14,579 matches
-
indicii cu privire la modul în care omul trebuie să intervină prin diferite operații, astfel încât să poată modela solul în primul rând pentru obținerea de recolte suficient de mari, iar în al doilea rând să nu strice echilibrul format între factorii de vegetație din sol. 1.3.1. CONSISTENȚA ȘI INDICELE DE PLASTICITATE A SOLULUI Consistența reprezintă capacitatea solului de a se prezenta ca un plug, opunându-se forțelor care tind să-l separe în componente. Aceasta depinde de umiditatea solului și este
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
conceptul ierarhic, în care factorii limitativi ai formării recoltelor sunt prezentați succesiv, într-o anumită ordine, ce reflectă complexitatea și intervenția lor crescândă. Această modelare corespunde stadiului actual al cunoștințelor și permite modelarea matematică cu ajutorul calculatorului. Fiecărui factor nou de vegetație introdus în această succesiune îi corespunde un anumit nivel al producției (Canarache A., 1990). După influența asupra fertilității solului, principalele însușiri ale acestuia se împart în două categorii: - însușiri fizice de bază (care nu intervin direct, ci prin intermediul altor însușiri
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
Häkanson, 1965; Milikovic, 1975; Wiliford, 1985 ș.a. Apare adesea faptul că în sistemul de agricultură modern, mecanizat cu un trafic semiîntâmplător, numai suprafața totală a urmelor roților de tractor, poate fi aproape dublă față de suprafața câmpului, într-un sezon de vegetație, pentru sistemul de agricultură convențional, la păioase, porumb sau bumbac. Această suprafață “călcată” poate crește de trei ori, dacă includem și roțile din față ale tractorului, și de 3,5 ... 4 ori, dacă este inclus și traficul ocazionat de recoltare
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
suferi modificări), dar după părerea altor autori unele suprafețe pot primi un trafic mai redus, în timp ce alte suprafețe pot fi “călcate” de mai mult de 20 de ori. În culturile semănate în benzi, într-o parte considerabilă a sezonului de vegetație traficul este concentrat pe suprafața dintre benzi în timp ce restul suprafeței nu este afectată. În sistemul de lucrare a solului pe coame (unul dintre cele mai răspândite în S.U.A.) tot traficul roților este concentrat pe suprafața dintre coame (pe rigole). Pearson
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
tractorulkui pe fundul brazdei în timpul arăturii, este o altă cauză a compactării. Aspecte privind momentul efectuării traficului Compactarea când cultura este aproape de maturitate are un efect minim asupra producției din anul respectiv, comparativ cu traficul aplicat în primele stadii de vegetație sau înainte de semănat (plantat). Orice trecere cu agregatele agricole efectuată după germinarea semințelor poate “deranja” plantele, dacă urmele se suprapun cu rândurile sau sunt foarte apropiate de acestea. Traficul ce are loc în timpul recoltării sau după recoltare poate influența negativ
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
miriștea de porumb pentru boabe, după trecerea tăvălugului neted, viteza reală de lucru este mai mică decât cea de pe miriștea de grâu de toamnă, în aceleași condiții experimentale, datorită unei tasări inițiale a solului mai pronunțate(lucrări de prășit în timpul vegetației). O analiză generală privind viteza reală de lucru a agregatului U-650 + PP-3-30, ne conduce la următoarele constatări: - viteza reală de lucru a agregatului, pe ambele tipuri de miriște, este mai mică decât viteza teoretică; - cea mai scăzută viteză reală de
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
oțet de mere; putini cu chefir de capră și lapte de măgăriță. Îi aduceau pădurarii și ciobanii din împrejurimi atâta lapte de măgăriță că se îmbăia cu el. În toate poienile avea stupi sistematici, și-n fundul pădurii, cu mirozna vegetației luxuriante de junglă, buduroaie cu roiuri sălbatece ca pe vremea poveștilor. Din toate, miere, acritură, lapte și carne dulce de pește, ca și din vinul de coacăz negru pe care-l pritocea în butoiașe de dud îngropate-n pământ, ocrotit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
activității turistice. 4. Identificați resursele turistice care au stat la baza dezvoltării turismului modern. 5. Prezentați obiectivele turistice vizitate în timpul unei excursii efectuate recent. 2. POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL Potențialul turistic natural este reprezentat de totalitatea elementelor fizicogeografice (relief, climă, ape, vegetație și faună) ale căror valențe stârnesc interesul turiștilor. Condițiile naturale formează, de fapt, suportul material al tuturor activităților turistice și grupează, în același timp, o diversitate de atracții. Se detașează relieful ruiniform, crestele ascuțite, pantele abrupte, zilele însorite ale litoralului
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
terenului, elementele morfometrice, compoziția litologică, gradul de accesibilitate și, mai ales, de ineditul unor locuri (văi în chei, relief antropomorf, creste ascuțite, vârfuri izolate ș.a.). Relieful este, în același timp, elementul de distribuție a celorlalte componente ale mediului (climă, hidrografie, vegetație, faună și soluri) constituind practic matricea oricărui peisaj. El devine astfel principala componentă a potențialului turistic dintr-un teritoriu și suportul tuturor activităților turistice. În regiunea montană, relieful impresionează mai ales prin altitudinea piscurilor, forma crestelor, măreția abrupturilor, configurația văilor
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
mai mică, de conuri și cratere. Este exprimat prin prezența unor conuri de dimensiuni mici (până la 5-6 m) rezultate prin expulzarea unor gaze de sondă, a apei și a unui material vâscos argilos. Peisajul oferă o imagine selenară, lipsită de vegetație în preajma conurilor, și un Faleză și plajă (Eforie Sud) Râpa Roșie (Sebeș) Grădina Zmeilor (Podișul Someșan) zgomot intermitent în zona craterelor, de bolborosire, ca efect al expulzării materialelor. Cel mai spectaculos areal cu vulcani noroioși în țara noastră se întâlnește
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
favorabilă practicării schiului, se menține 4-5 luni/an. Hidrografia Bucegilor pune în evidență aspectul de castel de ape, cu o rețea hidrografică divergentă. Cel mai activ râu este Ialomița pe care s-a construit două lacuri antropice, Scropoasa și Bolboci. Vegetația este foarte bogată și interesantă. Pădurea urcă până la 1750-1800 m și este alcătuită predominant din fag, molid și brad, iar la partea superioară din zâmbru(Pinus cembra). Pe abruptul prahovean apar pâlcuri de zadă și tisă, cu exemplare remarcabile ca
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de munte. Pe pajiști și pe stâncării cresc numeroase plante cu flori viu colorate, cum sunt ghințura, floarea reginei, clopoței, dar și plante endemice, precum coada iepurelui, floarea de colț ș.a.. Ca urmare a bogăției floristice, a valorii științifice a vegetației, a particularităților geologice și geomorfologice precum și a valențelor estetice ale întregului peisaj geografic, în Munții Bucegi s-au delimitat inițial mai multe rezervații naturale: Marea Rezervație (6680 ha), de la 1000 la 2500 m altitudine, pe versantul prahovean, în nordul Bucegilor
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
noaptea îngreunează pierderea, prin radiație terestră, a căldurii acumulată la sol - cât și un rol particular diferit de la o zonă la alta, în crearea stării de confort a organismului. Umezeala relativă este mai ridicată în apropierea suprafeței acvatice și a vegetației și mai redusă în zonele urbane. De asemenea, umezeala are valori mai mari pe timpul ceții și a precipitațiilor lichide și valori scăzute la temperaturi ridicate și intensități mari ale vântului. Disconfortul apare atunci când umezeala este însoțită de temperaturi mari, aspect
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
maladiilor virotice, în principal gripa. Precipitațiile reprezintă factorul esențial pentru viață, însă cantitățile prea mari sau prea mici generează fenomene negative, reprezentate de secete și inundații. Căderea ploii este restrictivă în sine, în activitatea turistică, dar absolut necesară pentru dezvoltarea vegetației și crearea unui peisaj tonifiant. Zăpada, pe de altă parte, constituie un element estetic deosebit, iar acumularea sa este obligatorie pentru desfășurarea sporturilor de iarnă. Presiunea aerului se modifică periodic, diurn și anual, fără a determina o influență asupra organismului
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
tinere și perfect sănătoase. Se recomandă în anemii, convalescențe, insomnii, în afecțiuni respiratorii de tipul astmului bronșic și a TBC-ului, hipertiroidă, în surmenaj fizic și intelectual precum și în cazul tulburărilor de creștere la copii. Păltiniș Salina Turda turistice (relief, vegetație) a dus la dezvoltarea a numeroase stațiuni climaterice: Sinaia, Bușteni, Azuga, Predeal, Poiana Brașov, Păltiniș, Stâna de Vale, Borșa, Durău, Lacu Roșu ș.a.. 4. Bioclimatul de salină caracterizat prin presiune ridicată, temperatură constantă (12-14șC), umezeală scăzută (70%) și mai ales
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
sporturi nautice, tratament, cură heliomarină. Baza materială, destinată petrecerii timpului liber, cuprinde terenuri de sport, baze nautice (cu bărci, hidrobiciclete, telegondolă), discoteci, spații verzi. Litoralul românesc este totuși deficitar la câteva aspecte: - prezintă un peisaj relativ monoton, cu relief plat, vegetație săracă și o rețea hidrografică deficitară; - perioada din an pentru cura heliomarină este redusă la 2-3 luni și lipsesc ofertele pentru sezonul rece, în pofida unor capacități importante de cazare; - infrastructură rutieră este subdimensionată pentru cerințele sezonului de vârf; - lipsesc atracțiile
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
pure mofete din lume, cu o concentrație de 98%. 2.4. Învelișul biogeografic Componentele învelișului biogeografic conduc la o diversificare a patrimoniului turistic natural, iar, în unele cazuri, pot genera forme noi de turism, precum turismul științific și cel cinegetic. Vegetația constituie, cu prisosință, un element de mare interes, în special pentru turiștii din ariile urbane, care caută acest mediu atât în parcurile de pe teritoriul orașelor, cât și în pădurile din afara lor. 2.4.1. Vegetația Prezența vegetației în teritoriu determină
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
turismul științific și cel cinegetic. Vegetația constituie, cu prisosință, un element de mare interes, în special pentru turiștii din ariile urbane, care caută acest mediu atât în parcurile de pe teritoriul orașelor, cât și în pădurile din afara lor. 2.4.1. Vegetația Prezența vegetației în teritoriu determină „efectul de margine” și „efectul de insulă” ca urmare a raportului existent între diferitele componente ale mediului geografic, între diferite elemente ale vegetației (forestieră și ierboasă) și a modului de receptare a acestora de către turiști
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
și cel cinegetic. Vegetația constituie, cu prisosință, un element de mare interes, în special pentru turiștii din ariile urbane, care caută acest mediu atât în parcurile de pe teritoriul orașelor, cât și în pădurile din afara lor. 2.4.1. Vegetația Prezența vegetației în teritoriu determină „efectul de margine” și „efectul de insulă” ca urmare a raportului existent între diferitele componente ale mediului geografic, între diferite elemente ale vegetației (forestieră și ierboasă) și a modului de receptare a acestora de către turiști. Nufărul egiptean
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de pe teritoriul orașelor, cât și în pădurile din afara lor. 2.4.1. Vegetația Prezența vegetației în teritoriu determină „efectul de margine” și „efectul de insulă” ca urmare a raportului existent între diferitele componente ale mediului geografic, între diferite elemente ale vegetației (forestieră și ierboasă) și a modului de receptare a acestora de către turiști. Nufărul egiptean Frunze și fructe de tisă Elementele de vegetație care generează atracții turistice sunt reprezentate de: a) prezența unor plante rare: - plante relicte, de exemplu nufărul egiptean
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
efectul de insulă” ca urmare a raportului existent între diferitele componente ale mediului geografic, între diferite elemente ale vegetației (forestieră și ierboasă) și a modului de receptare a acestora de către turiști. Nufărul egiptean Frunze și fructe de tisă Elementele de vegetație care generează atracții turistice sunt reprezentate de: a) prezența unor plante rare: - plante relicte, de exemplu nufărul egiptean (Nimphea lothus termalis) întâlnit în Lacul Pețea (lângă Oradea); cetina cu negi (Cheile Bicazului); strugurii ursului (Munții Bihor); - plante endemice, de exemplu
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
ș.a.; c) asocierea unor arbori cu momente sau personalități din istoria și cultura națională. Cele mai cunoscute sunt Teiul lui Eminescu și Plopii fără soț (Iași), Gorunul lui Horea (Țebea), Stejarul Unirii (Roman), ș.a.; d) sărbătorirea unor etape în dezvoltarea vegetației constituie prilej de polarizare a turiștilor în cadrul anumitor manifestări sociale, intrate în conștiința populației din unele locuri, cu ocazia înfloririi liliacului, narciselor, salcâmului, teiului etc.. Cea mai reprezentativă formațiune vegetală o reprezintă pădurea. Ea transmite o influență binefăcătoare asupra stării
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
oază lipsită de poluare și o destinație predilectă pentru cei care vor să evadeze, pentru câteva ore sau câteva zile, din mediul urban aglomerat. Puterea sa de atracție variază în funcție de proximitatea localității urbane, varietatea speciilor, întindere, dimensiunea arborilor, ciclul de vegetație ș.a.. Principalele funcții turistice ale pădurii sunt:sanitară, generată de ionizarea și purificarea aerului, de rolul de moderator climatic al învelișului forestier; - recreativă și de agrement, exprimată prin satisfacțiile legate de vânătoare, pescuit, drumeție, recreere și odihnă; - estetică, dată de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
ce implică atracția turiștilor pentru simpla observare a animalelor în mediul lor de viață natural sau cât mai apropiat de acesta, în parcuri naturale și rezervații. Deși prezintă o mai mare mobilitate în spațiu, fauna este structurată altitudinal ca și vegetația. Fauna pentru vânătoare stă la baza turismului cinegetic practicată de un număr redus de persoane, cu posibilități financiare și pasionați de trofee. Activitatea de vânătoare se face în limitele unui cadru legislativ, principalele areale de interes cinegetic fiind Delta Dunării
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de relief, care se formează și astăzi prin acțiunea fluviului și a mării, se impune prin varietatea sa peisagistică, morfohidrologică și biogeografică. Atractivitatea turistică a deltei este generată, în principal, de următoarele elemente fizico-geografice: grindurile ce constituie suportul pentru o vegetație variată, cu sălcii, plopi, plante higrofile, plante halofile (de sărătură) și pâlcuri de pădure (hasmace). Bogăția vegetală este dublată și de o diversitate de specii faunistice, printre care vipera, șarpele de apă, mistrețul, vidra, câinele enot, vulpea, alături de numeroase păsări
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]