846 matches
-
și catifelată, fața cu trăsături bine conturate, clasice ale unei zeițe...” S-a vorbit până acum despre căsătorie, despre moarte, dar se vorbește în „Cartea mamei” si despre naștere. Cele trei componente majore ale existenței sunt zugrăvite cu respectul și venerația cuvenite. Tatiana și Luchian au o fiică, Oresia, venită pe lume într-o zi de iarnă, pe un ger cumplit. „În mijlocul manifestației, s-a auzit glasul servitoarei: »Domnule profesor, vă naște soția ! » Și tata s-a desprins de prieteni și
AMINTIRI CU PARFUM DE ALTĂDATĂ, ÎNTR-UN POEM ÎN PROZĂ SEMNAT VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359286_a_360615]
-
belle”, „Let It Be”, „I Saw Her Standing There” ori „Strawberry Fields” ne electrizau pe noi, spectatorii, când le auzeam. Nimeni nu se mișca, toți ascultam și priveam cu răsuflarea tăiată, într-o liniște perfectă, cu un adânc sentiment de venerație. Spectacolul nu a avut pauză. De altfel, nu cred că se mai gândea cineva la pauză în acele momente. Am fi rămas acolo, în sala aceea de teatru neîncăpătoare pentru cât de mulți eram, mirosind vag a praf, a parfum
„POEZIA MUZICII TINERE”, UN MOMENT DIN ALBUMUL CU AMINTIRI AL ANULUI 1982 de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359498_a_360827]
-
Ei știu ca societate este un organism viu, nu un sistem. Cea mai mica unitate a sa este familia și în realitate regalitatea este structura care i se potrivește cel mai bine, pentru că familia regală este oglindă familiei umane iar venerația pe care o atrage este legitimă...Regii, scriitorii, intelectualii și marii artiști, sunt o necesitate biologică. Poate că ei sunt însăși oglindă alcătuirii sufletului. Dacă veți fi de acord că societatea românească are nevoie să fie guvernată și nu numai
DESPRE REGE, MONARHIE SI REGALITATE de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360346_a_361675]
-
lui - Danubiul - fluviu definitiv, fluviu esențial cu care vorbea adeseori, în ceasurile în care timpul părea că stagnează. Și fluviul, doar fluviul îl asculta smerit, fără să murmure, fără să se zbuciume, ținându-și valurile în frâu, într-o adâncă venerație, fiindcă-i simțea freamătul lăuntric, geamăn cu al său, în nopțile cu furtuni cosmice și sufletești. Era fiul Dunării. Și Dunărea îl recunoștea pentru că, de acolo venise: “Din Dunăre m-am născut. / Un val viu / m-a adus la mal
CULOARE ŞI FEMINITATE LA PARIS CAFE DIN GALAŢI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360412_a_361741]
-
urmase întreaga viață preceptele credinței budiste. Nu-și mai amintea, firește, de numele purtat în viața de dinainte, cel al creștinului Popescu Altoi. Căzu și muri în brațele lui Dalai Lama, iar ultimele cuvinte pe care le spuse fură de venerație pentru marele Budha. Trecu din nou prin tunelul morții, apoi își aminti subit, cu ajutorul memoriei sufletului, de viața lui anterioară. Se contopi, firește, cu lumina aceea și zări o siluetă zveltă apropiindu-se de el. - Budha ? îndrăzni fericit să întrebe
NU-I PENTRU CINE SE PREGĂTEȘTE, CI PENTRU CINE SE NIMEREȘTE … de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360504_a_361833]
-
pirpiriu se ridică din chiar a doua bancă, dirigintele Rif Teodor, aranjându-ne după înălțime. - Da...!”, am murmurat eu, abia auzit, mai mult mort decât viu. Atunci, pe vremea mea, era un respect deosebit pentru profesori, un soi de teamă și venerație care cred că nu se mai întâlnesc azi, odată cu ”democratizarea” prost înțeleasă a relațiilor între dascăli și elevi. - Te rog să mă urmezi!” a ordonat profesorul și luându-și catalogul sub braț s-a îndreptat spre ieșire. L-am urmat
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
cam exagerate, reflexiv mai peste marginile iertate [...], dar în fine poet, poet în toata puterea cuvântului este Mihai Eminescu.” - Titu Maiorescu Geniul incomparabil si incompatibil...cu vreo minte cleptomană! Incompatibil.. cu laude (anoste) chiar exagerate, de felicitări (ponosite), aiurite prin venerație excesivă, chiar isterice, atitudini împopoțonate și împovărate de orgoliu propriu, iscând ‘’superiorități - ireale, deziluzii contra-confecționate pentru deplângerea proprie, în toate fiind folosit ca laitmotiv Poetul. Printr-o grozavă autoconsiderare precum că numai cutare îl “înțelege’’ cel mai bine pe Eminescu
GENIUL INCOMPARABIL ŞI INCOMPATIBIL... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359756_a_361085]
-
Maiorescu Invațătura bine definită de motivația intrinsecă - este un lucru cam rar întâlnit la cei care se “sfințesc” azi pe ei înșiși, decât pe un alt om sadea ce merită din plin, după cum e și Eminescu. Ori, de multe ori venerația excesivă, precum faptul de al numi “zeu” pe Eminescu, ascunde de fapt lipsa unei cinstiri autentice și mascarea ridicării propriului eu în ochii altora... hmm, multe se mai ascund după cuvinte mari..! Numirea lui Eminescu “zeu “apare paradoxală prin prisma
GENIUL INCOMPARABIL ŞI INCOMPATIBIL... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359756_a_361085]
-
Rațiunea adâncă, tulbure, a sacrificării lui Hristos, conform motivațiilor specifice relațiilor și comportamentelor omenești, trebuie căutată, cred, în ziua de Duminica Floriilor. Am trăit de mai multe ori, printre oamenii prezenți la slujbele acelei zile sfinte, climatul acela special de venerație colectivă, de sărbătoare a bucuriei întrupate prin existența lui Hristos mult așteptatul. Așa va fi fost primit Hristos și în duminica de atunci, din illo tempore, cu chipuri de oameni topite de bucuria credinței, cu ochi strălucitori de iubire și
DESPRE ÎNŢELESUL ÎNCĂ PUŢIN ÎNŢELES AL JERFEI ŞI ÎNVIERII de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359953_a_361282]
-
va fi fost primit Hristos și în duminica de atunci, din illo tempore, cu chipuri de oameni topite de bucuria credinței, cu ochi strălucitori de iubire și recunoștință, cu ramuri de finic ridicate în mâini ca o pădure unduitoare de venerație în cinstea și în calea Lui... Așa erau și acum, după mii de ani, sutele de oameni veniți la biserică să marcheze momentul sărbătorii, așa trăiau și acum bucuria, unduind lanuri de ramuri înverzite și ascultând slujba în care se
DESPRE ÎNŢELESUL ÎNCĂ PUŢIN ÎNŢELES AL JERFEI ŞI ÎNVIERII de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359953_a_361282]
-
credinței precum și personalitățile marcante, universale și naționale, care au amprentat istoria, veacurile și locurile cu activitatea, cu viața și cu învățăturile ori scrierile lor mult folositoare!... Drept urmare, mi-am adus aminte pentru câteva momente, cuprins fiind de emoție, respect și venerație, de Preacuviosul Părinte Arhimandrit Ioanichie Bălan acum, la împlinirea a patru ani de la momentul nașterii sale în viața cea cerească, după o lungă și grea suferință, cruce și încercare, având venerabila vârstă de 77 de ani, eveniment ce s-a
PĂRINTELE ARHIMANDRIT IOANICHIE BĂLAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359572_a_360901]
-
nonclasice a caracterizat această evoluție. Deoarece condițiile configuratoare ale vieții omenirii, ca să folosim termenii lui E. Lovinescu, sunt în permanentă schimbare, idealurile estetice, oricât de generoase și productive ar fi la un moment dat, nu sunt imuabile. Ideea adoptării până la venerație a principiilor antichității, cu directă răsfrângere asupra culturii și artei începe, cu timpul, să se perimeze, iar unele dintre acestea tind să fie abandonate. O asemenea viziune înnoitoare apare chiar în perioada apogeului Renașterii, adică în cinquecento. Ivită în creația
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
credinței precum și personalitățile marcante, universale și naționale, care au amprentat istoria, veacurile și locurile cu activitatea, cu viața și cu învățăturile ori scrierile lor mult folositoare... Drept urmare, mi-am adus aminte pentru câteva momente, cuprins fiind de emoție, respect și venerație, de Părintele Profesor Aurel Jivi acum, împlinirea a zece ani de la momentul nașterii sale în viața cea cerească și veșnică, la vârsta de numai cincizeci și nouă de ani ... Cu mai mult timp în urmă am aflat de năprasnica boală
ŞAPTEZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA CEA PĂMÂNTEASCĂ ŞI VREMELNICĂ A PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROF. UNIV. DR. AUREL JIVI (1943 – 2002)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340529_a_341858]
-
mori, pive și văiege, să brăzdeze în continuare satul, s-a opus demolării caselor vechi de către comuniști. Pe crucea lui stă scris: „Las vouă moștenire credință și obiceiuri străbune”. Tata i-a urmat exemplul, nepăsător la consecințe. Pot să înțeleg venerația pe care Bunu a avut-o pentru oamenii locului. Tata o are și el. Vede în fiecare copil străbunicii lui. Dar eu n-am putut avea aceeași venerație. Dacă aș fi putut, astăzi nu eram păstor de oi, ci păstor
Povestea ca viață. Oameni și catedrale () [Corola-blog/BlogPost/338397_a_339726]
-
străbune”. Tata i-a urmat exemplul, nepăsător la consecințe. Pot să înțeleg venerația pe care Bunu a avut-o pentru oamenii locului. Tata o are și el. Vede în fiecare copil străbunicii lui. Dar eu n-am putut avea aceeași venerație. Dacă aș fi putut, astăzi nu eram păstor de oi, ci păstor de oameni. Din păcate, moștenirea bunicului meu a rămas fără moștenitori. Ironic cum credincioșii de azi venerează temple ridicate de oameni, dar pângăresc adevăratul templu care e Pământul
Povestea ca viață. Oameni și catedrale () [Corola-blog/BlogPost/338397_a_339726]
-
cel mai mult, de însemnele acesteia: steagul, stema, sigiliul și imnul. Aceste simboluri sunt ca o carte deschisă a națiunii, reprezentând nu numai istoria, ci și prezentul și viitorul credinței patriotice. De aceea însemnele statului trebuiesc tratate cu o deosebită venerație. Rigurozitatea identificării veridice a semnificațiilor diferitelor elemente incluse în compoziția însemnelor statului român și totodată a producerii lor, sunt atribuțiile specialiștilor in materie, începând cu arheologi, istorici, lingviști, cercetători, experți militari, reprezentanți ai puterii statale, numismați, filateliști, designeri, muzicologi, și
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
pe lângă tine ca o străina. Deschide ușile templului, primeste-ți oaspetele cu flori de argint. Fă-i culcuș în inima ta și acoperă-l cu sufletul. Musafirul poftit în altarul tău este Flacăra suprema. NUME DE COD IUBIRE. Păstreaz-o cu venerație în seiful templului. 2010 Camelia Constantin Referință Bibliografică: Nume de cod...Iubire / Camelia Constantin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 253, Anul I, 10 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Camelia Constantin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
NUME DE COD...IUBIRE de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341246_a_342575]
-
rânduiala mănăstirească și muncesc la țesutul de covoare oltenești și persane, la tricotaj, broderie, în atelierul de pictură - icoane pe lemn și atelierul de croitorie pentru personalul mănăstiresc. Aici, în această vatră de credință ortodoxă și spiritualitate românească, privim cu venerație vechea biserică a Râmețului, loc de trăire duhovnicească, de îmbărbătare și încurajare în vremuri grele și ne înălțăm sufletele cu bucurie și smerenie, în slujbele oficiate de cuvioșii noștri părinți, cuvioasele maici și surori, în noua biserică. De câte ori ajung la
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
și catifelată, fața cu trăsături bine conturate, clasice ale unei zeițe...” S-a vorbit până acum despre căsătorie, despre moarte, dar se vorbește în „Cartea mamei” si despre naștere. Cele trei componente majore ale existenței sunt zugrăvite cu respectul și venerația cuvenite. Tatiana și Luchian au o fiică, Oresia, venită pe lume într-o zi de iarnă, pe un ger cumplit. „În mijlocul manifestației, s-a auzit glasul servitoarei: »Domnule profesor, vă naște soția ! » Și tata s-a desprins de prieteni și
UN CANTEC DESPRE MAMA INTRUPAT INTR-UN ROMAN-ESEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341730_a_343059]
-
sunt împreună cu Iisus Hristos și, în acest mod, memoria și toate ale lor au devenit un tezaur de mare preț al ei. Mucenicul este și din acest punct de vedere nedespărțit de Mântuitorul nostru Iisus Hristos și cinstit cu multă venerație de credincioși. În martiriul Sfântului Policarp al Smirnei se subliniază acest adevăr: "ne închinăm lui Hristos, pentru că el este Fiul lui Dumnezeu, iar pe martiri îi cinstim după vrednicie ca pe ucenicii și imitatorii Domnului, pentru neîntrecuta lor iubire față de
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341723_a_343052]
-
omului cu Creatorul sau. “De ce caut mereu cuvinte mari,/ Ca să nu Te pot exprima,/ Prin care să nu înțeleg nimic,/ Să mă rătăcesc/ Și nici eu nu mai știu unde sunt.” Aceste “cuvinte mari” indică tocmai absența sentimentului autentic de venerație față de Cel Atotputernic și vorbește despre faptul ca poeta, operă mâinilor Lui, se află încă, în conflict cu El - acel conflict primordial, trăit de primii părinți după căderea în păcat. Cuvintele mari au rolul de a dezvălui golul pe care
POEZIE DESPRE VESNICIE, DRAGOSTE SI SMERENIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342595_a_343924]
-
deoarece “kabiri” se numea și un grup de 4 divinități pelasge (“kabiri” semnificând “cei mari”), descoperitorii metalurgiei. Kabirii apar menționați și pe inscripția uneia dintre “Plăcuțele de la Sinaia”, plăcuța T 2 turnată pe la 540 î.e.n.: “Pământul care este pătruns de venerație pentru puterea sfintei cruci a dat pui (s-a înmulțit). Eu am mers plin de neliniște la neamul care trăiește într-o mare poiană din pădure să văd aievea minunile crucii. Am alergat, am cercetat, am măsurat și am botezat
CONSIDERAṬII ISTORICO-GEOGRAFICE de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342596_a_343925]
-
cam avem „darul” acesta de a ne uita binefăcătorii și înaintașii noștri dar încerc, totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele Silvia Pop va fi pronunțat cu venerație și respect pentru tot binele pe care dumneavoastră l-ați făcut atâtor oameni și care fapte, fiți sigur, că sunt consemnate de către Dumnezeu în Împărăția Sa cea cerească și veșnică de care, ne rugăm Lui, să aveți parte!... Așadar, fiți
LA MULŢI, BINECUVÂNTAŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATĂ DOAMNĂ PROFESOR ŞI PREŞEDINTE SILVIA POP!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340572_a_341901]
-
Hobeanu, un Duncea și un Corbea ai lui Filimon al lui Țui, un Ciontu și un Murăș ai lui Niculae-al lui Liță, un Roșca și-un Voinicu lui Bogdan sunt câini ale căror istorii mi-au trezit, în copilărie, venerația pentru ciobănești. Erau câini de-o șchioapă, la vreo 50-60 cm la greabăn. Nu omorau urși, nu omorau lupi; cei mai mulți dintre ei au sfârșit sub brânca ursului sau între colții lupilor. Fugăreau ursul dintr-un munte în altul, scoteau oile
Oameni și câini. O poveste adevărată despre niște ciobănești legendari () [Corola-blog/BlogPost/337917_a_339246]
-
putea descoperi istoria recentă și altfel decât din cine știe ce manual de istorie „alternativ”. Dacă tot studiem Goga și Coșbuc, autori meritorii firește, care totuși subsidă într-o lume de muzeu astăzi, fiindu-ne greu să relaționăm altfel decât protocolar prin venerația impusă de autoritatea școlii, de ce n-am aduce punctul focal al atenției colective către o lume pe care părinții noștri au trăit-o și ale cărei „produse” suntem toți azi oricum, volens-nolens?! De atunci, entuziasmul mi s-a domolit binișor
„Și eu am trăit în comunism”. Cel mai mare noroc al vieții mele e că am primit în dar, nemeritat, libertatea () [Corola-blog/BlogPost/337948_a_339277]