378 matches
-
din acvariu, neavînd cu alte cuvinte limfă. Cum n-avea înțelegere pentru lirica avangardei, nici în linia exceselor lexicale, nici în aceea a absenței de simboluri, Jurnal de sex al lui Bogza i s-a părut a fi "17 aspecte versificate ale vieții sexuale, atît de înverșunate și de scabroase, încît simțul de conservare al individului celui mai puțin pudic este murdărit de dezgust și de inapetență erotică". Dadaismele lui Urmuz le ia drept simple jocuri, ca și Alexandru George mai
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
cu scrieri vulgarizatoare Mihai Moraru le urmărește atent seamănă, din ce în ce, cu dezvoltarea alegorică a aceluiași, repetat, memento: o, superbe, quid superbis, tua superbia superavit. Firește, înainte să ia în seamă partea de semnificație a unor narațiuni ici-colo versificate sau dramatizate, Mihai Moraru stăruie asupra analizei strict filologice. Altfel spus, ca să treci la comentariul unui text din care, fiindcă-i aparține pluripotentului Morgenstimmung literar, poți face, pînă la urmă, orice, îl poți înrudi cu multe altele sau îi poți
Urechea păcătosului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10760_a_12085]
-
o asemenea culegere de poezii horror nu își prea are locul în seria editorială Humanitas Educațional. Că unui copil gata să memoreze cu nemiluita poezii săltărețe nu e tocmai indicat să-i oferi o sumă de măceluri și de autodafeuri versificate. Că așa ceva e departe de a servi - vorba aceea - scopurilor educative sau moralizatoare cu care suntem de-atâta vreme deprinși. Lucruri, la urma urmei, de un bun-simț părintesc aproape suspect. Lucruri care mă forțează să adopt o poziție peste măsură
Poezia unei religii sadice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9658_a_10983]
-
de mai sus), intrăm pe teritoriul target-ului secund, mai bine disimulat și mai subversiv între rândurile aparent naive ale lui Florin Bican. Oricât de fantezistă ar părea ipoteza, văd în această carte o vastă parodie a întregului inventar de producții versificate ale realismului socialist. Narațiuni cu un singur sens și cu o singură morală, lipsite de ambiguități și de tropi spectaculoși, exersate într-o prozodie cât se poate de facilă, dotate cu personaje exemplare. Asta sunt, în mod tacit, Cânticele mârlănești
Poezia unei religii sadice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9658_a_10983]
-
Leș aveux d’un vaincu, Arthur Koestler, Le Zero et l’Infini, Artur London, L’Aveau etc. A avut oare loc ceva similar în țara noastră? {i nu-i avem în vedere doar pe protagoniștii carnavalului ceaușist, însoțit de chiote versificate și răcnete ieșite din orice tipar civilizat, Adrian Păunescu și Corneliu Vadim Tudor. Niciun literator român n-a găsit de cuviință a-și regretă trecutul de afiliere la comunism într-o carte sau cel puțin într-un articol. Dimpotrivă, noi
Uzura adevărului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6547_a_7872]
-
de către tribunalul nazist, în calitate de ENTARTETE KUNST, "artă degenerată" apoi de către tribunalul comunist ca "formalism, elitism străin poporului"; și, în fine, de către tribunalul capitalismului triumfător, în calitate de artă îmbătată de iluzii revoluționare. Cum este posibil ca șovinul Rusiei sovietice, făcătorul de propagandă versificată, cel pe care Stalin însuși îl numise "cel mai mare poet al epocii noastre", cum este posibil ca Maiakovski să rămână totuși un poet imens, unul din cei mai mari? Cu capacitatea ei de entuziasm, cu lacrimile ei de emoție
Milan Kundera: Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14416_a_15741]
-
fi putut să se îndrepte spre modele părăsește doar pentru filalul voios al lucrării. Mereu am simțit că alegerea repertoială a venit din dorința interpreților de a ne oferi un mesaj al păcii. Și în sunetul viorii, și în mobilitatea versificată divers a clapelor pianului, atât Rudolf Fatyol cât și Remus Manoleanu și-au definit măiestria cu o delicată înțelegere a darului oferit de muzică. Nu uităm, ascultându-i, câtă dreptate avea George Enescu mărturisind că “muzica are virtuți consolatoare”.
Virtu?i ale muzicii camerale romantice by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/83550_a_84875]
-
trist. Un obicei recunoscut al lui era să trimită bilete ("fărîmuțe de hîrtie") unor adresanți de ocazie. Așa se face că, la o ședință a Academiei de prin anii �50, îi strecoară lui G. Călinescu un carton cu următoarea întrebare versificată: "Călinescu, vreau să fiu / Proletarul cel dintîi! / Să pun în picior opincă / Și să strig cîte-o lozincă! / Spune-mi ce ar fi mai bine / Ca s-anunț vreme ce vine?!" și semnează, cu tîlc, "Gaettany". Călinescu îi răspunde imediat, aderînd
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11994_a_13319]
-
a început să se înțeleagă orice operă de ficțiune sau nu (biografia romanțată, jurnalul intim deghizat ș.a. nu sînt tocmai ficțiuni), în proză sau nu (Roger Martin du Gard a scris un roman dramatic, iar Hermann Broch unul poematic și versificat), care îndeplinește mai multe sau mai puține condiții de verosimilitate (Cimitirul Bunavestire de Arghezi îndeplinește mai puține decît Răscoala lui Rebreanu). Astăzi nimeni nu mai pune la îndoială faptul că Pîlnia și Stamate de Urmuz, Metamorfoza lui Kafka ori Ingeniosul
Ce este literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14586_a_15911]
-
serviciu sau Dăruiește-ți o zi de vacanță. Despre artificiile tehnice care, în viziunea unor critici, ar fi putut-o apropia pe autoare de perisabila școală textualistă am vorbit deja. Adaug numai că, deși plauzibile, cele câteva exemple, extrase din versificatul Dialog conflictual sau din etnografica jelanie de mamă care dă substanță Verii neliniștite, nu pledează însă pentru specificitatea de gen. Ele pot fi, la fel de bine, secvențe dintr-o materie narativă cu mult mai așezată și cu mult mai întinsă. Pentru că
Probleme de dosar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7928_a_9253]
-
concordanțele comparative dintre Psaltirea Șcheiană, Psaltirea lui Coresi, Psalmii în Biblia de la 1688, Psaltirea în versuri a lui Dosoftei (p. 22-51). Virtuțile analizei de text realizate de Al. Andriescu aici trebuie căutate, în erudiția filologică. Urmașii lui Dosoftei în traducerea versificată a psalmilor, Theodor Corbea și Ioan Prale, nu se ridică la înălțimea maestrului. Demonstrația lui Al. Andriescu în a releva importanța psalmilor în literatura română veche - ordonatori ai viziuni medievale specifice - merge mai departe, aplicându-se asupra cronicarilor: la Grigore
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
Dumnezeu, același Christos, același cuvânt ca și noi”, de ce proliferează sectanții, de data asta „în propria sa religie”, ca să ne oprim la aceste exemple. La Scriptură, Anne Bradstreet nu se raportează numai spontan, ca în primul poem sau în meditațiile versificate, ci și programatic. Fiind informată deopotrivă și în poezia „modernă”, și-a găsit pentru început modelul în creația lui Guillaume Salluste Du Bartas, poet francez hughenot, astăzi rareori pomenit, dar în epocă nume de rezonanță în spațiul european din umbra
Începuturile poeziei culte pe pământ nord-american: Anne Bradstreet (1612-1672) by Geta Dumitriu () [Corola-journal/Journalistic/4174_a_5499]
-
Toate aceste versuri didactice, abstracte, plate le-am citit îngrijorat de reputația ta,” i se destăinuie John Berryman, cu severitate, cred, exagerată. Cele patru monarhii frizează, într-adevăr, enciclopedismul, dar Quaternion-ul iese de multe ori - în favoarea poeziei - din tiparul informației versificate. Elogiile solemne revărsate asupra modernilor săi preferați - lui Du Bartas i se adaugă Sidney - sunt înviorate de pete de culoare, imagini servind o strategie a autopersiflării, caracteristică acestor poeme, scrise în aceeași perioadă cu Quaternion. Ca să-și recunoască „nevolnicia”, poeta
Începuturile poeziei culte pe pământ nord-american: Anne Bradstreet (1612-1672) by Geta Dumitriu () [Corola-journal/Journalistic/4174_a_5499]
-
în cartea sa Unweaving the Rainbow, 1998, pentru a da un excelent exemplu despre ce înseamnă un element cultural (un obicei, o idee, un gest chiar) transmis verbal prin repetarea lui (mimesis); în acest caz „un fragment ridicol de instrucțiuni versificate”. Sau cu alte cuvinte, „Tactul clămpăniturii acelor versuri neîndurate”, cum traducea Eminescu, circulă de la un individ la altul și de cele mai multe ori stăpânește mințile victimelor mai multe zile. Totul cu o intenție satirică și umoristică, pe care Eminescu a prins
O traducere a lui Eminescu din Mark Twain by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/4412_a_5737]
-
oportunistă nu are prea multe modalități de răspuns. Se îmbogățesc formele de exprimare a unora și acelorași clișee. Rămân neschimbate triumfalismul, entuziasmul construcției comuniste, apologia muncitorului, a muncii, a omului nou și a vieții noi. Optimismul obligatoriu răzbate în lozinci versificate, îndemnuri mobilizatoare, încrederea în viitorul măreț, confirmarea politicii partidului. Cultul conducătorului iubit ridică statuia pe un soclu din ce în ce mai impunător. Poezia își face datoria față de prezent prin imnuri și ode înălțate partidului unic, omagii succesive lui Stalin, Dej, Ceaușescu, montaje literare
Literatura oportunistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8332_a_9657]
-
Fabule/ Fables, ediție româno-engleză, trad. în engleză de Andrei Bantaș, prefață de Gheorghe Bulgăr, prezentare pe ultima copertă de Nicolae Balotă, București, Ed. Europa Nova), tradus și în engleză, ca un mesaj al românilor către întreaga umanitate, cuprinde poezioare naive, versificate școlărește, fiecare cu câte o "morală" explicită la sfârșit. Autorul își face iluzia că transformând, de exemplu, o rachetă în personaj modernizează genul. Modernitate înseamnă însă o viziune modernă și nu simpla evocare a unor elemente specifice civilizației de azi
Tichia de mărgăritar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/6857_a_8182]
-
un discipol al lui Alexandru Macedonski, participând la ședințele cenaclului acestuia. A debutat cu versuri și o nuvelă în 1880. A exersat aproape toate formele fixe ale poeziei, a realizat traduceri din lirica franceză, a scris articole critice, un basm versificat, o melopee și un poem dramatic fantastic, colaborând la numeroase reviste literare. A făcut parte din prima serie a simbolismului românesc, constituită în jurul revistei „Literatorul“. DUMINICĂ, 12 SEPTEMBRIE CONVENȚIE DE ARMISTIȚIU În urmă cu 60 de ani, la Moscova a
Agenda2004-37-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282876_a_284205]
-
folosită în câștig, dezavuează atitudinea franceză, neglijentă față de literaturile străine, “profesată cu orgoliul regalității sale literare europene”. După ce ridică probleme legate de dificultatea traducerilor, mărturisește convingerea că transpunerea versurilor în proză e sterilizantă. De aceea își asumă riscul păstrării formei versificate. Influențată, probabil, de masca alegorică de coloratură etnică, și nu de mesajul european care privește, la urma urmei, nu numai umanitatea acelui timp, doamna Mingot-Tauran ține să ne informeze că la aceeași editură s-au publicat opere scrise de țigani
Țiganiada în franceză by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/12984_a_14309]
-
au apărut, mai pe urmă, și o seamă de materiale pe care Vinea le oferise întâi Gazetei Literare, dar fuseseră supuse acolo unei lungi așteptări și apoi refuzate. Cine erau, în realitate, "tannenbaumii" și "pociumbii" de care amintiți în textul versificat? Erau, e adevărat, termeni cifrați, pot să vi-i decriptez. "Tannenbaumii" o desemnau pe Constanța Crăciun (fosta mea colegă de facultate) și ajutoarele sale de la Ministerul Artelor, care a devenit pe urmă Consiliul Culturii și Educației Socialiste. Iar "pociumbii" erau
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
avea această libertate de a se îndoi sau de a reflecta la ceea ce se întâmplă prin prisma unei conștiințe reflexive. Activitatea entuziastă, adeziunea efuzivă erau singurele soluții salvatoare: "Nu mai sta pe gânduri,/ Treci în rânduri" - îndemna una din lozicile versificate ale momentului. Individul nu avea dreptul la singurătate și la reflecție, la opțiune personală. Alternativa obligatorie era masificarea euforică în lupta pentru biruința comunismului și pentru viitorul luminos. Literatura era confiscată ideologic și obligată să propage lozincile oficiale. Cel puțin
Literatura subversivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8493_a_9818]
-
cedînd primul, mîncase virtual mîță moartă! Strașnic joc! Aveam 6-7 ani, stam la Belcești, un sat pe linia Podu Ilioaie-Hîrlău. Taică-meu era șef de gară! Avea uniformă, chipiu și paletă! Tot din acea perioadă îmi aduc aminte următorul dialog versificat ce circula printre țărăneii cu care mă jucam: „- Ce faci moșule-n pîrău?”/ „- Trag femeia la gealău!”/ „- Moșule, să vin și eu?”/ „-Măi băiete, tare-i greu!” Imposibil ca strofa să fi fost făcută de unul de vîrsta noastră. Prea
La popa la poartă stă o mîță moartă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13398_a_14723]
-
iadul, istorisiri biblice. Toate acestea conducând la concluzia că troița este o sinteză a artelor, în cadrul troițelor-incinte, baldachin/pergola și al celor bisericuță/capelă dându-și întâlnire arhitectura peisagistică, sculptura, pictura murală, artele textile (ștergare, fețe de masă), creații poetice versificate. Autorul, care a fost preocupat de cercetarea troiței ca simbol magico-religios, ca monument de artă populară, a făcut sumare trimiteri la reflexele lor culte, la pictura lui Ion }uculescu și la sculptura lui Constantin Brâncuși. Trimiteri trebuia să facă atât
Un simbol by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/12827_a_14152]
-
traiect geografic amplu ce l-a purtat de pe meleagurile Spaniei pînă la cele ale Statelor Unite, Aron Cotruș răscumpără indignitatea unei "poezii" românești însăilate sub zodia "realismului socialist", restabilește fața responsabilă a poeziei noastre cu tema patriei și a civismului. Insanităților versificate în acei ani de eclipsă, le-a replicat cu bărbăție nedezmințită, aidoma, spre a-l cita, unui "crîncen brad", oferindu-ne un metalirism cu un mesaj comunitar, precum o jertfă a individualității în "prăpădul" istoric.
Metalirismul lui Aron Cotruș (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12513_a_13838]
-
pentru poezii, ele fiind risipite în tot lungul operei. Certuri și împăcări, ori evenimente de prim-plan, precum jubileul regal, au prilejuit căutări în versuri. Mai bune, ori mai rele. E de la sine înțeles că versurile măcar acceptabile sunt proze versificate, cu sâmbure de parodie. Așa cum le-ar fi scris, bunăoară, Mitică, într-un exces amestecat de dragoste și ură. Fiindcă țintele, de bună seamă, sunt amicii, admirați și detestați deopotrivă, cu un patos îndeajuns de cârcotaș cât să nu dea
Poeziile domnului Caragiale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4713_a_6038]
-
de Custine va scrie: "Dl d'Antčs a făcut tot ce a putut pentru a evita scandalul", dar, pînă la urmă, "lucrurile ating un prag de unde duelul devine obligatoriu".22 (continuare în nr. viitor) Note: 1. Cronici și povestiri românești versificate (Sec. XVII-XVIII), Ediție Dan Simonescu, Ed. Academiei, 1967, p. 261 2. Ulysse de Marsillac, Bucureștiul în veacul al XIX-lea, Ed. Meridiane, 1999, p. 105 3. Dinicu Golescu, Însemnare a călătoriii mele, Ediție G. Pienescu, Ed. Tineretului, 1963, pp. 65-67
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]