2,080 matches
-
tonicitate). Astfel, despre factori care scad frecvența cardiacă se spune că au efect cronotrop negativ, iar cei care cresc forța contracției sunt inotrop pozitivi. 12.1. Histologia funcțională a inimii Cordul uman este tetracavitar, format din două atrii și două ventricule, cu comunicare numai la nivelul orificiilor atrio-ventriculare (AV), prevăzute cu valve (fig. 30). Cavitățile sunt căptușite de endocard (epiteliu pavimentos unistratificat). Epicardul este stratul de celule epiteliale ce acoperă aderent suprafața externă a cordului, reprezentând de fapt foița viscerală a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
diverse condiții patologice leziunea miocardică poate fi însoțită de depolarizare, cu creșterea probabilității de descărcare spontană de potențiale de acțiune, eventual cu frecvență mai mare decât cea sino atrială. Datorită constituției conjunctive a peretelui atrioventricular, comunicarea electrică dintre atrii și ventricule are loc numai prin nodul atrio-ventricular, unde propagarea lentă asigură o întârziere a sistolei ventriculare, care este necesară pentru ca sistola atrială să ajute la umplerea ventriculară. 12.3.1. Automatismul: generarea spontană și ritmică de potențiale de acțiune în celulele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
se închid. In sfârșit, în faza 4 se reinstalează potențialul de repaus și se restabilește și asimetria ionică în regiunea sarcolemală respectivă, prin acțiunea intensă a pompei Na/K. In miocitele atriale contractile potențialul de acțiune seamănă cu cel din ventricul, dar are platou scurt și cu aspect descendent fig. 35). Pe parcursul potențialului de acțiune excitabilitatea se modifică corespunzător (fig. 34). Similar cu fibra musculară scheletică, depolarizarea se însoțește de incapacitatea de a răspunde la stimuli, deoarece toate canalele de sodiu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
excitabilitate sunt importante pentru posibilitatea de apariție a extrasistolelor; numai înafara perioadei refractare absolute. La nivel de sincițiu miocardic se definește perioada refractară funcțională, care este de 0,15 s pentru atrii și de 0,25 0,30 s pentru ventricule. Existența unei perioade refractare lungi, de ordinul zecimii de secundă, duce la imposibilitatea tetanizării miocardului. Repercusiunile extrasistolei sunt variabile în funcție de momentul de apariție în cadrul ciclului cardiac normal. Forța extrasistolei este de obicei mai mică, dar poate fi identică sau chiar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
miocardul ventricular contractil. Pentru comparație menționăm că viteza de propagare a potențialului de acțiune poate fi mai mare de 100 m/s în fibre nervoase groase și este de ordinul câtorva m/s în mușchiul scheletic. Excitația se propagă în ventricule dinspre endocard spre epicard, în ordinea generală sept, vârf, bază. Viteza de conducere în diversele structuri miocardice este setată în așa fel încât asigură contracția coordonată pentru dezvoltarea eficientă a presiunii. Conducerea între nodul sino-atrial și cel atrio-ventricular se realizează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
atrioventricular se explică prin rezistență crescută (mai puține joncțiuni comunicante) și potențial generator redus (amplitudinea potențialului de acțiune este mai mică datorită polarizării mai puțin accentuate a plasmalemei în repaus). 12.3.4. Principiile electrocardiografiei Contracția ritmică a atriilor și ventriculelor este deci inițiată de prezența potențialelor de acțiune în plasmalema fibrelor miocardice contractile. După cum am detaliat mai sus, aceste potențiale sunt produse de către generatorul de ritm (pacemaker, reprezentat fiziologic în cadrul cordului uman de celulele P din nodulul sinoatrial) și se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
fibrelor musculare și la o presiune intraventriculară menținută la valorile mari caracteristice sistolei. Fracția de ejecție este ~2/3 și reprezintă raportul dintre volumul sistolic (expulzat) și cel telesistolic (remanent). Aproximativ 70% din volumul respectiv de sânge este expulzat din ventricul în prima treime a fazei de ejecție (perioada de ejecție rapidă, 250 ms), iar restul de 30 % în timpul dublu rămas (perioada de ejecție lentă). Pe parcursul ejecției presiunea ventriculară se menține la valori crescute (120-140 mm Hg în ventriculul stâng și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
expulzat din ventricul în prima treime a fazei de ejecție (perioada de ejecție rapidă, 250 ms), iar restul de 30 % în timpul dublu rămas (perioada de ejecție lentă). Pe parcursul ejecției presiunea ventriculară se menține la valori crescute (120-140 mm Hg în ventriculul stâng și 15-20 mm Hg în cel drept). Volumul de sânge expulzat de un ventricul în cursul unei sistole poate fi numit volum sistolic sau debit sistolic (volum-bătaie sau debit bătaie). In cursul ejecției se efectuează un lucru mecanic, lucrul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
ms), iar restul de 30 % în timpul dublu rămas (perioada de ejecție lentă). Pe parcursul ejecției presiunea ventriculară se menține la valori crescute (120-140 mm Hg în ventriculul stâng și 15-20 mm Hg în cel drept). Volumul de sânge expulzat de un ventricul în cursul unei sistole poate fi numit volum sistolic sau debit sistolic (volum-bătaie sau debit bătaie). In cursul ejecției se efectuează un lucru mecanic, lucrul sistolic, egal cu produsul dintre volumul sistolic și presiunea medie de ejecție. Debutul relaxării duce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
produsul dintre volumul sistolic și presiunea medie de ejecție. Debutul relaxării duce la o scădere rapidă a presiunii ventriculare (protodiastolă), sub nivelul celei arteriale, deci la închiderea valvelor semilunare, după o perioadă de ejecție pur inerțială, în care presiunea din ventricul este cvasi-egală cu cea din arteră sau chiar ceva mai mică. Altfel spus, apare acest aspect de diastasis, pe perioada de latență dintre inversarea presiunii efective și momentul propriu-zis al închiderii sigmoidelor. Diastola continuă cu faza izovolumică, până când presiunea intraventriculară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
intraventriculară devine atât de joasă încât este depășită de cea atrială și se deschid valvele atrioventriculare. Aceasta permite derularea fazei de umplere ventriculară pasivă. In mezodiastolă umplerea este lentă (datorită egalării treptate a presiunii sângelui din atriu cu cea din ventricul, până când curgerea este practic oprită; perioadă de diastazis). In telediastola ventriculară are loc sistola atrială (0,1s), care adaugă 25% din ceea ce va deveni astfel volumul ventricular telediastolic. Refluarea sângelui în vene în timpul sistolei atriale este prevenită de inerție și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
sistolei și diastolei atriale poate fi observată pe graficul presiunii atriale sau al presiunii venoase (fig. 40). Există unele întârzieri între evenimente similare pentru inima dreapta și cea stângă, în acord cu secvența depolarizării: atriul drept se contractă primul, iar ventriculul drept se contractă mai târziu decât cel stâng, dar ejecția începe mai devreme datorită post-sarcinii mai mici și durează mai mult în inspir. Asincronismul contracției ventriculare (stânga-dreapta) este decelabil la copil și adolescent (dedublarea zgomotului II). In ansamblu se oferă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
mai târziu decât cel stâng, dar ejecția începe mai devreme datorită post-sarcinii mai mici și durează mai mult în inspir. Asincronismul contracției ventriculare (stânga-dreapta) este decelabil la copil și adolescent (dedublarea zgomotului II). In ansamblu se oferă mai mult timp ventriculului drept să expulzeze sângele, deoarece forța sa de contracție nu este la fel de mare ca a celui stâng. Astfel, valva tricuspidă se închide mai târziu decât mitrala, valva pulmonară se deschide mai devreme decât a aortei, contracția izovolumetrică a ventriculului drept
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
timp ventriculului drept să expulzeze sângele, deoarece forța sa de contracție nu este la fel de mare ca a celui stâng. Astfel, valva tricuspidă se închide mai târziu decât mitrala, valva pulmonară se deschide mai devreme decât a aortei, contracția izovolumetrică a ventriculului drept este mai scurtă decât a celui stâng (ca și relaxarea izovolumică de altfel), iar perioada de ejecție este mai lungă (valva pulmonară se închide mai târziu și nu se disting două faze de ejecție). Durata componentelor ciclului cardiac se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
valva pulmonară se închide mai târziu și nu se disting două faze de ejecție). Durata componentelor ciclului cardiac se modifică diferit cu frecvența cardiacă. Ca urmare scurtarea excesivă a diastolei la frecvențe foarte mari poate impieta asupra umplerii ventriculare adecvate. Ventriculele pot răspunde prin contracții sinergice la stimuli cu frecvențe de până la 400 /min dar nodul atrioventricular poate conduce numai stimuli cu frecvență sub 230 /min. Frecvența crescută determină scurtarea tuturor fazelor revoluției cardiace, dar se scurtează mai mult diastola, pe seama
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
compromite umplerea ventriculară (și perfuzia coronară) și astfel este limitată creșterea suplimentară a debitului cardiac datorată creșterii frecvenței. Duratele standard cu utilitate clinică includ: sistola electromecanică totală (QS2) de la debutul complexului QRS până la închiderea valvei aortice, timpul de ejecție al ventriculului stâng (LVET) de la debutul creșterii presiunii arteriale până la unda dicrotă și perioada de preejecție (PEP), reprezentată de diferența dintre cele două perioade de mai sus (normal PEP / LVET = 0.35). Zgomotele cardiace Unele evenimente din cursul ciclului cardiac sunt însoțite
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
stenoza mitrală și insuficiența aortică, iar cele sistolice în insuficiența mitrală și stenoza aortică, cu focarele și caracteristicile ascultatorii corespunzătoare. Stenoza mitrală reduce umplerea ventriculară, insuficiența mitrală și stenoza aortică afectează direct ejecția, iar insuficiența aortică permite refluarea sângelui în ventricul în diastolă. Leziunile valvulare au efecte negative asupra perfuziei coronariene. Legea inimii Similar cu mușchiul scheletic, relația lungime forță la nivel de ventricul și cardiomiocit se bazează pe existența unei astfel de determinări la nivelul fiecărui sarcomer, ce duce la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
umplerea ventriculară, insuficiența mitrală și stenoza aortică afectează direct ejecția, iar insuficiența aortică permite refluarea sângelui în ventricul în diastolă. Leziunile valvulare au efecte negative asupra perfuziei coronariene. Legea inimii Similar cu mușchiul scheletic, relația lungime forță la nivel de ventricul și cardiomiocit se bazează pe existența unei astfel de determinări la nivelul fiecărui sarcomer, ce duce la acel interval optim de lungime pentru dezvoltarea forței maxime, explicabil prin gradul optim de suprapunere a filamentelor de actină și miozină. La sfârșitul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
se bazează pe existența unei astfel de determinări la nivelul fiecărui sarcomer, ce duce la acel interval optim de lungime pentru dezvoltarea forței maxime, explicabil prin gradul optim de suprapunere a filamentelor de actină și miozină. La sfârșitul diastolei în ventricul se află un volum maxim de sânge (volum telediastolic, de 120-130 ml, care poate să crească până la 200 250 ml), iar la sfâșitul sistolei un volum minim (volumul telesistolic, de 50-60 ml, care poate să scadă la 10-20 ml în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
crească până la 200 250 ml), iar la sfâșitul sistolei un volum minim (volumul telesistolic, de 50-60 ml, care poate să scadă la 10-20 ml în caz de contracție foarte puternică). Presiunea telediastolică este dată de volumul telediastolic și de complianța ventriculului relaxat (capacitatea cavității de a se umple cu sânge fără creșteri mari presionale). Presiunea telediastolică poate crește sub acțiunea unor factori ce determină scăderea complianței ventriculare, ca în distensia ventriculară excesivă, hipertrofie sau pericardită. O modalitate adecvată de evaluare a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
presiune-volum (fig. 41). Această dependență a forței de contracție a miocardului de gradul de întindere se mai numește reglare heterometrică (intrinsecă), în opoziție cu reglarea homometrică (extrinsecă) de către numeroși factori neuro-umorali. Ca urmare, legea fundamentală a inimii (Frank-Starling) stabilește că ventriculul este capabil, în limite fiziologice, să pompeze tot sângele pe care îl primește. Diagrama presiune-volum este conceptual similară cu diagrama forță-lungime discutată în cazul mușchiului scheletic, cu cele două curbe care descriu tensiunea mecanică de repaus și pe cea totală
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
două verticale (sistolă și diastolă izovolumică), legate printr-o fază de umplere (diastolică) și o fază de ejecție, care unește punctul de deschidere a sigmoidelor (situat pe sistola izovolumică și determinat de valoarea presiunii arteriale, care reprezintă post-sarcina împotriva căreia ventriculul pompează sângele) cu punctul de închidere a acestora (situat la intersecția diastolei izovolumice cu curba presiunii maxime cu post-sarcină). Această prezentare grafică poate fi utilizată pentru a urmări modul în care ventriculul se adaptează la creșterea pre sarcinii (încărcare de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
valoarea presiunii arteriale, care reprezintă post-sarcina împotriva căreia ventriculul pompează sângele) cu punctul de închidere a acestora (situat la intersecția diastolei izovolumice cu curba presiunii maxime cu post-sarcină). Această prezentare grafică poate fi utilizată pentru a urmări modul în care ventriculul se adaptează la creșterea pre sarcinii (încărcare de volum, adică prelungirea spre dreapta a umplerii), a post-sarcinii (încărcare de presiune, adică ridicarea nivelului pe sistola izovolumică la care se pot deschide sigmoidele) și respectiv a contractilității (efect inotrop pozitiv, adică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
contractilității (efect inotrop pozitiv, adică o curbă amplificată a presiunii maxime izovolumice). Determinarea presiunii telediastolice la om poate fi utilă în cadrul explorării insuficienței cardiace. 12.4.3. Pompa ventriculară stângă: debitul cardiac și factorii săi determinanți (volumul sistolic și frecvența) Ventriculul stâng expulzează în aortă 70-90 ml de sânge cu fiecare sistolă (volum-bătaie, volum sistolic, debit sistolic, 65% din volumul ventricular telediastolic). Acest volum înmulțit cu frecvența cardiacă reprezintă debitul cardiac (~5,5 l/min). Debitul cardiac poate fi evaluat ca
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
arterele mari și controlul presiunii arteriale Aorta și ramurile sale sunt artere tipice de conducere, care asigură distribuția sângelui spre diversele organe ale corpului. Acest sector arterial nu opune o rezistență mare față de curgerea sângelui. Pomparea ritmică de sânge de către ventriculul stâng în aortă determină anumite valoari pentru debitul sanguin și presiunea arterială, conform legii lui Ohm. 13.1. Caractere și factori determinanți ai presiunii arteriale Ventriculul stâng trebuie să pompeze sânge sub presiune mare, pentru a asigura perfuzia tisulară adecvată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]