445 matches
-
de sfinți,/ le-am înălțat cu mările lumii, din cer să le prinzi." (Peste vremi, Cătălina). Autoarea interpretează rolul Cătălinei și în alte poeme. Toate se caracterizează printr-un erotism difuz: "Mi-am smuls cum poate n-a făcut nici o vestală/ Impunitatea mantiei de-azur, regală/ Și-am azvârlit-o în oceane de răceală,/ Mai vulnerabilă în forma de-aer, goală." (Semnul focului); Îmi sunt ochii de iad înverzit/ Și mi-e gura de rană pe rai,/ Roșu-mi arde din
A fost o data o poeta by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10153_a_11478]
-
s-ar fi pierdut, chiar dacă valoarea lor astăzi nu e de însemnătate excepțională. I se datoresc omagii și sentimente de recunoștință. Valeriu Pop, Amintiri politice, 1936-1944. Ediție îngrijita și prefață de Sanda Pop. Cu un cuvînt înainte de Florin Constantiniu. Editură Vestala, 1999.
Memorialistica lui Valeriu Pop by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17714_a_19039]
-
greșeală cumplită pe care am făcut-o compunând, împreună cu Nicolae Manolescu și Gabriel Dimisianu, sub pseudonimul "Emil Mladin", un text nu prea elogios la adresa sa. Gabriel Plesea, Corespondențe din New York, reportaje, comentarii, opinii, atitudini din "perioada de tranziție", București, Ed. Vestala, col. "Diaspora", 1999, 320 pag.
Un scriitor agitat by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17601_a_18926]
-
mâini nu lăsam zăvorul. Dar tu intrai neașteptat. Cârlionțul atinse minunata buclă, Buzele - vioreaua au sărutat. O, gingașo, în numele celor trecute Și de data aceasta aud, Cum, ca ghiocelul, straiu-ți ciripește Spre aprilie: "Salut!" Păcat de spus - nu ești dintre vestale: Ai intrat cu un scaun aproape înalt Și, ca de pe raft, mi-ai luat viața Și praful de pe ea l-ai suflat, spulberat. Vara 1917 Nu atingeți! "Atenție! Proaspăt vopsit!", - dar Sufletul, memoria nu mi-au fost atente, Încât - pătați
Boris PASTERNAK (1890 – 1960) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7531_a_8856]
-
scris scenariul, ați făcut regia și ați interpretat rolul lui Cezar. Vă place puterea?", a fost întrebat regizorul. Care, cu umor, fantazează: "Da, pe platou am avut statui gigantice cu mine, oamenii erau obligați să se prosterneze înaintea lor, aveam vestale virgine care mă adorau, lumea îmi vorbea în latină... Cred că este important să menții echipa sub control prin teroare!"... Dacă există o formă de dictatură în Asterix..., aceea e dictatura inteligenței. Modul în care filmul reușește să fie amuzant
Nasul Monicăi by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14232_a_15557]
-
literar I. Oprișan. Recunoscut ca eminent exeget hasdeian, autor, printre altele, a două lucrări monografice, Viața lui B.P. Hasdeu sau setea de absolut, (2001) și Opera literară a lui B.P. Hasdeu (2007), I. Oprișan a readus la lumină, la Editura Vestala, în excepționale condiții grafice, prin metoda anastatică, două importante reviste scoase de marele nostru scriitor și savant la începutul celei dea doua jumătăți a secolului al XIX-lea, și anume: Foaea de storia română, la Iași, în 1859, în "Anul
B.P. Hasdeu și revista Aghiuță by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7266_a_8591]
-
astăzi, deseori, derutant, literele chirilice îmbinându-se, în același cuvânt, cu literele latine. De aceea, transliterarea textului original a implicat o maximă competență lingvistică, de care I. Oprișan a făcut o ireproșabilă dovadă. Recent, I. Oprișan a realizat, la Editura Vestala, o nouă ediție anastatică, oferind cercetătorilor și cititorilor interesați o altă revistă importantă a lui B.P. Hasdeu, intitulată Aghiuță și subintitulată Foaie umoristică, satirică și critică, apărută la București, începând din 3 noiembrie 1863, săptămânal, duminica, în 8 pagini, iar
B.P. Hasdeu și revista Aghiuță by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7266_a_8591]
-
de americani „în plata dușmanului”, „comunismul prepară o cultură întemeiată pe ură”, comuniștii români n-ar fi decît niște „improvizați”, fantoșe ale oportunismului cras, regimul în ansamblu „e fals, e monstruos, o viziune de nebuni”. La polul opus, Nina Cassian, vestala sistemului abuziv, tentînd o redempțiune atunci cînd falimentul acestuia n-a mai putut fi ocolit. N-ar putea fi vorba, în ezitanta, atît de puțin convingătoarea proză memorialistică a acesteia, crede Liana Cozea, decît de o „sinceritate” trucată. Observațiile d-
Un șir de „sincerități” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3780_a_5105]
-
sub vremi" o nouă fațetă, la fel de importantă moral. Scrisoarea adresată oficial lui Ion Vitner (teoretic, încă adjunctul său la Institut), pe care Vârgolici o reproduce din puțin comentatul volum al lui I. Oprișan - G. Călinescu. Spectacolul personalității. Dialoguri adnotate (Editura Vestala, București, 1999), sugerează tocmai existența unui anume curaj călinescian. Căci, într-un stil șarjat și ironic, parodiind limba de lemn a epocii, Călinescu îi cere lui Vitner, pe șleau, să demisioneze!... Reușită este și secvența dedicată lui Perpessicius. Începuturile actualului
Documente în „rama“ memoriei by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6326_a_7651]
-
salva de la deteriorare, prin deasa lor consultare în Biblioteca Academiei Române, și de a oferi cercetătorilor și celor interesați posibilitatea cunoașterii lor fără dificultăți. Constribuțiile majore ale lui I. Oprișan s-au concretizat, mai întâi, în readucerea în circulație, la Editura Vestala, a revistelor lui B.P. Hasdeu Foaea de storiă română, din 1859, și Foița de istorie și literatură, din 1860, pe care le-am prezentat în România literară, nr. 7, din 22 februarie 2007, și apoi Aghiuță, din 1863-1864, prezentate în
Revistele lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7056_a_8381]
-
7, din 22 februarie 2007, și apoi Aghiuță, din 1863-1864, prezentate în România literară, nr. 21, din 29 mai 2009. Recent, I. Oprișan a completat patrimoniul publicisticii lui B.P. Haședeu cu încă două reviste deosebit de importante, apărute tot la Editura Vestala, și anume România, cu mențiunea "Revistă ebdomadară", editată la Iași în 1858-1859, și Din Moldova ( Lumina), editată tot la Iași în 1862-1863. Prima revistă a fost tipărită în alfabetul de tranziție, pentru cititorul mai puțin inițiat putând fi astăzi, deseori
Revistele lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7056_a_8381]
-
maestrului decît chinuindu-se, gînd care preschimbă de fapt chinul în plăcere. În al patrulea rînd, relația e precumpănitor patriarhală, maestrul fiind întotdeauna bărbat, caz în care magiștrii de sex feminin nu intră în ecuația formării culturale. Femeia poate fi vestală, oracol sau iubită, dar nu profesor care să facă „pedagogie“, adică îndrumarea copiilor. În al cincilea rînd, scopul educației e pătrunderea într-o elită, adică formarea unei personalități care se contaminează cu virtuțile maestrului. În al șaselea rînd, educația nu
Libido sciendi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5255_a_6580]
-
memoriile, odiseea procurării acelor hidoase otrăvuri va ocupa, cu siguranță, un loc aparte. Devenisem, împreună cu Adriana Babeți, amicii de bază ai chelnerițelor și vânzătorilor care ne ajutau să obținem pe sub mână, la prețuri de speculă, desigur, prețioasele cutii cafeniu-închis. Străveche vestală în templul cafelei, Adriana nu se mulțumea cu efectul revigorator (discutabil, de altfel) al "ness"-ului, ci își procura din farmacii diverse energizante. Experiența de atunci, cred c-ar califica-o drept un redutabil expert în orice brigadă antidrog. Astăzi
Cu cine v-ar plăcea să vă beți cafeaua? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8460_a_9785]
-
absența umorului care i-a adus autorului atîta glorie publică. Simptomatic, poemele lui Ioan Morar sînt complet lipsite de umor. S-ar putea vorbi, pe alocuri, de un eventual umor negru, orientat evident spre tragic: "E tînăr Homer/ și petrece/ Vestalele-l plac/ și-i așază dinainte/ flori felurite/ și pietre colorate// o dată pe an/ e voie să rîzi și de orbi" ( Ilustrată din Troia, p. 93). Ultimele două versuri transformă în grotesc peisajul bucolic din prima parte. De altfel, finalurile
Elegii de histrion by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14005_a_15330]
-
Preț: 19 800 lei. în librării Ryu Murakami - Albastru nemărginit, aproape transparent (Ed. Polirom, 149 000 lei); Antonio R. Damasio - Eroarea lui Descartes: emoțiile, rațiunea și creierul uman (Ed. Humanitas, 250 000 lei); Nicolae Petrescu - Memorii, vol. I-II (Ed. Vestala, 218 000 lei); Michel Faber - Sub piele (Ed. Humanitas, 250 000 lei); Victoria Dragu Dimitriu - Povești ale doamnelor din București (Ed. Vremea, 251 000 lei); Petre Barbu - Blazare (Ed. Polirom, 189 000 lei); Mark Haddon - O întâmplare ciudată cu un
Agenda2005-06-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283372_a_284701]
-
efemeră. Ți-e cu neputință să ți-o închipui intrînd în polemici aprinse pe seama unor probleme stridente, pentru simplul motiv că reticența cu care contemplă valea plîngerii moderne o face imună la stridențe. De aceea, Nicoleta Baciu e mai mult vestală decît scriitoare în acest volum, părînd însuflețită de o sapiență de factură hristică. Cunoașterea pe care o dovedește în stabilirea unor distincții conceptuale (metafizica tăcerii/cîntarea fără cuvinte/vorbirea despre Dumnezeu fără a-l numi, sau cele trei ipostaze ale
Omul lăuntric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2407_a_3732]
-
explicat distinsa doamnă Silvia Radu, ci pentru prieteni și admiratori, care găseau Întotdeauna un pahar de vin bun la Maestru. Era fericit când putea face o bucurie celor din jurul domniei sale, așa cum se bucura și sculptorița și pictorița Silvia Radu, distinsa vestală a profesorului. A cerut o bucată de hârtie și cu mâna tremurândă ne-a scris : « Vă rog să faceți tot posibilul ca statuia lui Eminescu de la Montreal să fie Înălțată pe un soclu, așa cum am conceput-o ». Această dorință sfântă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
explicat distinsa doamna Silvia Radu, ci pentru prieteni și admiratori, care găseau întotdeauna un pahar de vin bun la Maestru. Era fericit când putea face o bucurie celor din jurul domniei sale, așa cum se bucură și sculptorița și pictorița Silvia Radu, distinsa vestala a profesorului. A cerut o bucată de hârtie și cu mâna tremurânda ne-a scris: «Va rog să faceți tot posibilul că statuia lui Eminescu de la Montreal să fie înălțata pe un soclu, așa cum am conceput-o». Această dorință sfântă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
explicat distinsa doamna Silvia Radu, ci pentru prieteni și admiratori, care găseau întotdeauna un pahar de vin bun la Maestru. Era fericit când putea face o bucurie celor din jurul domniei sale, așa cum se bucură și sculptorița și pictorița Silvia Radu, distinsa vestala a profesorului. A cerut o bucată de hârtie și cu mâna tremurânda ne-a scris: «Va rog să faceți tot posibilul că statuia lui Eminescu de la Montreal să fie înălțata pe un soclu, așa cum am conceput-o». Această dorință sfântă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
explicat distinsa doamna Silvia Radu, ci pentru prieteni și admiratori, care găseau întotdeauna un pahar de vin bun la Maestru. Era fericit când putea face o bucurie celor din jurul domniei sale, așa cum se bucură și sculptorița și pictorița Silvia Radu, distinsa vestala a profesorului. A cerut o bucată de hârtie și cu mâna tremurânda ne-a scris: «Va rog să faceți tot posibilul că statuia lui Eminescu de la Montreal să fie înălțata pe un soclu, așa cum am conceput-o». Această dorință sfântă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
explicat distinsa doamna Silvia Radu, ci pentru prieteni și admiratori, care găseau întotdeauna un pahar de vin bun la Maestru. Era fericit când putea face o bucurie celor din jurul domniei sale, așa cum se bucură și sculptorița și pictorița Silvia Radu, distinsa vestala a profesorului. A cerut o bucată de hârtie și cu mâna tremurânda ne-a scris: «Va rog să faceți tot posibilul că statuia lui Eminescu de la Montreal să fie înălțata pe un soclu, așa cum am conceput-o ». Această dorință sfântă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
explicat distinsa doamnă Silvia Radu, ci pentru prieteni și admiratori, care găseau Întotdeauna un pahar de vin bun la Maestru. Era fericit când putea face o bucurie celor din jurul domniei sale, așa cum se bucura și sculptorița și pictorița Silvia Radu, distinsa vestală a profesorului. A cerut o bucată de hârtie și cu mâna tremurândă ne-a scris : « Vă rog să faceți tot posibilul ca statuia lui Eminescu de la Montreal să fie Înălțată pe un soclu, așa cum am conceput-o ». Această dorință sfântă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
este. Deja, nu; a pierdut virginala imaturitate; acest bărbat a făcut-o să rodească... Vezi dumneata această talie? Asta e o crimă, o crimă care ar trebui pedepsită.... Dar dacă e soțul ei... Asta e o crimă, spun. Trebuie restabilite vestalele și cine arde mereu tămâie în altarul Critereei... barbar! Dar dacă este un individ excelent... Cel care pune stăpânire și se face stăpân pe o femeie frumoasă e o brută. O frumuesețe să fie noli me tangere, "privește-mă și
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
milioane de lei vechi net lunar, făcea activism băsist pe facebook”, în timpul conferinței de presă susținută de președintele Traian Băsescu. Rodica Culcer, se pare că ”share-uia o fotografie de pe wall-ul altui apolitic consacrat, Sorin Ioniță, de la Societatea Academică Română (a vestalei neutralității Alina Mungiu), modificată în photoshop, cu Crin Antonescu pe post de Alof Hitler. Și, câteva minute mai încolo, Culcer se întreba, cu iz retoric, susținută fiind de fostul secretar de stat Floare Comșa (de la Ministerul Educației) dacă nu cumva
Rodica Culcer, mai atentă la Facebook decât la discursul preşedintelui Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/23795_a_25120]
-
d. C. A. Rosetti trimise de la Paris poruncă către credincioasele și supusele sale slugi din Dealul Mitropolii pentru revizuirea Constituții, el denunță colegiurile restrânse ca niște focare de imoralitate și de corupțiune. Corupțiune! imoralitate! repetară d' atunci pe toate tonurile vestalele de la "Romînul", care se vede că nu cunosc sau au uitat zicătoarea românească despre dracul care râde de porumbe negre. Corupțiune! imoralitate! răspund foițele marelui partid al patrioților cu lefuri multe. Corupțiune! imoralitate! iată cuvintele care în discuțiunile zilei, după
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]