999 matches
-
de la câmpie (elogiu adus pătrunderii comunismului în lumea satului), Drum fără pulbere (roman dedicat "eroicului" efort constructiv de la Canalul Dunăre-Marea Neagră), Pasărea furtunii (consemnând superioritatea relațiilor de producție comuniste în mediul pescăresc), semnează un atac la adresa lui Tudor Arghezi, superior ca vehemență și violență celui al lui Sorin Toma, teoretizează entuziast în marginea trăsăturilor caracteristice noii literaturi, la nivelul unui dogmatism cu nimic inferior celui cultivat de Ion Vitner, N. Moraru etc. Deși ar fi doar aproximativă relevarea mecanismului psihologic al acestei
Petru Dumitriu,după naufragiu by Mircea Braga () [Corola-journal/Memoirs/9009_a_10334]
-
Jan Kott, Milan Kundera, Marek Hlasko, Georg Lukacs, la fel „dramaturgii absurdului” Bekett și Ionesco. Broșura demascatoare a lui Ov. S. Crohmălniceanu, evident comandată, marchează o tentativă târzie de revenire la realismul socialist, tentativă târzie și cam neconvinsă, totuși, dincolo de vehemența tonului, din moment ce acela care o făcea se va revizui peste puțină vreme. În epoca liberalizării Crohmălniceanu va scrie în cu totul alt spirit decât acela pentru care pleda în amintita broșură, va construi opere critice durabile și va încuraja, se
Luptele criticii literare by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3779_a_5104]
-
duhul lipsește, pictura e în carență de orizont spiritual, și atunci observația lui Hegel intră în vigoare: tabloul devine accesoriu de umplut pereții. Paștina e un credincios fără principii dogmatice, un mistic fără argumente discursive. O natură clementă, tăcută, fără vehemențe oratorice. Decît să lege o conversație de politețe mai bine pictează zece acuarele. Un taciturn cu apetențe monahale și cu umori placide. Rugat să vorbească despre propriile tablouri, nu știe să le laude, nu știe să le explice. E un
Armonie inversă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3624_a_4949]
-
ele", a mai spus premierul Ponta. În plus, prim-ministrul a mai susținut că el crede că "președintele țării, prin funcția pe care o ocupă, dacă nu are absolut nimic de ascuns, ar trebui să salute formarea comisiei. Totuși această vehemență a oamenilor din jurul său împotriva comisiei, sigur că nu face decât să accentueze suspiciunea că e ceva de ascuns acolo", a mai afirmat Ponta.
Ponta: Băsescu a avut terenul de mult, acum a vrut să îl albească by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/33836_a_35161]
-
specialitate din Parlament. De asemenea, este greu de anticipat în acest moment ce sorți de izbândă va avea acest proiect, în condițiile în care discuții pe această temă au mai fost și în timpul USL, unde PNL s-a opus cu vehemență acestei măsuri. Ar putea ca USD să aibă totuși sprijinul parlamentarilor PPDD, unde Dan Diaconescu este un susținător al unei legi referitoare la GRAȚIERE și amnistie.
Proiect privind GRAȚIEREA, depus la Senat by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/29552_a_30877]
-
de presupuse raporturi umane controversate (e.g. cu Mircea Zaciu), Ion Brad extrage chiar, dintr-un corpus ce pare infinit, scrisori care infirmă (cum altfel?) opinia curentă. Rigoarea aceasta n-are cum să nu placă. Mai ales când e practicat fără vehemență, fără agresivitate, fără afectare. Autorul nu se disculpă. Ce e de asumat, își asumă cu onestitate. Refuză doar să ia asupra sa fapte pe care nu le-a comis și care, deși persistente (mai ales în lumea de azi) sunt
Tradiție și inovație by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2962_a_4287]
-
Blaga s-a lăsat vălul unei duioșii iremediabile, în virtutea căreia orice eveniment capătă tenta unui suvenir drăgălaș. Moartea unei surori e ca o despărțire melodramatică, altercația dintre băieți e o sfadă cordială, anii de război sunt încercări suportabile. Nimic din vehemența crudă a istoriei nu răzbate în mintea autorului, preocupat mai mult de zugrăvirea mitică a unor anecdote anodine decît de intuirea unor frîngeri umane. Chiar și episoadele bizare, susceptibile de a da naștere unor scene vii, sunt atinse de viciul
Cronicarul placid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2875_a_4200]
-
atîta umoare blajină în ele că picoteala lor visătoare sfîrșește prin a te consterna. Volumul este o autobiografie romanțată în sens rău, cu o vădită intenție panegirică de a zugrăvi elogios toate rudele sau apropiații. Rezultatul e o carte fără vehemență și fără stridențe, o carte fără dușmani și fără patimi, scrisă cu gîndul la soție și cu dorința de a-și flata cunoscuții. Pe scurt, o carte frumoasă care nu te mișcă, excesele destinului fiind răzuite de un ochi împăciuitor
Cronicarul placid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2875_a_4200]
-
și de refugiu în dulceața unor trăiri candid-adolescentine; trăiri indefinite și ambigue, pe muchia dintre vis/ iluzie și realitate / împlinire, așadar puțin angajante, dar nu și lipsite de farmec: tatonări, așteptări de limb, deschise tuturor ipotezelor/ ipostazelor și totodată interzicând vehemența și inconcesivitatea volitivă și pasională, care sunt asociate opțiunilor clare, definite și definitive. Cine și-ar putea închipui un Călinescu - fie și acela încă june și de curând întors, precum Jim în Cartea nunții, din stagiul italian - dispus și de
O idilă giocosa by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/3012_a_4337]
-
noi, un public care iubește ceea ce ascultă și reascultă de multă vreme, care preferă ceea ce deja cunoaște. Tot la Atheneu, de această dată în compania clarinetistului italian Giampiero Sobrino, a pianistului Andrei Licareț, tot prima Rapsodie de Debussy a dobândit vehemența tușelor sonore trasate cu acea fermitate ce amintește de creația pictorilor fauviști parizieni din prima jumătate a secolului trecut, creație marcată de puterea de seducție a culorilor tari, pure. Ideea întregului recital - de altfel admirabil formulat! - a avut în vedere
Tezaur muzical cameral by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/3036_a_4361]
-
lui Sadoveanu s-a scris îndeajuns, dar nu la fel și despre răzvrătirea lui împotriva comunismului iminent în anii '46, răzvrătire pusă sub surdină de temperament, dar dedusă și din confesiunea făcută fiului său despre scrierile "de sertar". O anume vehemență răzbate din refuzul de a mai publica ceva din proza scrisă, ca necesitate, în acei ani: "Ionică, eu mor. M-au omorât. Nu le dau nimic", îi spunea fiului, care a colaborat, totuși, cu editorii postumi ai literaturii tatălui. Condiția
Vasile Voiculescu, subversiv by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/14901_a_16226]
-
cuvenitele învățăminte. E. Lovinescu vorbea despre Valjan ca despre "cel mai fin umorist al nostru". În litera ei, observația este elogioasă și exactă; în fond, se strecoară în această apreciere o notă minimalizatoare. Dacă în atitudinea lui Valjan nu există vehemență, nici sarcasm manifest, există în schimb o seriozitate a observației morale a celui care judecă fără să condamne, care înțelege și se mulțumește să arate. Pentru toate acestea și pentru multe altele încă, dramaturgia lui Valjan este astăzi mai actuală
Actualitatea dramaturgiei lui I. Valjan by Gabriela Duda () [Corola-journal/Imaginative/15324_a_16649]
-
de fervoare dar și supravegheat de rațiune". De altfel, în toată secvența ulterioară a cărții (În lumea paralelă a poeziei), cuprinzînd cronici la cărți de poezie ale generației '80, Ion Pop nu lasă frîu liber nici plăcerii gratuite, nici vreunor vehemențe negatoare. "Întîmpinările" sale, și ele nu sînt chiar ceea ce se cheamă "foiletoane critice", se fundează pe atitudinea afirmativă a criticului ce identifică, în mici studii, structurile de adîncime ale epocii, ale fiecărui poet în parte și ale fiecărui volum discutat
Ion Pop și spiritul Școlii ardelene by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/15373_a_16698]
-
limitele suprarealismului "clasic", aflat el însuși în pericolul de a deveni convenție, și astfel continua angajare a poetului în dimensionarea existențială mai profundă a poeziei. Acest mare sceptic, marcat de sentimentul precarității tuturor lucrurilor, este un revoltat, care înfruntă cu vehemență lumea, "sfidîn- d-o și cu un fel de eleganță de dandy deprins cu plăcerile estetizante practicate de descendenții "decadenți" ai romanticilor, cu sensibilitatea lor crepusculară, de "fin de siècle"". De exemplu, criticul reține la un moment dat această interogație
Ion Pop și spiritul Școlii ardelene by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/15373_a_16698]
-
al dramaturgiei din Republica Moldova, bursieră a Academiei Schloss Solitude, a fost și ea prezentă la Salonul de la Frankfurt, la standul Academiei, cu ediția bilingvă română-germană a piesei Ai vrea tu you Eu.ro.Pa! Citindu-i textul, înrudirea de sensibilitate, vehemență a imaginației și stil cu regretata Aglaja Veteranyi, ceva mai puțin violentă ce-i drept în răzvrătirile ei, m-a frapat pe alocuri. O carte înrudită cu volumul de reportaje literare ale lui Richard Swartz, publicate în traducere română la
Paseism, epigoni și clone by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11172_a_12497]
-
singurul mod de a-și popula nopțile cu niște fantezii cît de cît agreabile. În rest, Lamia, femeie încă necăsătorită la 35 de ani și deci suspectă, nu are de-a face nici cu mediul profesional, criticat de ea cu vehemență, nici cu concitadinii săi care ,știu totul, înaintea tuturor, tot timpul" (p. 109), nici cu ,ciuma verde", Islamul, care cotropește încet, dar sigur o lume a creierelor spălate. Să fie oare Lamia o rebelă? Ar fi putut fi, dacă nu
Un scriitor incomod by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/10853_a_12178]
-
considerându-l prematur având în vedere că la vremea respectivă marea majoritate a populației țării, fiind neștiutoare de carte, nu putea să înțeleagă în mod corect principiile politice. Deși admiteau necesitatea progresului, erau împotriva realizării acestuia prin salturi, respingeau cu vehemență orice manifestare revoluționară, totul trebuind a fi făcut "cu pași mărunți" și în concordanță cu tradiția și obiceiurile țării. Erau deci împotriva importului fără discernământ de instituții și reguli din Europa, considerând (doctrina formelor fără fond) că acestea nu aveau
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
merg atât de greu în România. Nu pot, în schimb, să nu citez concluzia lui Mircea Răceanu privind această sinistră instituție: ,... așa cum se cunoaște astăzi - și, slavă Domnului, exemplele concrete abundă în acest sens - organele Securității s-au opus cu vehemență instaurării unei societăți democratice în România, sabotând, sfidând și ignorând în acele zile de decembrie și ulterior, orice efort real în această direcție și încercând în noua conjunctură politică internă și externă să salveze tot ce se mai putea salva
Sandvișuri cu bolovani by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10776_a_12101]
-
că, din păcate, nu va ajunge niciodată un bun chirurg și de aceea îi recomandă să se transfere la o altă secție - de pildă, medicină internă sau dermatologie - unde totul se bazează pe studiu. Hișam a încercat mai întâi cu vehemență, apoi cu disperare, să- l convingă pe doctorul Mansur că se află abia la începutul drumului, că va învăța și se va perfecționa. Doctorul a ascultat pledoaria lui Hișam până la sfârșit, cu capul plecat, apoi i-a respins argumentele cu
ALAA AL-ASWANI Aș fi vrut să fiu egiptean by Nicolae Dobrișan () [Corola-journal/Journalistic/4148_a_5473]
-
o încercare evidentă de a elibera poezia de clișeele ce o sufocau de mai bine de un deceniu, anticipând, totodată, ceva mai devreme apariția șaizeciștilor. Un act de curaj soldat pentru poet cu sudalme violente. Critica l-a contestat cu vehemență și taxat ca indezirabil artistic și politic. Mircea Ivănescu, în schimb, întocmai ca și Gheorghe Grigurcu, va trebui să aștepte până în 1968 ca să-i apară prima carte, deși debutează în presa literară, și tot în „Steaua”, înainte de 1960. Critica de
Consecvența cu sine a poetului by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/3851_a_5176]
-
al unui poet de talia lui Mușina. Doar că, atunci când îl descopăr diseminat cine știe cum în alte voci, mai puțin nuanțate, nu pot să nu-i constat caracterul nociv. Dovadă stă un recent număr al revistei „Steaua”, conținând reacții a căror vehemență nu sunt în stare s-o înțeleg. În fond, „noi visăm să trăim în locul lor”, cum scrie în ultimul vers al unei frumoase Elegii din această carte.
Supraviețuirea prin poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3853_a_5178]
-
de grup cu doamnele din comună. Apoi explicațiile. "Blocurile ANL ... tot eu le-am făcut, s-au făcut în vremea mea". "La Creangă...", spune ca la școală o localnică. "Da, la Creangă jos, da", încuviințează Udrea. Un cetățean reclamă cu vehemență situația politică: "De ce, care-o fost la conducere...sunt tot în Parlament, sunt sanatori...au și salarii și pensii, dar se poate treaba asta?". Fostul ministru îi explică: "Că-i alege lumea, de aia. Că-i alege lumea. Vin pe-
Udrea, printre săteni: Doamna Lenuța, arătați mai voinică la televizor () [Corola-journal/Journalistic/41024_a_42349]
-
demolatoarea" teză din Africa de sub frunte: e nevoie de o adecvare/ echivalare între universul realității exterioare și universul liric propriu-zis, între evenimentele și faptele din jur și, pe de altă parte, asocierile pe care le naște imaginația creatorului. Sarcasmul poetului, vehemențele sale ,muntenești", aciditățile atât de expresive literar ies dintr-un idealism de fond, idealismul unui om rănit lăuntric de gama și scala degradărilor umanului. Încă G. Călinescu, într-o cronică din 1948 publicată în ,Națiunea", făcea, cu acuitatea sa obișnuită
Africa de sub frunte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/10012_a_11337]
-
vreau supă cu găluști!!! Frati-miu (că maimuță după om): Nici eu, nici euuuuu!!! Străbunica: Ăăăă, supa cu găluști, păi nu știi, dragă, că nu mă omor după ea? Bunică-mea - interzisă, neștiind cum să reacționeze la așa o opoziție vehemență. Intra în bucătărie mama, tacticoasa, dar cu o privire ușor ucigașa în ochi. Mama către mine: Așa, deci nu mănânci supă cu găluști? Eu, obraznica: NU! Ia mama tacticos farfuria cu supă și ZBAF! cu ea de pământ. Îl ia
Scandal cu găluşti by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18962_a_20287]
-
reprezentanți ai protipendadei trebuiau să rămână impresionați de grija acordată maidanezilor, intrați ca și boschetarii în atenția autorităților capitalei. De bunăvoința acestora depindeau bunăstarea patrupedelor, neobișnuite cu viața în colectiv, imaginea Primarului General și a echipei sale manageriale, contestată cu vehemență, grație risipei făcute în fondurile comunitare, și a unor decizii aberante, dezavuate chiar și de unii consilieri... După atâtea incidente, stimulate parcă special, când unii boschetari și alcoolici sfârșiseră în colții patrupedelor, după cele două curente de opinie ce zguduiseră
Azilul canin by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/13348_a_14673]