261 matches
-
aprilie 1998 Tribunalul Bistrița-Năsăud a respins apelurile și a menținut sentința judecătoriei. El a subliniat că, în conformitate cu art. 207 din Codul penal, pentru ca o afirmație să nu fie considerată calomnioasă, aceasta trebuie să îndeplinească două condiții: să se facă dovada verității afirmațiilor și să vizeze apărarea unui interes legitim. Ca atare, tribunalul a apreciat că o afirmație poate fi considerată drept calomnioasă dacă este destinată să producă un rău cuiva sau este făcută din dorința de răzbunare, chiar dacă faptele la care
Sabău și Pârcălab vs. România () [Corola-website/Science/324994_a_326323]
-
etc.). Acestea pot fi relevate doar când sunt făcute din compasiune sinceră sau pentru a determina bolnavul să se supună unui tratament medical. Infracțiunea de insultă se reține și pentru cazurile în care pentru afirmația insultătoare nu este admisibilă proba verității sau când afirmația se dovedește neadevărată. Infracțiunea este considerată consumată atunci când afirmația insultătoare a fost adresată părții vătămate sau când a fost comisă în public. Dacă este înfăptuită în scris, atunci este consumată când a ajuns la destinatar. Fapta se
Infracțiunile contra demnității în România () [Corola-website/Science/325054_a_326383]
-
neadevărate, care pot atrage o sancțiune penală, administrativă sau disciplinară. Sancțiunea constă în amendă. Tentativa nu se pedepsește. Acțiunea penală începe în urma unei plângeri prealabile, însă împăcarea părților duce la înlăturarea răspunderii penale. Articolul 207, Cod Penal, prevede că proba verității celor afirmate sau imputate este admisibilă dacă afirmarea sau imputarea a fost săvârșită pentru apărarea unui interes legitim. Fapta de insultă sau calomnie cu privire la care s-a făcut proba verității nu constituie infracțiune. Prin urmare, prin proba verității, inculpatului i
Infracțiunile contra demnității în România () [Corola-website/Science/325054_a_326383]
-
înlăturarea răspunderii penale. Articolul 207, Cod Penal, prevede că proba verității celor afirmate sau imputate este admisibilă dacă afirmarea sau imputarea a fost săvârșită pentru apărarea unui interes legitim. Fapta de insultă sau calomnie cu privire la care s-a făcut proba verității nu constituie infracțiune. Prin urmare, prin proba verității, inculpatului i se oferă posibilitatea de a dovedi că afirmațiile sau imputările care se referă la fapte sunt adevărate. Pe lângă proba verității, există și alte cauze justificative care se pot aplica infracțiunilor
Infracțiunile contra demnității în România () [Corola-website/Science/325054_a_326383]
-
că proba verității celor afirmate sau imputate este admisibilă dacă afirmarea sau imputarea a fost săvârșită pentru apărarea unui interes legitim. Fapta de insultă sau calomnie cu privire la care s-a făcut proba verității nu constituie infracțiune. Prin urmare, prin proba verității, inculpatului i se oferă posibilitatea de a dovedi că afirmațiile sau imputările care se referă la fapte sunt adevărate. Pe lângă proba verității, există și alte cauze justificative care se pot aplica infracțiunilor contra demnității unei persoane, cum sunt consimțământul victimei
Infracțiunile contra demnității în România () [Corola-website/Science/325054_a_326383]
-
de insultă sau calomnie cu privire la care s-a făcut proba verității nu constituie infracțiune. Prin urmare, prin proba verității, inculpatului i se oferă posibilitatea de a dovedi că afirmațiile sau imputările care se referă la fapte sunt adevărate. Pe lângă proba verității, există și alte cauze justificative care se pot aplica infracțiunilor contra demnității unei persoane, cum sunt consimțământul victimei sau imunitatea judiciară. La fel, nu se consideră calomnie, defăimare sau injurie imputarea sau afirmația ce se face oral sau în scris
Infracțiunile contra demnității în România () [Corola-website/Science/325054_a_326383]
-
public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate, privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevărată, ar expune acea persoană la o sancțiunea penală, administrativă sau disciplinară, ori disprețului public” (Art. 206 CP). În ambele cazuri este acceptată proba verității „dacă afirmarea sau imputarea a fost săvîrșită pentru apărarea unui interes legitim”(Art.207 CP), fără a fi definit cu precizie ce este „interes legitim”. Prezentarea adevărului trebuie să fie fundamentală pentru jurnaliști, deoarece adevărul este sursa principală de legitimitate
Etică jurnalistică () [Corola-website/Science/324778_a_326107]
-
a admis un recurs în interesul legii și a stabilit prin Decizia 8/2010 că „Normele de incriminare a insultei și calomniei cuprinse în art. 205 și 206 din Codul penal, precum și prevederile art. 207 din Codul penal privind proba verității, abrogate prin dispozițiile art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006, dispoziții declarate neconstituționale prin Decizia nr. 62/2007 a Curții Constituționale, nu sunt în vigoare”. Curtea Constituțională a constatat la 29 aprilie 2013 că „dezlegarea dată problemelor de
Calomnie () [Corola-website/Science/334898_a_336227]
-
ar fi adevărată, ar expune acea persoană la o sancțiune penală, administrativă sau disciplinară ori disprețului public se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă'. De asemenea, senatoarea propune un nou articol potrivit căruia 'proba verității celor afirmate sau imputate este admisibilă, dacă afirmarea sau imputarea a fost săvârșită pentru apărarea unui interes legitim' și 'fapta cu privire la care s-a făcut proba verității nu constituie infracțiunea de insultă sau calomnie'. După depunerea propunerii legislative la Senat
Reintroducerea insultei și calomniei în Codul penal, îndelung dezbătute în plen () [Corola-website/Journalistic/103164_a_104456]
-
sau cu amendă'. De asemenea, senatoarea propune un nou articol potrivit căruia 'proba verității celor afirmate sau imputate este admisibilă, dacă afirmarea sau imputarea a fost săvârșită pentru apărarea unui interes legitim' și 'fapta cu privire la care s-a făcut proba verității nu constituie infracțiunea de insultă sau calomnie'. După depunerea propunerii legislative la Senat, Cristiana Anghel și-a amendat propria inițiativă, dar amendamentele sale au fost respinse de Comisia juridică. Senatoarea are însă posibilitatea să își susțină amendamentele respinse în comisie
Reintroducerea insultei și calomniei în Codul penal, îndelung dezbătute în plen () [Corola-website/Journalistic/103164_a_104456]
-
observa însă, în anii de pontificat, cum întâiul stătător al Bisericii universale a amplificat anvergura pastorației , încadrând-o în analize vizionare care deschid efectiv orizonturile. În fapt, spre exemplu, enciclicile, precum Deus Caritas Est (2006), Spe Salvi (2008), Caritas in Veritate (2009), sunt mai mult opere culturale și, în mod precis, operefilosofice înnoitoare pe scena cugetării, mai mult decât pastorație. Există încă o rațiune, a patra, a preocupării mele pentru opera lui Joseph Ratzinger. Este vorba de împrejurarea că, printre marii
Cărți Andrei Marga: Filosofia lui Habermas și Editura Teologie și Viaţă și filosofia lui Joseph Ratzinger by Darius Muresan () [Corola-website/Journalistic/103766_a_105058]