KorAP: Find »[drukola/base=veda & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...10 11 12 ...15 >

368 matches

Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808

putem nota, cum urmează: 1) creația prin fecundarea Apelor originare; 2) creația prin sfârtecarea unui Gigant primordial, Purușa; 3) creația plecând de la o unitate-totalitate, ființă și totodată nonființă; 4) creația prin despărțirea Cerului de Pământ. În celebrul imn din Rig Veda* X, 121, zeul înfățișat ca Hiranyagarbha ("Embrionul de Aur") plutește deasupra Apelor; cufundându-se în ele, el fecundează Apele care îl zămislesc pe zeul focului, Agni (str. 7). Atharva Veda (X, 7,28) identifică Embrionul de Aur cu Stâlpul Cosmic

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
prin despărțirea Cerului de Pământ. În celebrul imn din Rig Veda* X, 121, zeul înfățișat ca Hiranyagarbha ("Embrionul de Aur") plutește deasupra Apelor; cufundându-se în ele, el fecundează Apele care îl zămislesc pe zeul focului, Agni (str. 7). Atharva Veda (X, 7,28) identifică Embrionul de Aur cu Stâlpul Cosmic, skambha. Rig Veda, X, 82, 5 pune în relație primul germene, pe care 1-au primit Apele, cu "Meșterul Universal", Visvakarman, dar imaginea embrionului nu se acordă cu a acestui

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
zeul înfățișat ca Hiranyagarbha ("Embrionul de Aur") plutește deasupra Apelor; cufundându-se în ele, el fecundează Apele care îl zămislesc pe zeul focului, Agni (str. 7). Atharva Veda (X, 7,28) identifică Embrionul de Aur cu Stâlpul Cosmic, skambha. Rig Veda, X, 82, 5 pune în relație primul germene, pe care 1-au primit Apele, cu "Meșterul Universal", Visvakarman, dar imaginea embrionului nu se acordă cu a acestui personaj divin, artizan prin excelență, în aceste exemple, avem de-a face cu

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
într-unul din riturile legate de nașterea unui fiu, în ceremoniile de punere a temeliilor unui templu (zidit, de altfel, ca o imagine a lui Purușa) și în riturile purificatoare de reînnoire 14. În imnul cel mai cunoscut al Rig Vedei (X, 129), cosmogonia este prezentată ca o metafizică. Poetul se întreabă cum a putut să iasă Ființa din ne-Ființă, deoarece, la început, nici "ne-Ființa nu exista, nici Ființa" (str. 1,1). Nu exista în timpul acela nici moarte, nici

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
reprezintă punctul cel mai înalt atins de speculația vedică. Axioma unei Ființe Supreme incognoscibile - "Unul"15, "Acesta" - care transcende, deopotrivă, atât pe zei, cât și Creația, va fi dezvoltată în Upanișade și în anumite sisteme filosofice. Precum Purușa din Rig Veda, X, 90, Unu precede Universul și creează lumea din propria sa ființă, prin emanație, fără a-și pierde prin aceasta transcendența. Să reținem această idee, capitală pentru speculația indiană ulterioară: conștiința ca și Universul sunt produsul dorinței procreatoare (kămă). Se

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
sculptor, fierar ori tâmplar. Dar acest motiv mitic, binecunoscut în alte religii, este asociat de poeții vedici cu tema devenită celebră prin Purușasukta, a Creației-sacrificiu. Pluralitatea cosmogoniilor e în acord cu multiplicitatea tradițiilor privind teogonia și originea omului. După Rig Veda, zeii au fost zămisliți de către cuplul primordial, Cerul și Pământul, sau au răsărit din masa acvatică originară, ori din ne-Ființă. În orice caz, ei au căpătat existență după crearea lumii. Un imn târziu (RV, X, 63,2) relatează că

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
ne-Ființă. În orice caz, ei au căpătat existență după crearea lumii. Un imn târziu (RV, X, 63,2) relatează că zeii s-au născut din zeița Aditi, din Ape și din Pământ. Dar nu toți zeii erau nemuritori. Rig Veda precizează că ei au primit acest dar de la Savitri (IV, 54,2) sau de la Agni (VI, 7,4) sau bând soma (IX, 106,8). Indra a dobândit nemurirea prin asceză, tapas (X, 167, 1), și Atharva Veda declară că toți

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
erau nemuritori. Rig Veda precizează că ei au primit acest dar de la Savitri (IV, 54,2) sau de la Agni (VI, 7,4) sau bând soma (IX, 106,8). Indra a dobândit nemurirea prin asceză, tapas (X, 167, 1), și Atharva Veda declară că toți ceilalți zei au câștigat-o în același mod (XI, 5,19; IV, 11,6). După Brahmana, zeii au ajuns nemuritori săvârșind anumite sacrificii. Oamenii coboară tot din perechea primordială Cer-Pământ. Strămoșul lor mitic este Mânu, primul sacrifiant

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
X, 90,12) explică originea oamenilor (adică a celor patru clase sociale) pornind de la organele Uriașului primordial sacrificat. La început, oamenii puteau și ei să devină nemuritori prin sacrificiu; dar zeii au hotărât ca această imortalitate 15 încă din Rig Veda se remarcă deja o tendință de a reduce pluralitatea zeilor la un singur principiu divin: "cel ce este doar Unu, poeții inspirați îl numesc multiplu" (1,164,46). să fie pur spirituală, adică accesibilă omului numai după moarte (Satapatha Br

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
Prăjâpati va cunoaște "epuizarea" letală. Așa cum îl prezintă Brahmanele, Prăjăpati pare să fie o creație a speculației savante, dar structura sa e arhaică. Acest "Domn al Făpturilor" se aseamănă cu Marii Zei cosmici. El seamănă întrucâtva "Unu"-lui din Rig Veda, X, 129, și lui Visvakarman, dar, mai ales, el îl prelungește pe Purușa. De altfel, identitatea Purușa-Prâjăpati este atestată în texte: "Purușa este Prăjăpati; Purușa este Anul" (Jaim. Br., II, 56; cf. Satapatha Br., VI, l, l, 5). La început

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
peste măsură prin asceză (tapas, literal "căldura, ardentă") și a creat prin emanație 16; se poate înțelege prin transpirație, ca în unele cosmogonii primitive, sau prin emisie seminală. El a creat la început pe brahman, adică Tripla Știință (cele trei Veda), apoi, pornind de la Cuvânt, a creat Apele. Dorind să se reproducă prin intermediul Apelor, el le-a impregnat; s-a dezvoltat un ou, din a cărui coajă s-a format Pământul. Apoi au fost creați zeii ca să se populeze Cerurile și

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
câștigat nemurirea prin sacrificiu, câștigând brahman (Sat. Br., XI, 2,3,6). Prin urmare, brahman și ătman sunt implicit identificați, încă din epoca Brahmanelor 20. Lucru confirmat de o altă serie de identificări: Prâjăpati, precum și altarul focului, sunt asimilați Rig Vedei: silabele Rig sunt identificate cu cărămizile altarului. Dar întrucât brahman este, el însuși, asimilat celor 432000 de silabe ale Rig Vedei, rezultă că el e identificat în egală măsură cu Prăjăpati și, în cele din urmă, cu sacrifiantul, adică cu

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
din epoca Brahmanelor 20. Lucru confirmat de o altă serie de identificări: Prâjăpati, precum și altarul focului, sunt asimilați Rig Vedei: silabele Rig sunt identificate cu cărămizile altarului. Dar întrucât brahman este, el însuși, asimilat celor 432000 de silabe ale Rig Vedei, rezultă că el e identificat în egală măsură cu Prăjăpati și, în cele din urmă, cu sacrifiantul, adică cu ătman-ul21 său. Dacă Prâjăpati (Brahman) și ătman sunt identici, acest lucru se datorează faptului că amândoi sunt rezultatul aceleiași activități: "reconstrucția

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
desemnează procesul sacrificiului cosmic și, prin extensie, puterea misterioasă care ține Universul. Dar deja din Vede, brahman a fost gândit și numit, în mod expres, nepieritorul, imuabilul, temelia, principiul oricărei existențe. E semnificativ că în mai multe imnuri din Atharva Veda (X, 7, 8 etc.), brahman e identificat cu skambha (literal, sprijin, stâlp, proptea); altfel spus, brahman este Grund-ul care susține Lumea, axă cosmică și temei ontologic totodată, "în skambha stă tot ce respiră, tot ce e posedat de spirit

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
8 etc.), brahman e identificat cu skambha (literal, sprijin, stâlp, proptea); altfel spus, brahman este Grund-ul care susține Lumea, axă cosmică și temei ontologic totodată, "în skambha stă tot ce respiră, tot ce e posedat de spirit (atmanvai)" (Atharva Veda, VII, 8,2). "Cel ce îl cunoaște pe brahman înăuntrul omului, cunoaște ființa supremă (parameșthin, Domnul) și cel ce cunoaște ființa supremă cunoaște skambha" (Atharva Veda, X, 8,43). Sesizăm efortul de izolare a realității ultime: brahman este recunoscut ca

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
în skambha stă tot ce respiră, tot ce e posedat de spirit (atmanvai)" (Atharva Veda, VII, 8,2). "Cel ce îl cunoaște pe brahman înăuntrul omului, cunoaște ființa supremă (parameșthin, Domnul) și cel ce cunoaște ființa supremă cunoaște skambha" (Atharva Veda, X, 8,43). Sesizăm efortul de izolare a realității ultime: brahman este recunoscut ca Stâlp al Universului, suport, temelie și termenul pratisțhă, care exprimă toate aceste noțiuni, e amplu folosit încă în textele vedice. Brahmanul se identifică cu brahman, pentru că

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
toate aceste noțiuni, e amplu folosit încă în textele vedice. Brahmanul se identifică cu brahman, pentru că cunoaște structura și originea Universului, pentru că cunoaște Cuvântul care exprimă toate acestea; căci Văc, Logosul, poate transforma orice persoană în brahman (încă din Rig Veda, X, 125,5). "Nașterea unui brahman este o încarnare eternă a dharmei" (Mânu, I, 98)23. O categorie specială de texte, Aranyaka (literal, "de pădure") ne permite să urmărim tranziția sistemului sacrificial (karma-kandd) al Brahmanelor către primatul cunoașterii metafizice (jnana-kandd

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
miturile sau riturile indiene cele mai importante fără a se menționa această "încălzire" rituală, care le este proprie, această "căldură" sau "ardentă" obținută prin asceză. Termenul tapas, de la rădăcina țap, "a se încălzi", "a fierbe" este limpede atestat în Rig Veda (cf., de exemplu, Vin, 59, 6; X, 136, 2; 154, 2, 4; 167, 1; 109, 4 etc.). Este vorba de o tradiție indoeuropeană, căci, într-un context paralel, "căldura extremă" sau "furia" (menos, Juror, ferg, wuf) joacă un rol în

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
eretici". Dar existau și alții care pot fi considerați străini, deși este practic imposibil de stabilit dacă aparțineau păturilor aborigene sau doar reflectau concepții religioase ale anumitor triburi ariene care evoluau la periferia tradiției vedice. Astfel un imn din Rig Veda (X, 136) vorbește de un ascet (muni) cu păr lung (kesiri), îmbrăcat în "jeg", "încins cu cingătoare de vânt" (cu alte cuvinte, gol) și "în care intră zeii". El exclamă: "în beția extazului noi încălecăm pe vânt. Voi, muritorii, nu

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
zăriți decât trupul nostru" (strofa 3). Acest muni străbate în zbor văzduhul, el este calul elementului-vânt (Vată) și prieten al lui Văyu (zeul Vântului). El locuiește cele două oceane, cel de la răsărit și cel de la apus (str. 5: cf. Ath. Veda, XI, 5, 6 etc.). "El merge pe urma ființelor Apsara și Gandharva, și a animalelor sălbatice, și le înțelege gândurile" (str. 6). El "bea împreună cu Rudra cupa de otravă" (str. 7). Este un tipic exemplu de extaz: spiritul lui muni

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
un tipic exemplu de extaz: spiritul lui muni părăsește trupul, el ghicește gândirea ființelor semidivine și a animalelor sălbatice, el locuiește "cele două oceane". Aluziile la calul Vântului și la zeii care intră în cel extaziat indică o tehnică șamanizantă. Vedele evocă, de asemenea, alte experiențe supranormale, în legătură cu personaje mitice (Ekavrătya, Brahmacărin, Vena etc.) care reprezintă probabil modele divinizate ale anumitor asceți și magicieni. Căci "omul-zeu" rămâne un motiv dominant în istoria spirituală a Indiei. Ekavrâtya este probabil arhetipul acestui grup

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
omul-zeu" rămâne un motiv dominant în istoria spirituală a Indiei. Ekavrâtya este probabil arhetipul acestui grup misterios de vrătya, în care unii au vrut să vadă asceți sivaiti, "mistici", precursori ai yoginilor sau reprezentanți ai unei populații nonariene. În Atharva Veda (XV) le este consacrată o carte întreagă, dar textul este obscur. Reiese totuși că acești vrătya practicau asceza (stau în picioare un an întreg etc.), cunoșteau o disciplină a suflurilor respirației (identificate cu diversele regiuni cosmice: Ath. Veda, XV, 14

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
În Atharva Veda (XV) le este consacrată o carte întreagă, dar textul este obscur. Reiese totuși că acești vrătya practicau asceza (stau în picioare un an întreg etc.), cunoșteau o disciplină a suflurilor respirației (identificate cu diversele regiuni cosmice: Ath. Veda, XV, 14, 15 sq.), își omologau trupul cu macrocosmosul (18, l sq.). Această confrerie era totuși importantă, căci un sacrificiu special, vrătyastoma, fusese stabilit pentru a reintegra pe membrii săi în societatea brahmanică 29. În timpul sacrificiului vrătyastoma, erau și alte

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
totuși importantă, căci un sacrificiu special, vrătyastoma, fusese stabilit pentru a reintegra pe membrii săi în societatea brahmanică 29. În timpul sacrificiului vrătyastoma, erau și alte personaje prezente, principali fiind un măgadha, care avea rol de cantor și o prostituată (Ath. Veda, XV, 2). Cu prilejul unui rjt solstițial (mahăvrată) ea se împreuna ritualic cu măgadha sau cu un brahmacarin 30. Brahmacarin-ul era, și el, conceput ca un personaj la scară cosmică. Inițiat, înveșmântat într-o piele de antilopă neagră, cu barbă

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
cosmică. Inițiat, înveșmântat într-o piele de antilopă neagră, cu barbă lungă, brahmacarin-ul străbate din. Oceanul răsăritean în Oceanul septentrional și "creează lumile"; el este elogiat ca "un embrion în matricea nemuririi"; înveșmântat în haină roșie, el practică tapas-ul (Ath. Veda, XL, 5, 6-7). Cum se întâmplă deseori în India, "reprezentantul" său pe pământ, brahmacarin-u] terestru (al cărui legământ principal e castitatea), se împreuna ritualic cu prostituata. 29 Vrătya purtau un turban, erau îmbrăcați în negru și își aruncau pe umeri

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]