_a_348607]
-
altarele cerului” - poetul mai stă „de vorbă cu amintirile”: „mă întorc / ca o nălucă / și poposesc / în căușul umbrei tale, / îți ating gândurile / șoptind cuvinte de taină / amintirilor”. O încercare de pastel în vers alb aduce toamna în pagină: „cu veșmânt de crizanteme / și șipot de izvor, / peste noi doar vânturile / își mai încearcă răzlețul zbor / într-un anotimp în care / pământul îmbracă / ruginia haină a dimineții” (peste noi vânturile). În cele din urmă, poetul recunoaște: „pe arcadele trupului / clădim temple
DE STEJĂREL IONESCU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Rostirea_din_cuvant_geneza_i_cezarina_adamescu_1385028145.html [Corola-blog/BlogPost/347278_a_348607]
-
matur îl urmărea cu ochii copilului din inimă, dorind să nu crească niciodată.. În multitudinea de imagini și persoane o găsi pe cea despre care îl atenționase copilul. Iar el ... nu observase nimic. Ea era cea mai frumoasa femeie, în ciuda veșmintelor sobre. Se lămurea, acum, ce era cu privirile ei stăruitoare asupra lui. O surprinsese de câteva ori, dar nu dăduse importanță. Ea reușise cu eleganță să dea altă conotație întâmplărilor. Puștiul a făcut semn de adio cu mâna dispărând în
ALTER EGO de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Alter_ego_camelia_constantin_1354200657.html [Corola-blog/BlogPost/351365_a_352694]
-
Miroase-a toamnă din vale până-n creste, Pădurea-ncepe să aprindă ruguri, Cât vezi cu ochii priveliști de poveste, Și aurii ca lună sunt boabele de struguri. Miroase-a must și viespile-și iau vama, Încep să-și schimbe câmpiile veșmântul, Șirag de nunți și-începe sarabanda, Dezmăț de frunze-n aer , e mare crai azi vântul! Cad lacăte, începe iarăși școala, Ne vor lipsi o vreme din codrii noștri cucii, Își leapădă iar rodul în graba mare nucii Începe pe
MIROASE-A TOAMNĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Miroase_a_toamna.html [Corola-blog/BlogPost/364499_a_365828]
-
Agafia Drăgan Publicat în: Ediția nr. 1936 din 19 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Ascultă, iubite! Suspină cerul prin fluierele frunzelor, lupoaică albă, luna sângeră pe cușma neagră a nopții. Tu așează-ți visul în brațele femeii din inima mea, veșmânt i-am pus din culorile iubirii tale. Descalță-te și pășește încet, să nu-mi tulburi pacea albastrelor viori. Ascultă, armonica vibrare, rotește-n cercuri lumina, să nască muzica cerului. Ascultă, iubite! iubirea își picură surâsul pe harpele dorului. Știu
ÎNTR-UN VEŞNIC PREZENT DE NOI UITAŢI • de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 by http://confluente.ro/agafia_dragan_1461063443.html [Corola-blog/BlogPost/342924_a_344253]
-
tine. Din lumea asta, -n care sunt proscris, Când voi pleca, nimic n-oi lua cu mine... Căci la-nceput a fost, cum știm, cuvântul Și ca pe-un prunc mereu l-am alintat; I-am primenit, cât am putut, veșmântul Și gura-mi cu nesaț l-a sărutat. Și mai apoi și la sfârșit tot dânsul Ne dă al vieții ultimul semnal, Dar numai că atunci se-neacă-n plânsul Durerilor tăcute din spital. Carte frumoasă, cinste cui te-a
CARTE FRUMOASĂ, CINSTE CUI TE-A SCRIS!... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 by http://confluente.ro/Carte_frumoasa_cinste_cui_te_george_safir_1361959401.html [Corola-blog/BlogPost/352078_a_353407]
-
de-ai runcului, Vin să cânte Pruncului, Florile dalbe, Iar în brațe cu un miel, E-un cioban mai mititel, Florile dalbe. Steaua de la oiște, S-a oprit prin boiște, Florile dalbe. Vrea și ea domnescul strai, Ca magii-n veșmânt de crai, Florile dalbe. Iosif, moșul zorilor Dă colindătorilor, Florile dalbe, Din coșarcă darul bun Și-un „mulți ani!” pentru Crăciun, Florile dalbe. Îngeri - șoapta inului, Suflă umbră crinului, Florile dalbe, Pruncul doarme sub colind, Maicii Domnului zâmbind, Florile dalbe
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
Rusalimului i-am bătut din ușă în ușă, din dugheană-n dugheană. Întrebatu-am și pe copiii măslinilor, cu tălpile goale și ochii verzui ( ca pe la noi, prin cerurile mele): „Nu știți unde este Croitorul de Stele să-mi înnoiască veșmântul?”, dar ei fugeau prin colbul depărtării jucându-se de-a vântul. Voiam ceva ca haina soarelui, râzând cu toate valurile mării în lumina-i fecioară, dar cu toții plecaseră după porunca dată prima oară de Chesariu Avgust. Apoi am adormit și
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
Mihail Milea (Sava Bogasiu) scrie parafraze la Psalmi, dându-le o interpretare inedită, „în duhul Limbii Române”, „un altar de Limbă sfântă ce arde”. Basarabia este pentru acest autor logodnică sfântă căreia i-a jurat credință, căreia i-a luat „veșmânt alb de poezie” și inel strălucitor de aur. Victoria Milescu - cu o activitate prodigioasă în câmpia literară dar și în domeniul traducerilor, are în această Antologie un grupaj semnificativ de poeme de factură spirituală de o mare frumusețe și adâncime
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/poeti-romani-slavind-dumnezeirea/ [Corola-blog/BlogPost/93340_a_94632]
-
care este Bazilica Sfântul Ștefan. Doi preoți îi așteaptă-n fața altarului, Mihai o roagă să se cunune, ea îi răspunde că e cununată, nu poate s-o mai facă a doua oară. Cânta un cor de fecioare îmbrăcate-n veșminte albe, ei, înconjurați de îngeri, stau în fața celor doi preoți și așteaptă. Preoții cădelnițează și cântă împreună cu corul acela de fecioare Ave Maria... De ce Ave Maria? se întreba Eminescu și se uita la Veronica ce se roșise toată și nu
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398262530.html [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
Acasa > Versuri > Visare > UN IRIS ÎN VIS Autor: Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 1814 din 19 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Când am decis să te transform în vis, Aevea mi te-nfățișai într-un veșmânt De catifea turcoaz, și ochi-ți dormitând Aveau ceva, ce mă trezeau, într-un dezmint. În revelația, deschisă către încă o noapte De rătăcire, între infinitul cast și o visare, Pe pleoapele-ți cădeau misterele uitate- Îți era în cuget
UN IRIS ÎN VIS de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1450483263.html [Corola-blog/BlogPost/346130_a_347459]
-
de șoapte. Nu mai erai himeră, deși, himeric, plânsu-ți Avea culoarea visului, pictat de multe ori, Iubirii, neexpuse, crispatele-ți frământuri Se risipeau, în clipe, transcrise în culori. Doream ceva din tine, să-mi fie acel vis, Sau plânsu-ți, sau veșmântul, ce-l venerai- În fața cerului, -ți vedeam în suflet un iris Și tu visai, în somn, un vis, dar îmi lipseai. Lilia Manole Referință Bibliografică: UN IRIS ÎN VIS / Lilia Manole : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1814, Anul V
UN IRIS ÎN VIS de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1450483263.html [Corola-blog/BlogPost/346130_a_347459]