828 matches
-
vorbe dulci sau veninoase! Însă vorba din străbuni ,ne învață să fim buni, Vezi române un'te-ai duce"Vorba dulce mult aduce", Și oriunde-ai fi sub soare:"A fi om e lucru mare!" Referință Bibliografică: Vorbe dulci sau veninoase..? Geanina Nicoleta : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2325, Anul VII, 13 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Geanina Nicoleta : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
VORBE DULCI SAU VENINOASE..? de GEANINA NICOLETA în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378762_a_380091]
-
încetul simțul conservărei naționale așa de viu și de puternic altădată la români; să ne ierte d. Manolachi Costachi dacă și aici în contra, "formelor seci și frazelor goale" vom căuta "ființa adevărului". Simțul conservărei naționale, adică conștiința națională, din cauza ideilor veninoase liberale și democratice, este aproape stins după acest program. Să vedem. Epocei noastre de astăzi, astfel cum o crede d. Manolachi Costachi, să-i opunem alta, unde nu exista deloc veninul acestor idei și să vedem cum sta cu conștiința
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dezbinare sau de ură. Douăzeci și patru de ani au trecut de atunci, aproape toate dorințele Adunării-mume au devenit realități; dar pe lângă ele s-au realizat si lucruri pe cari ea nu le-a dorit și nu le-a prevăzut: nașterea unei veninoase demagogii, lipsită de conștiință, și contractarea din partea acesteia a unor imense datorii publice, apoi, ca urmare, secătuirea contribuabililor prin contribuții directe și indirecte, stingerea claselor pozitive și sărăcirea deplină a țăranului! Dar, cu toată demagogia și cu toate datoriile publice
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
studiat c-un succes strălucit la institutele politehnice ale străinătății, cari au luat parte la construirea de căi ferate în străinătate și cari desigur, cu apuntamente mult, cu mult mai modeste decât acele ce le ia fără pudoare un cârciocar veninos ca d. Stătescu pentru o treabă ce n-o știe, ar fi servit cu conștiință și știință statul în esploatarea și dirigerea căilor ferate. Astfel se spoliază bugetul cu sume enorme pentru a îmbogăți pe niște incapabili. Nu mai vorbim
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
studiat c-un succes strălucit la institutele politehnice ale străinătății, cari au luat parte la construirea de căi ferate în străinătate și cari desigur, cu apuntamente mult, cu mult mai modeste decât acele ce le ia fără pudoare un cârciocar veninos ca d. Stătescu pentru o treabă ce n-o știe, ar fi servit cu conștiință și știință statul în esploatarea și dirigerea căilor ferate. Astfel se spoliază bugetul cu sume enorme pentru a îmbogăți pe niște incapabili. Nu mai vorbim
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cade un ministeriu concurge și opinia publică n-o contestăm nici noi. Mii de interese sânt legate în orice țară de existența unui guvern vechi, mii de speranțe se trezesc la perspectiva venirii unui guvern nou. Toate patimele mici și veninoase sânt puse în mișcare; golani și nepricopsiți prihănesc zilnic spiritul public prin neadevăr și insinuațiuni pentru ca să poată ajunge a face avere; individe cari s-au cultivat în atmosfera mefitică a unei gazete demagogice și toți aciia cari au un interes
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mai de la întunerec; urzirile ei sânt mai totdeuna neutralizate prin împrejurarea că publicul imparțial, luminat sau cel puțin plin de respectul autorității este totdeuna un reazim solid al meritului și al reputației adevărate. La noi însă această stărostie de secături veninoase, de "onorabile" nimicuri, de idioți înfumurați, tronează, taie și spânzură ziua-n amiaza mare; ei compun juriurile de artă, ei sânt pașalele instituțiilor naționale, de la ei atârnă soarta acelor nenorociți cari, târâți de adevărată chemare, își cheltuiesc viața ca să facă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sale cunoștințe o armă pe cât se poate de periculoasă, teoria că, în caz de necesitate, uciderea regilor e permisă, ilustrul teoretician nu se sfiește a fi astăzi ultradinastic. Un scriitor de pasquiluri, pe cât de nesărate pe atât de meschine și veninoase, îndreptate însă contra familiei domnești, e propus să fie recompensat cu singura medalie cu care la noi se recunosc merite literare și științifice. Condeiul răbdător recunoaște că în adevăr acele pasquiluri constituie un merit literar. Un altul zice că "un
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
barbar și fără cruțare al populațiilor. Legăturile aproape părintești cari existau înainte între clase, iubirea aproape filială pe care populațiunile o aveau pentru capii lor naturali, autoritatea religiei, autoritatea tronului, sfințenia și buna-credință în daraveri au încetat toate la suflarea veninoasă venită din tavernele Apusului, în cari se consumă viețele înrăutățite de amărăciune ale dezmoșteniților de pe acest pământ. Înainte, nu mai departe decât acum douăzeci de ani, noțiunea și vorba "proletar" era străină acestei țări; astăzi, de vom enumera sute de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Comică și a votat proiectul monstruos care acordă țării trei sute de ceasuri pentru a reclama în contra a zeci de mii de nedreptăți enorme făcute de comisiile sale de recensimînt. Iată ce timpi ne-a fost dat să apucăm sub influența veninoasă a partidului roșu și a șefilor lui. [ 24 decembrie 1880] ["O DEPEȘĂ A AGENȚIEI HAVAS... O depeșă a agenției Havas sosită din Galați ieri după-amiazi ne anunță că luni Comisia Europeană a Dunării a ținut cea din urmă ședință. Cititorii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
răspunde pozitiv la leninista întrebare pusă acum maeștrilor culturii de Ilici al nostru, emanatul. Și, ca apostrofarea-i (cu degetul la buze) să aibă temei realist, și-o suplimentează: ce legătură vezi, bre, între cei doi... Ilici (ca să merg pe veninoasa ta onomastică)?! Da', chiar. Or fi fiind firitiselile ce se țin lanț la Cotroceni, în linie kremlinească, prilejuri de curtare (cu zîmbt Divertis) a maeștrilor culturii momentului, adică de hlizită invitare a acestora în a se alinia comandamentelor dictaturii soft
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mine; Zi după zi ea se hrănea pe munți sub ochii lui Luváh, Am dus-o prin Pustie, pămînt uscat și însetat, Și-am poruncit izvoarelor ca să rasară pentru ea în neagră pustiire, Pîn' se făcu înaripat Balaur, strălucitor și veninos. 90 Zăgazurile cerurilor toate le-am deschis că setea să i-o potolesc, Si Marelui adînc i-am poruncit să o ascundă-n mîna să Pîn' se făcu un Copilaș ce plînge, mic de-o șchioapa. La sînu-mi o-am
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
fuge din Sala de Consiliu. Actul ÎI. O cameră din palatul dogal. Paolo îi cere lui Pietro să-i scoată pe Gabriele și pe "Andrea" din celulele lor și să-i aducă în fața lui (Quei due vedesti?). Într-o tirada veninoasa Paolo îl acuză pe Doge de a-l fi obligat să se blesteme pe el însuși în fața Consiliului. Paolo este hotărât să-l ucidă pe Boccanegra astfel că îi toarnă otravă în cană cu apă care se află pe masa
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
În fond, cei care nu știu să surâdă) Îl judecă atât de aspru pe Brummell. După cum tot astfel s-ar explica - dincolo de spiritul de partid - cruzimile lui Chamfort Împotriva lui Richelieu. L-a atacat cu mintea sa incisivă, strălucitoare și veninoasă, cum ai străpunge cu un stilet de cristal otrăvit. Astfel, Chamfort - oricât de ateu ar fi fost - a purtat jugul ideii creștine și, vanitos el Însuși, n-a știut să Îngăduie sentimentului de care suferea să dăruiască fericire altora. Căci
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
FLORICA, D., Oiseau-mouche, Haiku, București, 2003. FOREST, Philippe, Le Român, le réel et autres essais (Românul, realul și alte eseuri), traducere de Ioan Pop-Curșeu, Editura Tact, Cluj-Napoca, 2008. IANCU, Ioan, Chant du cygne, Helicon, Timișoara, 1996. JONQUET, Thierry, Mygal, paianjen veninos, traducere de Paul Miclău, Editura Omegapres, București, 1992. KHÂYYAM, O., Rubaiate/Roubaïates, recueil bilingue, roumain-français, traduction de Paula Romanescu, Helicon, Timișoara, 1996. KHÂYYAM, O., Selecție de rubaiate ilistrată, recueil bilingue, roumain-français, Alcor, București, 1997. MARCU, Constantă, Fleurs et fontaines du
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
op. cît., p. 19. 1116 V. Maurice Duverger, Europa de la Atlantic la Delta Dunării, traducere de Paul Miclău, Editura Omegapres, București, 1991 ; Céline Varenne, Libertate/Liberté, recueil bilingue, traduit par Paul Miclău, Editura Omegapres, București, 1991 ; Thierry Jonquet, Mygal, paianjen veninos, traducere de Paul Miclău, Editura Omegapres, București, 1992 ; Honoré de Balzac, Proscrișii și alte povestiri din Comedia umană, volume collectif, Polirom, Iași, 1998. 1117 V. Paul Miclău, Ulysse, proza în limba franceză, Editura Prietenii Cărții, București, 1992 ; Paul Miclău, Miorița
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de un enciclopedism insuportabil. Însă demonstrația e, separat de subiectul ei, excepțională, irigată în tot momentul de amănunte delectabile de ordin istoric și comparatist. Tehnica negației înseamnă imobilizarea și, în cele din urmă, răpunerea victimei prin străpungeri succesive cu ace veninoase. Cu ultimul ac înfipt în mușchiul operei apare și judecata critică definitivă, fatal defavorabilă autorului trimis la moarte în acest chip ceremonios. Sunt și împrejurări în care solemnitatea face loc unei judecăți mai directe („nota personală a autorului ne scapă
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
și t); important în comunicația prin sunete, cea interumană se folosește mult de consoane, în timp ce multe specii animale pot vocaliza. Agresivitatea și aversitatea animală, la fel ca și cea umană, sunt strâns legate de dezvoltarea aparatului dentar (de exemplu: dinții veninoși ai șerpilor, colții mistrețului). Relația sugar și mamă se schimbă odată cu apariția dinților de lapte, în această fază se întemeiază legături între alimentație, Eros și agresivitate. Dintele este un organ de expresie nu numai de furie, frică sau ciudă, ci
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
solia, căpitanii mei! Apoi către solii Porții el vorbește: Voi prin cari șahul astăzi mă cinstește! Mircea se Înclină de ani obosit, Însă al său suflet nu e-mbătrânit; Ochii săi sub gene albe și stufoase Cu greu mai Îndreaptă săgeți veninoase; Dar cu toate astea fieru-i va lovi, Ș-albele lui gene Încă n-or clipi. Cela ce se bate pentru a lui țară Sufletu-i e focul soarelui de vară. Mergeți la sultanul care v-a trimis, Ș-orice drum
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
fie vorbe rele, Totuna mi-i, totuna, m-am îndrăgit în ele, Tu leneș-visătoareo cu amăgeli cochete, Reped zâmbiri și lacrimi privirile-ți șirete Acuma-s îndărătnici, acuma-mi imputează, Acuma mă îmbată c-o clară, dreaptă rază, Căci miere veninoasă e-n caldul tău răsuflet Fii rea, fii bună... oricum... eu te iubesc din suflet. Te las pentru o clipă... [VERENA] Nu! Nu vreau să te duci... Ei, du-te, fugi de-aicea... Nici vreau să te mai văd, Urât
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cărui nume mi-l rostiți daca Măria Ta nu dădea pricină de vorbă, dar poate că tot nu stau lucrurile așa cum le-au făcut oamenii, cum le-au făcut îmbunătorii, // oamenii aceia cari adorm urechea Domnului cu vorbele dulci dar veninoase a clevetirii... {EminescuOpVIII 146} ALEX[ANDRU] Ce e de-i vorbi? Poți spune tot ce vrei... n-ajută nimic. În fiece zi văz trecând pe mumă-sa cu ochii plini de lacrimi, și orice privire e o dojană pentru mine
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Pentru că fiecare din noi a zis, ca M[ăria] Ta! "Ce putem? Sîntem slabi! Moldova-i mică! Poporu-i slab! " ȘT[EFAN] Popor! popor! ARB[ORE] Popor, da! O, cumplit e când se frământă, înfricoșat când se răscoală! Marea turbure și veninoasă! Furtună turbată și despletită! O, ați reușit a face din el numai niște umbre sclave și scunde, umbre a stâlpilor palatelor voastre!... Dar D[umne]zeu vă ferească de mânia lui! D[umne]zeu vă ferească! ȘT[EFAN] Portare! Credeți
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
straniu și vrednic de mustrare că regele poate suferi în mijlocul regatului său ceea ce nu mai sufere și persecută aiurea; focul de care ne putem păzi când a izbucnit în depărtare, e în cea mai mare apropiere un pericol învederat; mușcătura veninoasă a șarpelui e mai de temut în apropiere decât de departe. Deci e datoria regelui - urmă papa - de-a smulge din rădăcină schisma și erezia din toate țările regatului său, deci și din Cumania și din Valachia, căci erezia samănă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sânge” menită să „dea viață edificiilor”. Pentru mentalitatea mitică, sângele nu-și pierde caracterul său vital nici atunci când se scurge din organism. El dă naștere altor forme de viață : plante (cum am văzut deja), animale (aspida, basiliscul și alți șerpi veninoși, din sângele scurs pe pământ din capul tăiat al Gorgonei ; cf. 68, p. 156) sau chiar oameni (din sângele demonului Kingu, în epopeea asiro-babiloniană a facerii lumii ; cf. 21, p. 39). Mircea Eliade a demonstrat paralelismul dintre acest tip de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
țuică asigură crâșmarului clientela”, rezumă Mircea Eliade un manuscris din Arhiva de Folclor a Academiei Române (31, p. 215). în 1881, Simeon Fl. Marian susținea că femeile vrăjitoare din Regat puneau în vin și în rachiu semințe de ciumăfaie, „amețitoare și veninoase”, și „astfel pe mulți îi vor fi buimăcind de cap ca să facă toate după voia lor” (12, p. 66). La rândul său, în 1874, Simeon Mangiuca descria un obicei similar la „româncele din Banat” (6). Ernst Jünger a vorbit și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]