873 matches
-
de același Ierarh care, înainte de a-l acorda, va consulta experții. Can. 888 - § 1. (= 1190 § 1) Nu este permisă vinderea sfintelor relicve. § 2. (=cf 1190 § 2) Relicvele, icoanele sau imaginile deosebite care sunt onorate în vreo biserică de o mare venerație a poporului, nu pot fi înstrăinate în mod valid în nici un fel, nici mutate pentru totdeauna într-o altă biserică decât cu consimțământul Scaunului Apostolic sau al Patriarhului, care nu îl poate da decât cu consimțământul Sinodului permanent, rămânând neschimbat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
a început încă din timpul vieții și a continuat să crească după decesul acestuia. Stilul unic al interpretărilor sale continuă să fascineze și să influențeze deopotrivă. El a revoluționat muzica de jazz cu tehnica sa experimentală, manifestând totodată o adevărată venerație pentru sonoritățile provenite din alte culturi, inclusiv pentru cele africane și sud-americane. Încă din 1965, John Coltrane a fost inclus în Down Beat Jazz Hall of Fame. În 1972, albumul A Love Supreme a fost încununat cu aur de către RIAA
John Coltrane () [Corola-website/Science/299960_a_301289]
-
Neclintit. Eu dau căldură, opresc și dau drumul ploilor; eu sunt nemurirea și moartea, și tot eu sunt, o Arjuna, Ființa și Neființă." (Bhagavad-gita, ca.p IX, 17-19 - în trad. lui Sergiu Al-George) "În India, "Bhagavad-gita" este considerată cu mare venerație, fiind trecută în rândul "Upanishadelor"(titlul sau complet fiind "Bhagavad-gita-upanishadah"), deși este lipsită de nota esoterica a acestora. După editarea să în 1809 la Calcutta și traducerea în engleză și în diverse limbi moderne indiene, "Gita" - așa cum i se spune
Bhagavad Gita () [Corola-website/Science/306739_a_308068]
-
macedonenii au câștigat minele de aur și argint din Pangaion. Sub Filip al II-lea se băteau monede în Amfipolis, așa-numiții philippeoi. Pentru perioada stăpânirii macedoneene este consemnată o donație pentru templul lui Artemis Tauropolos din Amfipolis, ceea ce dovedește venerația zeiței în oraș. Cetatea este menționată ca polis macedonean și în timpul stăpânirii diadohilor. Orașul este pomenit în cadrul rutei parcurse de apostolul Pavel și Sila în drum spre Salonic în Noul Testament, "Faptele apostolilor", 17,1.
Amfipolis () [Corola-website/Science/305573_a_306902]
-
absurde într-un decor exotic, mitologic, medieval sau pur și simplu oniric pentru a evita asocierea cu actualitatea pariziană. Productivitatea artistului a fost ieșită din comun în acea perioadă; Offenbach a asigurat pe atunci mare parte din repertoriul teatrului său. Venerația „religioasă” pentru Mozart -a determinat în 1856 să prelucreze pentru scena de varietăți chiar o operă mozartiană, "Impresarul" ("Der Schauspieldirektor"). Rossini însuși a compus o operă bufă pentru "Les Bouffes-Parisiens" și l-a etichetat ușor mailițos pe Offenbach drept un
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
marii dascăli pe care i-a avut în timpul studenției se numără: Camil Ressu, Frederic Storck, Oscar Han, George Oprescu, Alexandru Tzigara-Samurcaș, Francisc Iosif Rainer, Tudor Vianu. De asemenea, întâlnirile și prietenia cu poetul Tudor Arghezi, pe care îl menționează cu venerație, ocupă un loc special în parcursul devenirii sale spirituale. Ulterior, Gheorghe Ghițescu a absolvit Facultatea de Medicină, obținând titlul de doctor în cardiologie. A parcurs această instituție împreună cu viitoarea sa soție, dr. Iulia Aurora Ghițescu - Istrati, sora pictorului Alexandru Istrati
Gheorghe Ghițescu () [Corola-website/Science/328350_a_329679]
-
au fost invitați) a fost rău văzut de Carol cel Mare și de teologii săi. În plus, traducerea latină a actelor sale (a canoanelor), făcută din porunca lui Adrian I, a fost foarte defectuoasă. Astfel cuvântul grecesc προσκύνήσις, care înseamnă "venerație", fost tradus cu "adorație", ca și cum conciliul ar fi definit adorarea icoanelor. Din inițiativa și sub controlul regelui Carol cel Mare, un grup de teologi a compus o detaliată și polemică "refutatio" a tot ceea ce îl atingea mai puțin favorabil din
Papa Adrian I () [Corola-website/Science/302766_a_304095]
-
este sfântul patron al unei biserici. Prin extensie, hramul, numit și „Praznicul Bisericii”, este serbarea din ziua patronului Bisericii, de obicei un Sfânt din calendarul ortodox sau catolic, de diferite rituri. Într-o oarecare măsură, acest tip de venerație este împărtășit și de anglicani. Cea mai mare parte a cultelor protestante resping această practică. La sârbii ortodocși, există și un sfânt patron al familiei, sărbătorit potrivit calendarului iulian. Această tradiție este denumită "slava". Cuvântul „"hram"” provine din limba slavonă
Hram () [Corola-website/Science/303558_a_304887]
-
ai lui Cernîșevski, care asociau cauza lor revoluționară cu versurile lui Nekrasov protestează vehement în acel moment, susținând că poetul se află deasupra celor doi romantici « byroniști ». Cu toată animozitatea pe care i-o arată radicalii, Dostoievski este privit cu venerație și nemărginită admirație, aproape ca un profet, de o bună parte a societății. Devine membru onorific al Academiei Ruse de Științe, din partea căreia primește un certificat de onoare în februarie 1879. Moartea fiului Alioșa îl determină să renunțe la participarea
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
fanatice. De la restaurația Meiji și până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial împăratul va fi conducătorul guvernului și al armatei. În epoca Meiji împăratul era divinizat, iar după moartea acestuia în anul 1912, memoria lui a fost înconjurată de venerație. Matsuhito, deși a favorizat mai mult pe conservatori decât pe liberali, a fost și a rămas o personalitate marcantă și totodată un simbol. O trăsătură fundamentală a epocii pe care a ilustrat-o acesta a fost că el a jucat
Restaurația Meiji () [Corola-website/Science/325776_a_327105]
-
iudeo-creștine. Simbolul Satan - în satanismul modern nu este zeu, ci doar un simbol pentru dumnezeu, care la rândul lui este performat și satisfăcut de satanistul însuși. LaVey propune ca toti zeii sunt creații ale credincioșilor și că în acest fel venerația zeilor este prin extensie, venerația creatorului acestor zei (credinciosul). O dogmă a satanismului modern este: „Eu sunt dumnezeul meu”. Cel mai important eveniment din calendarul satanic este ziua de naștere a credinciosului, aceasta reprezentând și nașterea dumnezeului sau. Un fapt
Satanism () [Corola-website/Science/299020_a_300349]
-
modern nu este zeu, ci doar un simbol pentru dumnezeu, care la rândul lui este performat și satisfăcut de satanistul însuși. LaVey propune ca toti zeii sunt creații ale credincioșilor și că în acest fel venerația zeilor este prin extensie, venerația creatorului acestor zei (credinciosul). O dogmă a satanismului modern este: „Eu sunt dumnezeul meu”. Cel mai important eveniment din calendarul satanic este ziua de naștere a credinciosului, aceasta reprezentând și nașterea dumnezeului sau. Un fapt surprinzător despre satanismul modern este
Satanism () [Corola-website/Science/299020_a_300349]
-
s-ar fi aflat în aceleași zone ale cerului ca acum. Acest aspect ar fi fost important pentru astrologie și navigație, care sunt esențiale în această carte". La rândul său, "Publisher's Weekly" comentează: "Cu un stil elegant, Paxson surprinde venerația, tragedia și misterul Britaniei vechi și al Atlantidei înconjurată-de-neguri, în timp ce prezintă cititorului suferințele și tulburările prin care trec oamenii reali în lupta pentru propria supraviețuire, pentru un viitor și pentru păstrarea integrității trecutului".
Străbunii Avalonului () [Corola-website/Science/328730_a_330059]
-
Angelico le-a pictat pentru frații dominicani de la San Marco iau notă de progresele lui Masaccio și le poartă mai departe. Departe de constrângerile clienților bogați și de limitările picturii pe panouri, Fra Angelico a putut să își exprime adânca venerație față de Dumnezeu, precum și cunoașterea și dragostea pentru omenire. Frescele meditative din chiliile mănăstirii au puteri liniștitoare. Sunt lucrări umile, în culori simple. Conțin mai mult roz-violet decât roșu, în timp ce strălucitorul și costisitorul albastru lipsește aproape cu desăvârșire. Îi iau locul
Fra Angelico () [Corola-website/Science/299551_a_300880]
-
la arabi pentru un armistițiu de trei ani, să le dea 10.000 de articole de îmbrăcăminte de mătase și să le ofere călăuze, provizii și accesul la târguri în timpul retragerii. Cea mai notabilă acțiune a ei a fost restaurarea venerației ortodoxe asupra icoanelor (imagini cu Iisus Hristos sau cu sfinți). După ce l-a ales pe Tarasios, un susținător al ei, ca patriarh în 784, ea a convocat doua concilii bisericești. Primul, din 789, din Constantinopol, a fost întrerupt de opoziția
Irina Ateniana () [Corola-website/Science/307020_a_308349]
-
l-a ales pe Tarasios, un susținător al ei, ca patriarh în 784, ea a convocat doua concilii bisericești. Primul, din 789, din Constantinopol, a fost întrerupt de opoziția militarilor. Al doilea conciliu, ținut la Niceea în 787, a reinstituit venerația icoanelor și a reunit Biserica Orientală cu cea Occidentală. Chiar dacă unirea bisericilor a îmbunătățit relația cu Papalitatea, ea nu a prevenit izbucnirea războiului cu francii, care în 788 au cucerit Istria și Benevento. În ciuda acestor conflicte, eforturile militare ale Irinei
Irina Ateniana () [Corola-website/Science/307020_a_308349]
-
estetic cultivat în era Heian. La centrul său stă o apreciere adâncă, empatică a frumuseții efemere manifestată în natură și în viața oamenilor, ea fiind astfel colorat cu un ton de tristețe. În diferite situații poate fi acompaniat de admirație, venerație sau chiar bucurie. În critica literară, termenul a fost refolosit de către Motoori Norinaga (1730-1801), care a spus că "mono no aware" este un sentiment pur și exaltat, care stă aproape de esența ființei umane sau a naturii. Teoretic, "mono no aware
Estetica japoneză () [Corola-website/Science/317047_a_318376]
-
a înțeles însă că noul antrenor era comunist, bătrânul și-a dat seama că opiniile lui sunt bazate pe convingeri puternice care nu pot fi schimbate ușor. Văzând starea în care a ajuns omul din fața lui, Luca își aminti de venerația cu care îl privea în anii copilăriei; sportivul celebru de altădată a ajuns însă un "„bătrân scârbos, care nu făcea altceva decât să murdărească cu balele lui totul împrejur. O târâtoare de care la început îi fusese milă... ”". În această
Tripleta de aur () [Corola-website/Science/314669_a_315998]
-
artistică »; Hitler a asistat, de altfel, la reprezentații la care au participat artiști evrei sau străini, mult timp după ce aceștia fuseseră îndepărtați din alte teatre germane. Hitler a arătat o așa mare admirație pentru Wagner și o atât de mare venerație față de familia sa și față de Festivalul său încât, la cererea lui Winifred i-a scris dirijorului italian Arturo Toscanini, un antifascist hotărât, să-l roage să conducă Festivalul, însă Toscanini a refuzat. Anii 1930 cunosc o reînnoire artistică pentru Festival
Festivalul de la Bayreuth () [Corola-website/Science/327644_a_328973]
-
ce se cristalizase până în acea perioadă. Astfel, portretul marelui domnitor sârb Ștefan Dușan (1331-1355) ce se află în pronaos, asemănător cu cel de la Hilandar, pare a fi singurul din țară. Prin modul artistic de realizare a portretului este exprimată toată venerația ctitorului Milco Băiașul și a primului egumen Vasile Arhimandrit pentru eroul național al țării lor de origine. Specifice stilului brâncovenesc sunt și tablourile votive. De la Mănăstirea Hilandar se mai păstrează câteva obiecte de patrimoniu, primite în dar: o cădelniță suflată
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
scris o prelucrare ficțională a călătoriilor lui Alexander Selkirk intitulată "Robinson Crusoe" (1719). Romanul va beneficia în mod indirect de o punere în scenă, iar la mijlocul secolului numeroși alți autori vor începe să scrie romane. Daca Addison și Steele impuneau venerație unui tip de proză, atunci Jonathan Swift s-a îndreptat către alt tipar. Stilul abordat de Swift în proza lui este nemanierat și direct, cu o claritate pe care puțini contemporani o puteau egala. Era profund sceptic în privința lumii moderne
Literatură engleză () [Corola-website/Science/297762_a_299091]
-
750 și 850. Istoria templului este controversată, datele exacte fiind foarte puține, dar potrivit tradițiilor, primul arhitect a fost Gunadharma. Recent s-a stabilit că Borobudur nu este un palat regal, așa cum se credea la început, ci un loc de venerație pentru budiști. Încheiată la 26 mai în anul 824, construcția a fost ridicata de Regele Samaratunga și fiica sa "Pramodawarddhani". Borobudur reprezinta de fapt un altar în care sălășuia Buddha. Dovezile se bazează mai ales pe inscripțiile în piatră, găsite
Borobudur () [Corola-website/Science/299628_a_300957]
-
făcut să cadă grâne din cer, în semn de admirație pentru lucrul omenesc înfăptuit. Și azi în China, acele inscripții de pe scoici sau carapace de broască țestoasă, picturi simplificate, interpretate ca reprezentări ale unor voci divine, sunt considerate obiecte de venerație, potire pline de magie și putere, ideea acestor pictograme sacralizate și rezervate pentru oracole devenind fundamentală atât în dezvoltarea ulterioară a caracterelor chinezești folosite pentru scris în Orient și Extremul Orient, cât și, implicit, pentru dezvoltarea artei caligrafiei. Ideogramele chinezești
Caligrafie () [Corola-website/Science/302277_a_303606]
-
compună deja comedii; se consideră că prima sa comedie se numea „"El verdadero amante"” („"Amantul adevărat"”). Grație talentului său, a fost dus la școala din Madrid condusă de poetul și muzicianul Vicente Espinel, pe care poetul îl va cita cu venerație în scrierile sale. Și-a continuat educația în cadrul Companiei lui Iisus, care va deveni „Colegiu Imperial” în 1574. După aceea a urmat timp de patru ani (1577-1581) cursurile universității Alcalá de Henares, fără să obțină însă vreo diplomă. Se consideră
Lope de Vega () [Corola-website/Science/307955_a_309284]
-
fanatice. De la restaurația Meiji și până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial împăratul va fi conducătorul guvernului și al armatei. În epoca Meiji împăratul era divinizat, iar după moartea acestuia în anul 1912, memoria lui a fost înconjurată de venerație. Matsuhito, deși a favorizat mai mult pe conservatori decât pe liberali, a fost și a rămas o personalitate marcantă și totodată un simbol. O trăsătură fundamentală a epocii pe care a ilustrat-o acesta a fost că el a jucat
Istoria Japoniei () [Corola-website/Science/308200_a_309529]