11,732 matches
-
cronometru și ultima carte pe care o jucase acesta fusese într-adevăr norocoasă. Mai departe a fost scos din țară tot cu o mașină diplomatică. Acestea nefiind supuse regimului de control ca celelalte, interiorul lor era cercetat dintr-un birou vecin cu ajutorul unui miniradar care „vede și citește” spațiiile închise. Dar și noii lui patroni cunoșteau trucul și i-au acoperit pe toți cu o folie protectoare de staniol care absoarbe undele acestea prea curiose, astfel că aparatul tot gol a
ARME NOI de ION UNTARU în ediţia nr. 461 din 05 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Arme_noi_ion_untaru_1333684627.html [Corola-blog/BlogPost/359117_a_360446]
-
Publicat în: Ediția nr. 1539 din 19 martie 2015 Toate Articolele Autorului CANDRIA I-o femeiușcă bărbătoasă Ce nu stă singură în casă, Are chiriași chiar trei Să facă și ea rost de lei. Sătenii o numesc Candria Căci e vecină cu prostia. Ea însă nu realizează Că toți o cam persiflează. În neștiința ei se vede Ceea ce nimeni nu crede. Face trimitere la DEX, Te face să rămâi perplex. Candriu, pentru ea înseamnă Un om la suflet bun, bag seamă
CANDRIA de IONEL GRECU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1426796116.html [Corola-blog/BlogPost/370188_a_371517]
-
au fost trei nenorociri...” „Ce-i omul...” Mai întâi, își amintește de un consătean care s-a stins din viață și a cărui poveste își lăsase amprenta asupra sa, nenea Dumitru a lui Mateiaș (Dumitru Stănilă). Tetea Dumitru îi fusese vecin, locuia peste drum de casa lui nea Mitică. Plecase să facă bani în America și s-a întors de acolo bolnav. Cu banii agonisiți și-a cumpărat pământuri și acareturi, dar averea i s-a risipit curând pe doctori și
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite.html [Corola-blog/BlogPost/354359_a_355688]
-
de vis-a-vis. Scrută cerul sfâșiat de crengile sale, murmurând: ce-o face Sorinel acolo sus? Neuronii săi, biciuiți de necruțătoarele amintiri îi aprinseră o luminiță trăsnită: de ce nu mai vrea Sorinel să se-ntoarcă pe pământ? Am văzut la scara vecină doi tineri frumoși care se țin de mână mereu. Ea este o fată așa de blândă și cred că Sorinel ar accepta să-i fie mămică. Zâmbea și privea cioburile de cer dintre crengile teiului...O trezi din reverie zbârnâitul
CAP. 5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1485803370.html [Corola-blog/BlogPost/383081_a_384410]
-
durat puțin ca să-și dea seama ce se-ntâmplă cu ei. Anica a simțit sub ea ceva umed. A sos prosopelul de protecție dar acesta nu avea pete de culoare pe el. Între timp Ionel s-a așezat pe patul vecin și o mânca din ochi. Ducând mâna spre locul unde ar fi trebuit să fi zburat fericită păsărica scăpată din colivie a exclamat surprinsă. - Este acolo. - Ce este acolo? Ce se-ntâmplă cu tine scumpă soțioară. Ai suferit? - Nicidecum. Și
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1435761982.html [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
Nogai, instalat în locul despotului bizantin, la Isaccea.’’ Controversele privind localizarea acestui oraș medieval dobrogean nu au fost rezolvate de nicio cercetare de până acum: ,, Profesorul Petre Diaconu menționează în lucrările sale că cetatea de lângă Ostrov se numea Vicina, pentru că era "vecină" (în slavă) a cetății bulgărești Silistra, aflată în sud. Domnia sa a făcut cruciale descoperiri cu privire la așezarea Păcuiul lui Soare, munca de o viață scoțând la iveală numeroase dovezi privind cultură și civilizația înfloritoare din zona sud-vestică a Dobrogei. Problema este
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
le poți doar simți și din păcate nu le poți scrie... Astea sunt sentimentele! Am ajuns la frontieră. La vamă am vrut să schimbăm lei moldovenești în lei romanești, dar nu am reușit, așa că am mers fără bani în țara vecină, România. De fapt, vechea noastră tara... a basarabenilor, a românilor. La ora 3 dimineața am ajuns în centrul orașului Bârlad cu niște genți de „voiaj” enorme. Am urcat într-un taxi și i-am dat șoferului niște bani moldovenești, cu
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_tatiana_stefan.html [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
Copilăria este începutul vieții fiecărei persoane în parte, cu un anumit specific. Poate unii decid că atunci când vor fi maturi să ajungă educatori încă din anii de grădiniță. Citeam asta în poeziile Lilianei APOSTU-ALBU. Cu toate că a locuit la un bloc vecin cu al meu, mi-o amintesc doar ca pe o fetiță liniștită, căci la scurt timp s-au mutat la un bloc mai îndepărtat. Cu tatăl Lilianei APOSTU am lucrat la mina Suvorov a Întreprinderii Miniere Moldova Nouă până am
INOCENŢA POEZIEI LILIANEI APOSTU-ALBU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Inocenta_poeziei_lilianei_apostu_albu_mihai_leonte_1350979563.html [Corola-blog/BlogPost/346525_a_347854]
-
București au admis, denumirea de romi, situație care a adus grave prejudicii identității naționale a românilor, astfel că în plan identitar românii adevărați fie acasă, fie în străinătate sunt considerați țigani, deși sunt români; f) constatînd că unele dintre țările vecine europene nu acordă drepturi identitare cel puțin la nivelul drepturilor pe care România le acordă propriilor lor minorități din România; g) considerînd că denumirea de daci, cu perioada de tranziție de dacoromâni, corespunde mai bine perioadei de atacuri mortale la
CONSACRAREA PRIN LEGE A ZILEI IDENTITĂŢII ŞI UNITĂŢII NAŢIONALE A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI LA 1 SEPTEMBRIE de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 by http://confluente.ro/fundatia_academica_dacoromana_1409730833.html [Corola-blog/BlogPost/352188_a_353517]
-
Ip, la 15 sept. 1919”. Băiatul i-a scris, la rându-i, pe poza lui Toader: “Cu toată dragostea și recunoștința, pentru Todor Baci, Marko și Judith Csaba, Budapesta, 15 sept. 1919”. II. Ip, noaptea de 13-14 septembrie 1940**: Un vecin ungur i-a indicat caporalului Marko Csaba casa lui Toader Baciu. Pe acesta și pe băiatul lui cel mic i-a împușcat cu revolverul, iar pe nevasta lui Toader, nora lui și cele două nepoțele de 2 și 3 ani
PE CINE NU LAȘI SĂ MOARĂ...* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1472070744.html [Corola-blog/BlogPost/366402_a_367731]
-
mărimilor zilei, iar amploaiatul a dovedit-o cu brio și imediat, cu un zel demn de o cauză mai bună: am fost împresurați „cât ai zice pește”, „încolonați” și duși însoțiți de doi milițieni și vreo trei paznici de la unitățile vecine taberei de vară, direct la sediul miliției comunale. A urmat pentru cei câțiva băieți - cei mai mulți studenți și câțiva prieteni de-ai lor, toți localnici, elevi la școlile profesionale de pe lângă uzinele „ARO” din Câmpulung Muscel și „Tractorul” sau „Steagul Roșu” din
BONGOLA, BONGO-CHA-CHA-CHA CU... CÂNTEC ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Bongola_bongo_cha_cha_cha_cu_cantec_.html [Corola-blog/BlogPost/366822_a_368151]
-
în urma acestei întâmplări. O primăvară timpurie, în care soarele l-a scos mai devreme din bârlog pe ,,Moș Martin”, acesta însoțit de întreaga familie purcede în căutarea hranei prin zăpada încă netopită din munții ce străjuiesc mirifica Vale a Cernei, vecină cu partea nord-estică a comunei Cornereva. Nimic nu le tulbură căutarea, însă ieșirea dintr-o vale adâncă pe o pantă de 30 de grade e anevoioasă și pentru un patruped, greoi, pe o zăpadă apăcioasa ce stă să se topească
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/omul-care-s-a-luptat-cu-ursul/ [Corola-blog/BlogPost/92668_a_93960]
-
voi simți la propriu cât de greu este să fii român în Ucraina”, declară Simona Lazăr la momentul interdicției. Simona Lazăr: “N-am crezut că ciclul nostru de reportaje din comunitățile românești sud-basarabene vor provoca atât de tare autoritățile statului vecin (și prieten) încât să ne pună interdicție pe teritoriul lor. Am scris atunci foarte mult despre viața simplă a românului sud-basarabean, despre faptul că limba română, limba în care gândesc, este considerată “subversiva”, despre bisericile românești care au fost distruse
Premiul “Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism by http://uzp.org.ro/premiul-mile-carpenisan-pentru-curaj-si-excelenta-in-jurnalism/ [Corola-blog/BlogPost/93940_a_95232]
-
de serviciile speciale cu ordin de la conducere, de ce ne-am aștepta că alt ziarist să însemne mai mult decat încă un individ periculos? În definitiv, aici se află răspunsul la întrebarea: «De ce ne-au refuzat ucrainenii intrarea în statul lor vecin și prieten?». Am publicat, în urmă cu doi ani, o serie de reportaje documentate în Basarabia de Sud. Școală, limba română, biserica, constiinta de neam - toate aceste valori aflate în pericolul de a se destramă și asupra cărora ne aplecăm
Premiul “Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism by http://uzp.org.ro/premiul-mile-carpenisan-pentru-curaj-si-excelenta-in-jurnalism/ [Corola-blog/BlogPost/93940_a_95232]
-
concediu. Avea alte priorități ,a fost răspunsul când i-a propus un sejur la mare împreună. Nu știa care îi sunt prioritățile, nici nu se băga în viața ei. Auzise ceva de o combinare cu un tânăr dintr-un sat vecin, dar nu a întrebat-o nimic despre aceste zvonuri. Comunicarea dintre ele se referea strict la probleme specifice locului de muncă și despre sănătatea și nevoile acute ale mamei lor, în rest nimic. Fiecare își vedea de drumul său și
CAND DRAGOSTEA BATE LA FEREASTRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Cand_dragostea_bate_la_fereastra.html [Corola-blog/BlogPost/371247_a_372576]
-
problemă în curând, sper... )) Și mai sunt atât de multe, multe alte frumuseți mai sunt în viață cred! În general, îmi place să fiu acasă! J - Aveți vreun mesaj pentru români? Ce le-ați recomandă românilor ce sunt un popor vecin dvs.? Vă mulțumesc foarte mult pentru onoarea ce mi-ați făcut-o! Șir Yankov Zlatin Stoyanov: Pentru românii colegi marinărilor vrei să spui? Fiind marinar este unul dintre cele mai dificile profesii. Aceasta nu este pentru toată lumea. Dar daca alegeți
ÎN INTERVIU. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 by http://confluente.ro/Valerian_mihoc_1405508251.html [Corola-blog/BlogPost/349294_a_350623]
-
2003, Trofeul „Comoara Vrancei”, 2006, Premiul I, „Toamna Buzoiană” - Nehoiu, 2006, Premiul I, „Lada de zestre” - Râmnicu Vâlcea, 2007, Premiul II - „Cântecul Românilor de pretutindeni” - Severin, 2007 și altele... A susținut turnee în Italia, Grecia, Ungaria, Bulgaria, Basarabia... Țara românească vecină cu România, Basarabia este și pentru Anamaria Botezatu, ca și pentru atâția alți artiști, un tărâm mirific de dragoste, de dor, lipit de ușa sufletului, ca lacrima de obraz. Are botezat un copil în satul Coșcodeni, raionul Sângerei, iar aceasta
ANAMARIA BOTEZATU, DESTINUL SNOPULUI DE IN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411703862.html [Corola-blog/BlogPost/368426_a_369755]
-
anului 1984, care, cu aprobarea tovarășului Drăghici, Primul Secretar Municipal, a hotărât să-mi confiște unicul apartament, proprietate personală, mobilat, pe care îl dețineam în Brașov ca domiciliu stabil, pentru a-l închiria lui Ghiocel junior, locatar într-un bloc vecin și care, în 1984, se bătea cu pumnul în piept și-mi striga: Bă, apartamentul a fost al tău, acum mi l-a dat Partidul mie. Totul se petrecea în timp ce eu și soția lucram la Grupul de Șantiere Teleajen din
VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist by http://balabanesti.net/2015/12/19/o-viata-de-lupta-suferinta-si-speranta/ [Corola-blog/BlogPost/340023_a_341352]
-
Avea mare încredere în mine cum de asemeni aveam și eu în el. Era ceva mai în vârstă ca mine dar asta nu ne îndepărta unul de altul. Prin intermediul acestui om am cunoscut-o pe soția mea Ana, care era vecină cu Nicolae, dar și bibliotecara comunală. În anul 1967 m-am căsătorit și am devenit coroneanț prin adopție, astfel am avut ocazia să cunosc pe mulți muncitori mineri din Coronini, căci un autobuz plin aducea muncitorii la mină și retur
MINERI DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/_mineri_din_coronini_mihai_leonte_1391326803.html [Corola-blog/BlogPost/353827_a_355156]
-
ceafa groasă, grecotei cu nas subțire; Toate mutrele acestea sunt pretinse de român, Toată greco-bulgărimea e nepoata lui Traian! Spumă asta-nveninată, ăsta plebe, ast gunoi Să ajung-a fi stăpâna și pe țară și pe noi! Tot ce-n țările vecine e smintit și stârpitura, Tot ce-i însemnat cu pată putrejunii de natură, Tot ce e perfid și lacom, tot Fanarul, toți iloții, Toți se scurseră aicea și formează patrioții, Încât fonfii și flecarii, găgăuții și gușații, Bâlbâiți cu gura
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_sa_ne_judece_dan_petrescu_1358242080.html [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
nu te lega cu băncile, îți împrumutăm, îți dăm noi. - Nu știu ce mă faceam fără voi, fără tine, mamă. Sunt fericită că vă am. Să vă țină Dumnezeu sănătoși. Așa, anul trecut, Ancuța s-a mutat într-un apartament din blocul vecin. Și-a amenajat locuința după bunul ei plac. Oltea a rămas cu Petruț. Fiica cu nepoțica sunt în apropiere, nu se simt singuri. Mereu vin la Oltea, numai cu dormitul sunt, la ele. Sunetul telefonul a luat-o pe Oltea
MESTECÂND ÎN CRATIŢĂ. FRAGMENT de NINA GONŢA în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 by http://confluente.ro/nina_gonta_1456177699.html [Corola-blog/BlogPost/340288_a_341617]
-
politicos, spunându-i că sufăr de microporos. Într-o zi însă m-am trezit în nări cu un puternic miros de alge. Am înțeles că vara îmi trecuse. Și mi s-a și strecurat în creier, cu un chibrit aprins, vecina mea Furnică. Paul Vinicius - Scriitor și Joker de Treflă în Statele Unite ale Poeziei, Muzicii & Insomniei
Halouri amp; holograme (I) by http://www.zilesinopti.ro/articole/14317/paul-vinicius-halouri-holograme-i [Corola-blog/BlogPost/96785_a_98077]
-
gura povestitorului, am aflat că rușii, pe timpul nopții, și-au închis prizonierii (“vreo zece”, estimă el) într-o baracă căreia i-au blocat ușa cu un drug de lemn, în timp ce rușii, amorțiți de băutură, s-au culcat într-o baracă vecină. Soldatul de la Mitești a propus pe loc un plan de evadare, nevalidat de ceilalți prizonieri. A găsit o scândură mai putredă în tavan, a dislocat-o cu grijă și, ieșind, le-a legat paznicilor ruși ușa cu o bucată de
EI AU SUPRAVIEŢUIT MĂCELULUI DE LA COTUL DONULUI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Ei_au_supravietuit_macelului_de_la_cot_gheorghe_parlea_1353784472.html [Corola-blog/BlogPost/351342_a_352671]
-
și din toate vremile trecute sau viitoare ale grăbitului Timp. Să ne amintim prin ce au trecut, trec și se... petrec fiii Basarabiei, cea cu răni sângerânde, încă nevindecate. Basarabie răstignită la răscruce de hotare, în viforul arctic al estului vecin. O curgere de lacrimi continuă, ce pare fără sfârșit și fără sens, pe care poetul a dirijat-o spre „Unicul Sens”, cum ar zice poeta gălățeană Speranța Miron și cum o spune poetul Traian Vasilcău în altă formulă poetică superbă
POEZIA CREDINŢEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1411411161.html [Corola-blog/BlogPost/375141_a_376470]
-
a Târgului de Paște de la Suceava, care se desfășoară în intervalul 16 - 23 aprilie a.c., târg a cărui deschidere oficială a avut loc în Duminica Floriilor, a reunit peste 30 de meșteri populari din județul Suceava, dar și din județele vecine, Botoșani și Iași. Organizat sub egida Consiliului Județean Suceava de Muzeul Bucovinei și Centrul Cultural Bucovina, cu sprijinul Primăriei municipiului Suceava, Târgul de Paște, amplasat în Parcul Central al orașului (unde meșterii și-au prezentat creațiile artizanale și produsele meșteșugărești
TÂRGUL DE PAŞTE DE LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Targul_de_paste_de_la_suceava.html [Corola-blog/BlogPost/349661_a_350990]