544 matches
-
cu foaie. Se exemplifică citând din Glossă: "Viitorul și trecutul/ Sunt a filei două fețe". În altă parte, notează profesorul, "sinonimul parțial foaie se ivește la Eminescu atât cu sensul de frunză cât și cu acela de filă, în Foaie veștedă, traducere după Lenau". Și explicitarea etimologică vine să adâncească subtilitatea utilizării: "Din punct de vedere al originii, filă este un împrumut din neogreacă, prin urmare, mult mai tânăr decât sinonimul parțial foaie, dar ceva mai bătrân decât pagină, neologism latino-romanic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Ideea Europeană (1919); după „arta neagră“, ajunsă până la noi cu motanul de piatră al Miliței din holul casei mele; după jazzul negrilor, violent și sincopat, zbucnit, să-ți taie respirația!, din cutia mea de radio și trezind În simțurile noastre veștede, Înspre sfârșitul veacului trecut, o emoție nouă, senzuală, elementară și obscură, resimțită chiar În paginile memorialu lui; „cubismul“, În sfârșit, avea să dezlănțuie cumplitele sale ravagii printre câțiva pictori, sculptori, dar, mai ales, printre arhitecții noștri, care, Încurajați de tehnica
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pisicilor de pe stradă decât al oamenilor. Profesorul nostru de franțuzește, un anume Dumitrescu, putred la fizic și la moral, spectral și sardonic, ne Îngheța sân gele când intra În clasă ca să puie treiurile În serie În catalog, mușcându-și buzele veștede și mustața rară de satisfacție. Cel de românește, Christu Negoescu, tânără speranță a partidului conservator, cum Îl numește G. Panu În Figuri parlamentare, ne Întreba, scoțându-ne la tablă, mai Întâi de ocupația părinților noștri, după care Își potrivea apoi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Stat - o umilire pentru Zeița veșnică, la care mi-a fost prea greu ca să con simt și să contribui. COLONELUL C. BOBEICA A FOST ALT COMANDANT AL MEU, de simpatice, bune și alese maniere tradiționale moldovenești, cam obosit, uzat și veșted acum, după o viață de ofițer de cava lerie dusă În petreceri de holtei și joc de cărți. L-am Întâlnit după război, ca „director“ - În chip de sinecură sau de contraserviciu al amabilităților lui cu toți subordonații săi În
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
fi nepot al lui Delavrancea și consul În Ministerul de Externe, dar descoperindu-l mai târ ziu ca suplinitor la gimnaziul din Târgoviște; trist camarad de oaste și exemplar de ilustrație a dezastrului nostru nu numai militar, cu gura lui veștedă, ochiul tulbure și cu toată Înfăți șa rea lui aducând a pagubă; fruct putred al falsei noastre culturi cu cunoștinți memo rizate și debitate cu emfază; leneș, plin de el și nemulțumit de cum merg lucrurile, dar neajutându-ți cu nimic
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
trăind În plăcută burlăcie, fără grijă de nevastă și copil, năpăstuiți de multă vreme, Nae Davidescu ar putea fi luat, după Înfățișarea lui de acum, ca apar ținând unei generații imediat precedente [generației] mele, ju decând numai după fața lui veștedă, obrajii căzuți, gingiile goale, privirea ostilă, spinarea mult adusă, decrepit și sinis tru cacochimen pe care-l zăresc noaptea, târziu, pe bulevard, pân dind pe după [câte] un stâlp femeile singure În stație; sau la o masă de bodegă cu altele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
rost pe lume, nici măcar politic, lucru atât de ușor pe atunci; burlaci impenitenți, „mizoghini“ și mizantropi cu vremea, triști pen sio nari ai hotelurilor-garnis și consumatori amarnici de șvarțuri și țigări sau trabuce mestecate cu nervozitate Între buzele lor totdeauna veștede; altfel, băieți buni, amabili și simpatici, inteli genți și cultivați, interesanți și originali, Înaintea cărora, adesea, noi, oamenii obișnuiți, cu neveste și cu copii la casele noastre, iar pe de lături cu amante nu prea costisitoare și cu aere de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
unanim Împărtășite. În toate aceste cazuri și În ciuda ușurinței sau inconștienței de totdeauna a femeilor păcătoase, dezamăgirea vine cu rând-cu rând și nu-ți este deloc greu s-o ghicești În col țul gurii și pe bu zele lor veștede de contrarietate și dez gust nemărturisit. Le-aș consilia mai degrabă pe aceste victime lamentabile ale unei prea Îndelungi coabitări conjugale să experimenteze cumva, pe cont propriu și pe pielea proprie, riscul delicios al unei alte maniere de a se
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
tuturor ideilor venale de pe stradă. Acolo, În odaia aceea cu mirosuri inexprimabile, aveam să ascult povestea adevărată a acestei fete, care ajunse mai târziu familiară prin cercul nostru de la Ideea Europeană și prietenă, până târziu de tot, cu mine, Îmbătrânită, veștedă și știrbă, dar cu același cap cavalin purtat ciudat de semeț și sfidător peste această lume a noastră de suferințe și umilințe. Taică-său fusese proprietar de moșii În Ialomița, purtând chiar numele unei stații cunoscute de pe linia Constanței; dar
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pentru tot ce săvâr șește Împotriva sfintei ordini a Naturii, mi-a apărut ca o mustrare violentă În clipa următoare, când i-am văzut expectorările, râgâielile și vomitările incoercibile ale acestei sărmane prosti tuate care arunca jos, din gura ei veștedă și nocivă, produc tul acela fiziologic alburiu, tulbure, lipicios și cu un miros de o nuanță sui generis, prea bine cunoscut tuturor oamenilor În dragoste. [...] Ca să Încheiem: va fi existând, oare, un suflet cu toate atri butele lui În comportările
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de țărână în mormânt ca să-i fi putut spune după obiceiul strămoșesc „fie-i țărîna ușoară”. Un vânt al naibii de urât făcuse chiar atunci să bată în geam puternic crengile unui copac, iar frunzele lui se învârtejeau pe geam rămânând aproape veștede și fără vlagă. Se simțea ca și când ar fi fost înjunghiată pe la spate și pusă sub călcâiul cuiva. Era prea târziu pentru regrete. Lumini de fulgere scăldau Universul într-o scenă înfricoșătoare, iar sufletul ei era zbuciumat asemenea unuia care își
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
era pentru prima oară, după toate trăirile agitate, când le cântau sufletul și tinerețea. Cu ambiție și perseverență își împlinise multe vise și speranțe. Acum, după mulți ani, aveau voie să nu se mai gândească nici unul, nici altul la amintiri veștede, la învălmășagul de temeri cu care se confruntase în realizarea unor proiecte. Înzestrat cu multe calități, Alin își făcea calculele cu migală, era inventiv și un bun întreprinzător, iar buna dispoziție era adeseori starea lui sufletească de grație. Atunci îi
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
asfințit/ în singurătate/ lunec/ cu treptele casei/ în mlaștinile zămislitoare/ de putredă frăgezime” (Al patrulea amurg). În următoarele cărți se reiau aceleași teme și motive, cu variații de ton. Universul din Multcălătoare / Preatrecătoare (1981), din nou întunecat, e înghețat, împietrit, veșted („regatul de iască al Mumei”), iar lamentoul sună mai violent în prima parte, pentru ca într-un ciclu de „12 melancolii” să recadă pe linia melodică a unei plângeri mai blânde, „vocea” eului liric unindu-se cu vocea naturii. În Anotimpuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
-
recidivus, 2002; Potcoave de purici, 2003; Ștefan Cazimir, 2006. „Ca în orice țară pe cale de regenerare, sânt la noi două principii care stau în luptă, o luptă înăbușită, însă uriașă și necontenită, între bătrân și tânăr, între obiceiul căzut și veșted și inovația cutezătoare, plină de putere și de viață; o luptă pe moarte între vechi și nou, în care biruința greu câștigată va fi a celui din urmă.“ (A. RUSSO, Iașii și locuitorii lui în 1840) 1 „Nu există epoci
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
a fost nevoie să inventez acest din urmă termen? Pentru că paleologismul este altceva decât arhaismul. Din arhaisme e țesut graiul cărților vechi, din paleologisme - cel al oamenilor vechi. Arhaismul e o frunză moartă conservată într-un ierbar, paleologismul - o foaie veștedă care stă să cadă. Primul e dispărut, cel de-al doilea - disparent. Între arhaisme și neologisme nu există competiție, pentru că - practic - nu există contact. Competiția survine între paleoși neologisme, mai exact între paleoși neoglosie, întrucât ea depășește sfera lexicului spre
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
și prin praful uliței rochiile grele de mătase sau catifea... Negustori în pragul dughenelor: giubele de postav, pantaloni vârâți în cizme, șepci rotunde cu cozoroc... O gâlceavă la ușa unei biserici, între două cucoane aprinse la față... O cochetă cam veștedă zâmbind galeș unui cavaler... Omul din turn are spirit de observație, dar nu și spirit de abstractizare. Să-i dăm o mână de ajutor! „[...] există o interacțiune foarte strânsă, și pe mai multe direcții - spune Umberto Eco -, între viziunea despre
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
un ton fără cusur, și totuși n-am cunoscut pe nimeni mai împovărat de ridicol decât el. Era destul de înalt, foarte slab. La vreo cincizeci și cinci de ani, câți avea când l-am cunoscut, chipul lui era palid și veșted; ca să-și mai însuflețească tenul, își punea un strat gros de pudră roșie pe obraji, până și pe nas. Lucrul era evident, și el nu-l tăgăduia, spunându-ne că, dacă nu s-ar farda, ne-am speria de el
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
am văzut că, la rândul său, apare la tribună un om pe care nu l-am văzut decât în ziua aceea, dar a cărui amintire m-a umplut pentru totdeauna de dez gust și de oroare; avea obrajii supți și veștezi, buze albe, aerul bolnav, rău și scârnav, o paloare murdară, înfățișarea unui trup mucegăit, nu i se vedea nici urmă de cămașă, o veche redingotă neagră lipită de niște mădulare subțiratice și descărnate; părea să fi trăit până atunci într-
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
casă sau un soț chiar. De fapt, priviți și dumneavoastră femeile și bărbații într-un raion de magazin - bărbatul trece repede cu privirea peste toate produsele expuse, ia varza din vârful stivei și pleacă repede, neobservând petele maro și frunzele veștede, în timp ce femeia pipăie, examinează și miroase chiar, ca să nu fie nevoită să arunce la gunoi; caută varza perfectă. Bărbatul nici măcar nu reușește să vadă cât ar costa varza, ceea ce este de neconceput pentru femei. Bărbații se mândresc cu priceperea lor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1868_a_3193]
-
oricât de mică, se vede ca o avalanșă în Alpi. Peste tot și la toți, trebuie aplicată legea lui Jupuitu’: ia-i țoalele, vinde-i mașina de 200.000 mii de euro. Succes! 10 martie 2009 Un măslin cu frunze veștede Motto: „...Să știți că-n miezul muntelui, adânc, Durerea românească geme!” (Mihai Beniuc, „Durerea românească”) Ca și cum nu ne-ar fi de ajuns câte avem noi pe cap cu criza de care nu vom scăpa, dacă se pornește de la recunoașterea profitului
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
plăpândă, și se așeză în micul fotoliu. Rezervată, tăcută. Doamna Dunin era ocupată să caute ceva în bufet. Tânăra fată închise ochii ca să se concentreze mai bine asupra parfumului subtil care plutea prin cameră, amestecat pesemne cu exalații de flori veștede și cu vagi urme de tămâie. Împingând o măsuță pe roți, cu cești de ceai și pesmeciori, doamna Dunin veni să se așeze în fața ei. Trupul ei, înotând în mătăsuri negre și cenușii, se mulă pe adâncitura berjerei ca într-
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
în clipa când ea ajungea, cu răsuflarea tăiată, pe chei; zărind-o, el încăleca bastingajul și se pregătea să sară în apă ca să ajungă la ea, dar negurile baltice cădeau ca o cortină peste vasul de o frumusețe mândră și veștedă, care era, câteodată, crucișătorul "Aurora", acela ale cărui tunuri dăduseră semnalul revoluției din Octombrie, alteori orașul Leningrad însuși; Margareta nu reușea niciodată, în vis, să afle ce se întâmplă până la urmă cu Arcadi. Îi scria în fiecare zi, îi povestea
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
un romanțios ce trecea fluierând sau câte - un om beat, care-n-dată ce chiuia răgușit lângă ferestrele prostituțiunei, femeia spoită ce sta în sticlă aprindea un chibrit spre a-și arăta fața sa unsă din gros și {EminescuOpVII 178} sânul său veșted și gol -poate ultimul mijloc de-a sufoca dorinți murdare în piepturi stârpite și pustiite de corupțiune și beție. Bețivul intra, semiîntunericul devenea întuneric și amurgul gândirilor se prefăcea într-o miază-noapte de plumb când gândeam că și acela se
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
capacul se ridică, și din fundul sicriului prea mare vedeai pare-că o umbră albă, părul în dezordine, fața de-un alb vânăt și împietrit ca al marmorei, buzele supte și ochii cei mari închiși și-nfundați sub fruntea lată și veștedă. Bătrânul s-apropie și apăsă lung timp buzele sale reci pe fruntea copilei moarte. Sora sa stătea, o marmură vie, un geniu al durerei, răzimată, cu fața topită de durere, lângă un copaci ce-și scutura frunzele galbene și plină
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
noi și tineri... Trasura intră în curtea plină de ierbărie și de huci sălbăticit, ajunse la scări... el îi dete drumul și intră în înaltele și surele hale ale castelului, cu păreții reci de piatră patrată, cu mobile antice și veștede, cu tablouri șterse și mohorâte, în cadruri de lemn negru... Astfel îmbla bătrânul, c-o lumânare de ceară într-un sfeșnic de argint, prin toate odăile largi și deșerte, și [ca] vise din bătrâni îl încunjurau acele portrete care, serioase
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]