3,223 matches
-
lună îmi sună în urechi din copilăria uitată. scârțâitul de os al saniei urnită doar de fornăitul și aburul cald al celor doi cai. departe, în urmă, sau înainte, plânsetul lupilor era însuși plânsetul nopții albite, căinându-și neodihna și veghea. pe-o astfel de noapte nu-i chip să adormi. glasul tatei e singurul bici pe crupele cailor. mâinile mamei, uscate și calde, sub cojocul mițos, mă strâng ca un clește milos, iar glasul ei, strecurat în ureche, calm și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
Scriitorilor din Banat; Dicționarul biographic al literaturii române; Lecturi simpatetice, etc. Ion Rășinaru, născut pe 2 ianuarie 1945 în orașul Moldova Nouă, cu domiciliul în Anina are diverse publicații, cum ar fi: Cioburile de silabe[versuri], Suntem[ versuri]; Mugur de veghe; Lânga tâmpla râului. A participat în anul 2011 la Festivalul Internațional din Mizil cu epigramele:Premoniție și Tocilarul din Mizil și a obținut mențiune. Benea Doina- profesor Universitar s-a născut în anul 1944, 18 iunie în orașul Moldova Nouă
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
-Sporea Ghiță-Viceprimar; Consilieri locali: -Bâcleșan Cătălin; -Bencze Laslo; Grecu Dan; -Gubandru Nicolae; Lupu Matei; -Marișescu Ion; Mărculescu Claudia; -Novicici Mladen; Popa Draga; -Stanciu Șerban; Stoicovici Ion; -Vasilași Irinel; Vizitiu Viorel; -Zaberca Mariana; Țiugan Victor. Astăzi la conducerea orașului stau de veghe: -Lupu Matei- Primar; -Gheorghe Albu- Viceprimar; -Florin Ioan Ciovela-Secretar; -Caracalean Ioan-inginer; -Șerban Stanciu- maistru; -Scânteie Constantin- administrator; -Popescu Gheorghe-inginer; -Roman Adrian- avocat; - Brăila Miloradeconomist; -Szekely Radimila-economist; -Bandu Ionel- profesor; - Stanoievici Bojinco- asistent; -Almajan Lavinia- învățător; -Șerban Anaasistent; -Vlad Dumitru-profesor; -Mărculescu
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
educația pe care a asimilat-o. Caracter Între caracterul și voința omului nu poate fi pus semn de egalitate. Voința este doar unul dintre stâlpii de susținere a caracterului. Gânduri Când gândurile negre tind să te copleșească, aprinde lampa de veghe a conștiinței. Caracter Un caracter bine închegat, cu trăsături predominant pozitive și statornice se construiește de-a lungul întregii vieți. Caracter Caracterul, coloana vertebrală a personalității umane, se plămădește în familie, se clădește și se împlinește în educația școlară, se
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
pe realitate dovedește imaturitate mentală și lipsa experienței de viață. Priviri Nici supărarea, nici buna dispoziție nu pot fi ascunse. Ele sunt trădate de priviri. Optimism În afaceri, optimismul nejustificat este de-a dreptul periculos. Incompatibilitate Visarea în stare de veghe și meditația ancorată în realitate nu sunt compatibile. Confuzie A confunda visul cu realitatea e ca și cum ai pune semn de egalitate între un obiect și umbra lui. Epavă Dependența de alcool degradează psihicul, ruinează trupul și transformă ființa umană într-
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
în ceea ce privește rezultatele. Un eseist superficial, fără cap teoretic, lecturi aprofundate și adâncime a reflecției, este trimis, cu o judecată severă, în rândurile... publiciștilor. Înainte de a fi un remarcabil publicist, Mircea Mihăieș era un foarte promițător eseist și critic literar. De veghe în oglindă, volumul său de debut, din 1989, reeditat într-o versiune revăzută după mai bine de cincisprezece ani, arată că poate exista, totuși, o compatibilitate între cele două tipuri de scriitură. Fără a se confunda, ele pot fi, în
Senzații de hârtie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9471_a_10796]
-
iar nu în funcție de un criteriu ordonator. De la un capitol la altul nu apare un progres nici în scrisul autorului, nici în înțelegerea cititorului, întrucât capitolele, nesudate între ele, poartă amprenta redactării lor. Finalurile, adesea "lirice", nu rezolvă mare lucru. De veghe în oglindă este despre jurnale, nu despre Jurnal. Fără un sistem și tot ceea ce ar presupune acesta, criticul excelează în comentariul aplicat pe text. O teorie dedusă din aceste analize nu apare; și nici nu se pleacă, la drum, de la
Senzații de hârtie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9471_a_10796]
-
niciodată un cargobot ori vreun petrolier străpungând orizontul. Asta era o mare mincinoasă. Nu era de încredere. Avea un nume care afirma exact contrariul a ceea ce părea. Până și păsările fugeau de ea, iar noi, liniștiți în locurile noastre de veghe, ne jucam prinzând balenele între liniile orizontului. Nu exista loc mai izolat și mai tainic în toată lumea ca plaja din El Almejal. Era o coastă închisă turismului, căci marea crudă și solitară osândise granițele. Copaci înalți cu coroane stufoase împiedicau
Nuria Amat - Regina Americii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/9481_a_10806]
-
se traduce în cuvinte, iar experiențele de viață se transformă involuntar în fapte estetice, scrisul luând-o deseori înaintea vieții. Portretul său din paginile romanului este seducător: "George era un calin, un degustător al apropierilor înfrigurate, înjumătățite de ezitări și veghe, un bărbat dezolat de sistematica erosului, un însetat de echivoc și de nesigur, o antenă zbârnâind pe margini de prăpăstii". Este omul care "nu poate trăi multă vreme într-un mediu sterilizat de ideile subtile, de bucuriile gândirii ascuțite și
Scriitorul și lumea lui by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/7713_a_9038]
-
frumoasă când/ desfăceai cu dinții un pachet de biscuiți/ era mai frumoasă o zi așteptând/ să vină soarele.// Era mai frumos un prunc/ decât o cămașă de forță/ Erau pretutindeni năvoade/ învinețite de atâta tăcere..." și Roșu cu mult galben: "Veghea înfiorătoarei insomnii/ se mistuie spre dimineață, în larma/ din jurul porumbelului asaltat.// Tresar dimensiuni între odihnă și mișcare./ O mână ar vrea să scrie, cealaltă întârzie/ sedentară, sprijinită de îndoielnic alb.// Un picior alintă epiderma covorului zburător.// Primăvară./ Verde întinat de
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8198_a_9523]
-
oglinzii. Vă asigur că l-am citit pe Baltruëaitis, că am parcurs eseurile lui Konrad Lorenz, Mark Pendergrast, Sabine Melchior-Bonnet, că mi-am luat, conștiincios, notițe din enciclopedii și dicționare - ba chiar am scris și o carte cu titlul De veghe în oglindă! Tot ce-mi propun e un mic exercițiu de... reflecție pe marginea unui gest cotidian, care se dovedește a fi mai mult decât o simplă formă de cochetărie, de verificare a ținutei înainte de a ieși din casă. Privitul
Cât de des vă uitați în oglindă? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8203_a_9528]
-
ș...ț aici era Ťpământ sfințitť de morții din decembrie 1989, cum declara un grevist al foamei. În ciuda ironiei, exista, în același timp, o formă de sacru în Piața Universității: locul era perceput ca spațiu sacrificial, ca un loc de veghe. Se poate spune, de aceea, că Golania a concretizat și un fenomen religios aparte, Ťereticť (cum îl percepeau autoritățile), ca altar laic împotriva neocomuniștilor ce se instalaseră la putere" (p. 45-46). Acestă capacitate de a vedea lucrurile mari, de a
Probleme românești by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Journalistic/9630_a_10955]
-
sa, aflată mai tot timpul în compania "lucrurilor mici", optînd pentru "nivelarea" cu toate entitățile existenței, ar putea fi "fericită". Deși la un moment dat declară: "tu aproape tremuri/ fericit în plutire/ împreună cu frunza-n cădere/ amestecat între pulberi sub veghea unui/ azur indecis" (tu aproape tremuri), autoarea își păstrează stigmatele suferinței, trăsăturile dacă nu ofensive, măcar foarte încordate ale neîmplinirii: "aș spune mereu/ și în tăcere aș spune/ și în întuneric aș spune/ și în trecut m-aș duce să
Relația între mic și mare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9747_a_11072]
-
poartă din lemn și de acolo o alee cu pietriș mărginită de pomi și tufe. Aleea merge până la terasă și se desparte în două: poteca din stânga duce spre aripa destinată servitorilor, cea din dreapta spre intrarea principală. Mama stătea mereu de veghe să vadă dacă nu cumva apar musafiri nepoftiți. Nimeni nu se putea apropia de casă fără să fie observat. Când bunicul era tânăr făcea exact același lucru... —Cât de veche e casa? îl întrerupse Janvier. Are două sute douăzeci și trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
minciună, dar se răzgândi. Nu, nu-mi amintesc așa ceva. Era la fel ca noi toți ceilalți. M-am gândit odată că ar fi bine să găsesc un om pe-aici prin sat pe care să-l pun să stea de veghe. Dar n-am încredere în nimeni. Oamenii de aici țineau la el. Poate pentru că îl cunoșteau de când era copil. Nu-și bate nimeni capul cu răutatea unui copil și, când crește, nici nu o mai observi, te-ai obișnuit deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
ar fi o problemă, zise ea cu amărăciune în glas. Suntem bogate. „Măcar pentru o săptămână...“, își spuse el, „să stau liniștit... acasă...“ — Dar slujba dumitale cea mai de seamă, cea pentru care o să te plătesc, este să stai de veghe, să vezi dacă apare el, spuse fata. 9 În primele douăzeci și patru de ore Charlot se simți apăsat de amărăciune, i se părea ciudat să se afle în propria casă pe post de om-bun-la-toate, dar după încă douăzeci și patru de ore se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
profund nemulțumită. În viața de familie criza atinge punctul culminant când, în ziua în care se fac plățile, Tripp trebuie să simuleze o vizită la locuința actriței pentru a-i duce banii destinați informatorilor din subordinea ei. Cobb stă de veghe în stradă, Tripp pornește spre apartamentul actriței, sună la ușă și întreabă de o persoană oarecare. În clipa în care pleacă de la apartamentul actriței, dă nas în nas cu doamna Tripp care a făcut o vizită unei prietene care locuiește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
acest an a acceptat prelungirea CED, până în 1871. Aceasta nu a însemnat însă că interesul și atenția să s-au abătut vreun moment de la Dunăre și de la bazinul Dunării. Contextul a fost cel care i-a impus o stare de veghe, generată de speranță că anumite conjuncturi aveau să favorizeze afirmarea poziției sale și realizarea intereselor ei de căpetenie. Anul 1871 a fost de asemenea bogat în evenimente internaționale care aveau să marcheze și situația de pe fluviul Dunărea. Rusia, care îndatorase
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
ar trezi puțin înaintea morții ar crede, dimpotrivă, că a adormit și că visează. Pot visa că sunt Făt-Frumos... CEZARA: Dar tu nu dormi! IERONIM: Nu-i nimic! Ar trebui să îndrăznim mai des a visa, conștienți de starea de veghe în care suntem. Și-ar trebui să învățăm a îndrăzni... Te rog, lasă-mă să fiu Făt-Frumos! CEZARA: Cine ești tu. Făt-Frumos? BUFONUL: Mereu aceeași întrebare: cine ești tu, cine suntem noi... Nu cumva suntem asemenea acelor figuranți care, voind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
totdeauna... * B1: Străine priveliști fugare! Voi nu știți că-n inimă port o dulce mireasmă de floare... parfumul trecutului mort... * F3: Cad din cer mărgăritare pe orașul adormit... F2: Plopii, umbre solitare în văzduhul neclintit, visători ca amorezii stau de veghe la fereastră, și pe marmura zăpezii culcă umbra lor albastră. F1: Reci podoabe-n ramuri goale plouă fără să le scuturi; F4: Ici, risipă de petale, colo roi ușor de fluturi... F2: Și din valul de zăpadă, ca o mută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
linii numai vagoane pline cu cărbuni. „Hai să ne așezăm la pândă! Ne lămurim noi cum se mișcă trenurile iestea” - am propus eu. „Se vede treaba că ai fost și cercetaș, Costăchele. Să facem cu schimbul. Întâi stau eu de veghe. Ne interesează linia de pe care garniturile pleacă spre miază-zi. Ce pregătiri se fac înaintea plecării, ce personal de însoțire au și pe unde se poate ajunge la ele.” „Dacă urcăm într-un marfar, pe parcurs trebuie cercetată busola mereu, pentru
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
când se scula, să le cu ia cu dânsa pe căile pe care pașii o purtau zi de zi. La încheierea zilei relua procesul de la capăt. Optimismul ei dublat de o tenacitate de nezdruncinat, o țineau mereu în stare de veghe. Dacă voia să-și atingă țelurile trebuia să lupte, să depășească toate obstacolele, oricâte i-ar fi stat în cale. Trebuia!... 7 D oina tocmai se pregătea să intre în baie, când soneria sună prelung, de parcă cel din fața ușii uitase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
zi Înainte. Fructele (smochine, kivi, struguri), ciocolata nu lipseau de pe masă. Seara, Înainte de culcare, am băut un ceai verde cu lămâie și miere de albine. Singura problemă, și cea mai delicată, a fost somnul care m-a ocolit, stând de veghe Întreaga noapte, iar gândurile au făcut ocolul pământului... de mai multe ori. În ziua plecării nu eram În stare să țin ochii deschiși. O greutate ca de plumb părea că atârnă de fruntea mea. Am ajuns la gară destul de devreme
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
toate băgățiile primite În dar. Călătoria spre largul visat Începe. Furtunile pândesc soarele amiezii, arde uneori, necruțător. Credința poetului, că va fi suficient de puternic pentru a ajunge la limanul sperat, se clatină dureros de multe ori. Nopțile stă de veghe și, cu buzele arse, buze care mai păstrează urme de sare și rouă, și cu sufletul Înlăcrimat, suflet În care flacăra nădejdii Încă tace, așterne pe hârtie „versuri desfrunzite” sub cerul tomnatic spre care vaporul se Îndreaptă... Speranța poetului rămâne
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
biruit. Puterea candelei aprinse este de nebiruit de cel rău, ține departe răul, ține departe moartea, nu cea trupească cu precădere, ci cea sufletească, căci „cei răi nu se pot apropia acolo unde este candelă aprinsă”. Acolo unde stă de veghe o candelă aprinsă, rugăciunea prinde putere, spovada se împlinește și biruie înțelepciunea. Tanti Alexandra este pentru soțul său Leonid, soția credincioasă, prin care s-a mântuit și bărbatul necredincios, după cum spune și Sf. Apostol Pavel corintenilor: „Căci bărbatul necredincios este
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]