15,817 matches
-
Courthiade a comparat între ele 9 cuvinte țigănești cu variantele lor. Cu toate că lexicul limbii romani conține aproximativ 8000 de cuvinte, aproape tot atâtea ca și ebraica biblică. Critica listei domnului Courthiade 1)"Phirdiom"-"am umblat" Domnia sa nu a ales bine verbul. Orice lingvist serios alege conjugarea verbului "a face". Dacă se alegea acest verb, atunci s-ar fi văzut că în India se folosește pronunția KĂR (imperativ, "tu fă!"), așa cum vorbesc căldărarii (strat iii), țiganii Arli folosind KER, pronunție mai puțin
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
cuvinte țigănești cu variantele lor. Cu toate că lexicul limbii romani conține aproximativ 8000 de cuvinte, aproape tot atâtea ca și ebraica biblică. Critica listei domnului Courthiade 1)"Phirdiom"-"am umblat" Domnia sa nu a ales bine verbul. Orice lingvist serios alege conjugarea verbului "a face". Dacă se alegea acest verb, atunci s-ar fi văzut că în India se folosește pronunția KĂR (imperativ, "tu fă!"), așa cum vorbesc căldărarii (strat iii), țiganii Arli folosind KER, pronunție mai puțin folosită în India. În acest caz
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
limbii romani conține aproximativ 8000 de cuvinte, aproape tot atâtea ca și ebraica biblică. Critica listei domnului Courthiade 1)"Phirdiom"-"am umblat" Domnia sa nu a ales bine verbul. Orice lingvist serios alege conjugarea verbului "a face". Dacă se alegea acest verb, atunci s-ar fi văzut că în India se folosește pronunția KĂR (imperativ, "tu fă!"), așa cum vorbesc căldărarii (strat iii), țiganii Arli folosind KER, pronunție mai puțin folosită în India. În acest caz teoria domnului Courthiade ar fi avut de
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
imperativ, "tu fă!"), așa cum vorbesc căldărarii (strat iii), țiganii Arli folosind KER, pronunție mai puțin folosită în India. În acest caz teoria domnului Courthiade ar fi avut de suferit. Pronunția - diom versus -dem, nu este concluzivă, pentru că în India, conjugarea verbului "a face" este VO KĂRDIYA- "el a făcut", exact cum se vorbește la căldărari. În India există și pronunția "kărdea", dar voi dezbate acest subiect într-un viitor articol. În Hindi, conjugarea KĂRDIYA se folosește pt. persoanele I-a, a
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
și romii Lovar folosesc paralel sufixele -imo/-ipo. Cuvintele etalon prin care M. Courthiade a clasificat dialectele de tip Arli drept cele mai arhaice, sunt exemple incorecte. Dacă a ales cuvântul hindus "pani" ca etalon, de ce nu a ales și verbul hindus cu pronunția kărdiya - „el a făcut”, căci aproape în în toată India se pronunță "kăr", nu "ker", așa cum pronunță ursarii, deși în puține locuri din India se pronunță și "ker". În toate lucrările lingvistice verbul "a face" este tratat
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
nu a ales și verbul hindus cu pronunția kărdiya - „el a făcut”, căci aproape în în toată India se pronunță "kăr", nu "ker", așa cum pronunță ursarii, deși în puține locuri din India se pronunță și "ker". În toate lucrările lingvistice verbul "a face" este tratat de regulă cel mai frecvent, conjugarea acestuia fiind cel mai întâlnit exemplu în toate gramaticile de sanscrită, hindi, bengali și în studiile comparative indo-europene. Vedem că și căldărarii folosesc sufixul -ben, și ursarii folosesc sufixul -imos
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
când bobul de grâu plesnește în lutul cu străluciri solare. Când mănânc pâinea,urcă până la mine neamurile noastre toate, seva înțelepciunii adusă până la noi de limba ce o vorbesc. Patria îmi este Limba Română în ea bobul de grâu germinează verbele poemelor eminesciene. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Glorie Limbii Române, poem de Al.Florin Țene / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1043, Anul III, 08 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene : Toate Drepturile
GLORIE LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Glorie_limbii_romane_poem_de_al_florin_tene_1383900826.html [Corola-blog/BlogPost/342073_a_343402]
-
discuția...! Pe toate le încredințează publicului spectator. Spectacolele de sărbători cu Fuego sunt un șirag cu seri prețioase ale vremii imperfecte în relația iubirii vieții și biruința iubirii. Vor veni seri de aur și de incursiune cu melodia, decorul feeric, verbul evocator, prin țara ninsă de ninsori albe, ninsă de ninsori cenușii, ninsă și de ninsori sterile, anoste, dezolante; o vreme în care cântecul lui Fuego, este identificabil în dominația sărbătorilor iernii care pun zi cu zi stăpânire pe țară. Susceptibil
FUEGO. RECURENŢA FEERIEI CONCERTELOR DE CRĂCIUN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1417660939.html [Corola-blog/BlogPost/360424_a_361753]
-
creații. Deoarece a pătimit pentru lume, Fiul întrupat a dobândit întreaga justificare pentru a judeca viii și morții și pentru a împărăți veșnic. La Constantinopol, în anul 381, s-a fixat esența învățăturii despre Duhul Sfânt și despre Biserică Același verb, „cred“, deși nu se repetă în fața fiecărei fraze sau propoziții, impune, gramatical vorbind, acuzativul, în continuare, în textul propriu-zis. Aici se expune învățătura despre Duhul Sfânt, pnevmatologică, a Bisericii nedivizate. Duhul este mărturisit ca Făcătorul de viață, ca Izvor de
TEZA SI SINTEZA MARTURISIRII NOASTRE ORTODOXE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 by http://confluente.ro/Simbolul_de_credinta_sau_crezul_teza_si_sinteza_marturisirii_noastre_ortodoxe.html [Corola-blog/BlogPost/349151_a_350480]
-
dar și în acest context se justifică totuși și forma de singular, pentru că aceasta accentuează credința personală a fiecărui ins în parte, care-și asumă și mărturisește liber și conștient acest Crez. [6] Termenul ανελθόντα provine de la ανήλθον, aorist al verbului ανέρχομαι, și poate fi tradus prin „a urca” (pe niște trepte), „a [te] cățăra”, „a [te] sui”. Deci, în contextul dat, trebuie tra-dus: „S‑a suit” - cum a tradus și Sfântul Dosoftei al Moldovei, dar nu „S‑a înălțat” - cum
TEZA SI SINTEZA MARTURISIRII NOASTRE ORTODOXE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 by http://confluente.ro/Simbolul_de_credinta_sau_crezul_teza_si_sinteza_marturisirii_noastre_ortodoxe.html [Corola-blog/BlogPost/349151_a_350480]
-
volumul citat, p. 327). [Termenii au fost verificați după G.W.H. Lampe, A Pa-tristic Greek Lexicon, Oxford, 1961, pp. 110, 137, 146; tot despre aceste di-ferențe vezi și Hierotheos VLACHOS, Predici la Marile Sărbători, Galați, 2004, p. 259.] [7] Verbul ar trebui tradus mai degrabă prin prezentul: iarăși vine - ceea ce teologic nu ar fi deloc greșit, ba chiar în acord cu textul din Psalmul 117, 26 (și versetele paralele din Evanghelie), cu cel din I Corinteni 16, 22 și mai
TEZA SI SINTEZA MARTURISIRII NOASTRE ORTODOXE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 by http://confluente.ro/Simbolul_de_credinta_sau_crezul_teza_si_sinteza_marturisirii_noastre_ortodoxe.html [Corola-blog/BlogPost/349151_a_350480]
-
26 (și versetele paralele din Evanghelie), cu cel din I Corinteni 16, 22 și mai ales cu teologia primelor veacuri, în care venirea Domnului era așteptată în permanență, cu multă bucurie. Totuși traducerile românești și multe din cele moderne folosesc verbul la viitor, ceea ce face ca a doua venire a Domnului să fie înțeleasă ca un act unic și irepetabil, ce se va produce într‑un viitor necunoscut. [8] Cuvântul „una” este în acest caz un numeral ce desemnează cantitativ, dar
TEZA SI SINTEZA MARTURISIRII NOASTRE ORTODOXE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 by http://confluente.ro/Simbolul_de_credinta_sau_crezul_teza_si_sinteza_marturisirii_noastre_ortodoxe.html [Corola-blog/BlogPost/349151_a_350480]
-
însoțire a unei limite de la care s-ar fi ajuns la valoarea de situare în apropierea limitei“ chiar și numai pentru motivul că, din ori¬ce formă a adj. longus, a, um am porni, rezultatul este adjec¬tivul românesc lung. Verbul a merge este explicat prin latinescul mergere care însemna „a se scufundă“, după ce s-a abandonat ideea originii din meo și pergo. Se admite așadar o evoluție semantica de la ,,a se scufundă“ la „a merge, a se deplasa“. Învățații s-
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1404122093.html [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
și pergo. Se admite așadar o evoluție semantica de la ,,a se scufundă“ la „a merge, a se deplasa“. Învățații s-au gândit că doar de pe culmile munților plecarea unui om se aseamănă cu scufundarea să în vai. Și albanezii au verbul mergoni „a se depărta“, explicat de lingviști tot prin latinescul mergere. În lucrarea Alte eți¬mologii românești, acad. Al. Graur atrage atenția asupra asemănării romanescului a merge și a franțuzescului marcher, acesta din urmă explicat în di¬verse moduri printr-
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1404122093.html [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
păstrat în ariile laterale ale lați¬nei. S-a sugerat și influența unui termen paronim din sub¬strat apropiat de albanezul mergoni (I. Fischer, în TILR, ÎI, 1969, p. 158). Este probabil ca in graiul daco-geților să fi existat un verb asemănător cu cel românesc de azi cf. sanscr. margayami care avea chiar sensul „a merge“, înrudit desigur cu marga „drum, cale“, rădăcina mrg (vezi Burnouf, op. cît., p. 504, 769). Poate așa se explică și pronunția ardeleneasca: „Pe dealul Feleacului
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1404122093.html [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
printre cuvintele românești cu etimologia necunoscută, unele trebuie să fie strămoșești, au¬tohtone. Exagerările, absoluți¬zările, în sensul negarii elemen¬tului prelatin din Dacia ori a reducerii nejustificate a importanței factorului romanic sunt neștiințifice și deci inadmisibile. Se știe că verbul românesc a țipă are două sensuri: „a strigă“ (cu etimologia necunoscu¬ta), dar comparabil cu termeni baltici și ,,a arunca“ (tot cu etimologia necunoscută), care ne întâmpină numai în Ardeal, leagănul poporului dac. În zadar încercăm să găsim vreo simili
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1404122093.html [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
unde tip însemna „a arunca, a azvârli“, aceasta fiind o dovadă în plus a conservării peste mi¬lenii a acestui cuvânt autohton chiar în inima statului vechi dacic. În seria paralelelor cu sân¬scrita se înscrie și adj. și ad¬verbul iute, explicat curent prin sl. liut „crud, groaznic, cumplit“. Dar în românește iute înseamnă, în primul rând, „rapid“, sens pe care îl are nu¬mai sanscr. jutas „repede“. Ca atare trebuie să admitem ideea că cel puțin această semnifică¬ție
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1404122093.html [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
informații și detalii despre anumite teme de interes. Nu sunt, însă, puține cazuri cele în care, prin interogații sau exclamații se dă o direcție clară, dorită de către autor sau dictată de către publicația în sine, spre o anume opinie. Se folosesc verbe la infinitiv, printr-o apelare indirectă a cititorului, pentru a-i crea impresia unei povețe și nu a unei cerințe. Prin utilizarea verbelor modale (condițional optativ) în propoziții, se construiește un anumit parcurs, o anumită canalizare a informației, se induc
FORMARE – DEZINFORMARE! CARE AR TREBUI SĂ FIE INFLUENŢA ŞI ROLUL REVISTELOR ÎN VIAŢA SOCIETĂŢII? de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1438601330.html [Corola-blog/BlogPost/374034_a_375363]
-
direcție clară, dorită de către autor sau dictată de către publicația în sine, spre o anume opinie. Se folosesc verbe la infinitiv, printr-o apelare indirectă a cititorului, pentru a-i crea impresia unei povețe și nu a unei cerințe. Prin utilizarea verbelor modale (condițional optativ) în propoziții, se construiește un anumit parcurs, o anumită canalizare a informației, se induc bănuieli, sugestionându-se cititorului o anume direcție clară, formându-i o părere pe care acesta și-o va însuși ca fiind a lui
FORMARE – DEZINFORMARE! CARE AR TREBUI SĂ FIE INFLUENŢA ŞI ROLUL REVISTELOR ÎN VIAŢA SOCIETĂŢII? de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1438601330.html [Corola-blog/BlogPost/374034_a_375363]
-
am tors ca pe un fir de tort, În carnea mea fierbinte să te port, Să arzi precum un foc mocnit, Așa cum veșnic te-am iubit. De câte ori am fost la greu, Te-am așezat lângă sufletul meu, Încătușați de-același verb, Cu tine-ntr-un destin să fierb. INCERTITUDINI Purtat mereu de-un legământ, Nu știu ce-am fost, nu știu ce sunt. Oricât aș vrea să mă alinți Aștept un semn și de la sfinți. Tu vrei și azi, ce doreai ieri, Că
FEMEIA SUFLETULUI MEU (1) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gavril_moisa_femeia_sufletul_gavril_moisa_1389353545.html [Corola-blog/BlogPost/359814_a_361143]
-
pentru că „prea a învățat ea repede și binișor limba română”. Surpriza fusese mare, dar Nicole învățase românește din dorința de a cunoaște această limbă vorbită de omul de care-și legase viața. A învățat dintr-un manual, a început cu verbe, cu propoziții scurte și a continuat cu fraze ceva mai complicate. După aceea i-a fost mai simplu, pentru că a luat contact cu românii și îi întreba pe toți ceea ce nu înțelegea. Un cunoscut de-al lui Mitică, doctorul Georgescu
CÂND DRAGOSTEA LA PRIMA VEDERE DUREAZĂ O VIAŢĂ DE OM de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Cand_dragostea_la_prima_vedere_dureaza_o_viata_de_om.html [Corola-blog/BlogPost/366820_a_368149]
-
din paradisul pierdut A urmat căderea în timp Și uite-așa din cădere în cădere S-a trezit po etul cu nepota Evei în brațe Și pentru că nu se pricepea la altceva A început s-o folosească la scris Și verb după verb femeia a ajuns indis pensabilă Nimic nu se mai poate concepe fără ea Nici infernul nici paradisul pierdut Așa că Poetul scrie iar Dumnezeu îi traduce rănile Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II Referință Bibliografică: EREZIA LUI ADAM
EREZIA LUI ADAM de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 by http://confluente.ro/costel_zagan_1424121768.html [Corola-blog/BlogPost/382297_a_383626]
-
pierdut A urmat căderea în timp Și uite-așa din cădere în cădere S-a trezit po etul cu nepota Evei în brațe Și pentru că nu se pricepea la altceva A început s-o folosească la scris Și verb după verb femeia a ajuns indis pensabilă Nimic nu se mai poate concepe fără ea Nici infernul nici paradisul pierdut Așa că Poetul scrie iar Dumnezeu îi traduce rănile Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II Referință Bibliografică: EREZIA LUI ADAM / Costel Zăgan
EREZIA LUI ADAM de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 by http://confluente.ro/costel_zagan_1424121768.html [Corola-blog/BlogPost/382297_a_383626]
-
eveniment. Rugăciuni pentru iertarea păcatelor Slujba prin care sunt pomeniți toți cei care au trecut la cele veșnice este cunoscută sub denumirea de „parastas”. Parastasele sunt acele slujbe speciale în cadrul cărora trupul mortului, nefiind de față, este simbolizat prin colivă. Verbul grecesc „paristemi” înseamnă a se alinia alături de cineva, a sta în rând cu cineva, a fi camaradul, apropiatul cuiva. Parastasul este slujba prin care ne alăturăm prin rugăciune celui mort și ne înfățișăm lui Dumnezeu cu tot cu rugăciuni, prin intermediul cărora El
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_moarte_si_pomenirea_mortilor_i_stelian_gombos_1329830277.html [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 2057 din 18 august 2016 Toate Articolele Autorului artist: Arpad Racz Fata cu floarea soarelui / Mädchen mit Sonnenblumen / Pictura pe sticla / Hinterglassbild https://www.facebook.com/arpad.racz.50/photos all cu mâinile ating tălpile verbului îmbrățișez propria-mi poartă cu simpatie trag zăvorul se opintește între a rugini și a luci mat în diminețile în care beau cafeaua alături de iluzia copilăriei pe care încă o trăiesc tata râde mama încropește un zâmbet frații mei apar
MI-AM RĂZBUNAT TIMPUL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1471538279.html [Corola-blog/BlogPost/383877_a_385206]