3,592 matches
-
Maghiar. Album Tiberiu Ceia l „Am venit la casa voastră“ Pentru îndrăgitul solist bănățean Tiberiu Ceia vorba știută cu lucrul bun devreme făcut se cuvine nu doar cu temeinicie respectată, ci și... cântată: odată cu urarea de An Nou, vedeta își vestește admiratorii că... „Am venit la voi acasă“. Așa se intitulează noul său compact-disc de folclor, editat de Audiotim „sub bagheta a trei magicieni: George Vancu, Gelu Stan și Marius Olmazu“, precizează artistul, apoi mărturisind că subtitlul nescris al discului ar
Agenda2006-02-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284609_a_285938]
-
se naște cândva pe acest pământ. El este Pruncul Dumnezeiesc, de la care Biserica primește „lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, făcut dar nu creat de o ființă cu Tatăl”, la a cărui naștere, în acea noapte sfântă, îngerul vestește păstorilor o bucurie mare: „Vi s-a născut azi Mântuitor, care este Cristos Domnul, în cetatea lui David” (Luca 2,11). Acest Prunc coborât din ceruri pentru noi este însuși Mântuitorul acestei lumi. Simplu și totuși atât de măreț, gingaș
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
haine noi sau de cine știe ce alte lucruri lumești. În urmă cu două milenii, Nașterea Mântuitorului a trecut neobservată la curtea împăratului Octavian Augustus. Undeva, într-o peșteră din Iudeea, a venit pe lume un copil. Totuși, Nașterea Mântuitorului a fost vestită de Dumnezeu în două feluri diferite: printr-un mesaj direct și cu ajutorul unei stele călăuzitoare. Niște păstori din Iudeea au fost anunțați de Nașterea Mântuitorului de către un înger. Păstorii s-au dus să vadă minunea și, după cum le spusese îngerul
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
după cum le spusese îngerul, au văzut un copil înfășat și culcat în iesle. Acești păstori sunt primii vestitori în lume ai Nașterii Domnului: ei s-au dus în cetate și au povestit despre Mântuitorul pe care-l văzuseră. Întrucât au vestit despre Nașterea Domnului, ei au fost de fapt primii colindători. Nașterea lui Iisus a mai fost vestită de Dumnezeu prin apariția Stelei care i-a călăuzit pe cei trei magi până la ieslea din Betleem. Denumirea „Betleem” înseamnă „Casa Pâinii”. Numele
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
vestitori în lume ai Nașterii Domnului: ei s-au dus în cetate și au povestit despre Mântuitorul pe care-l văzuseră. Întrucât au vestit despre Nașterea Domnului, ei au fost de fapt primii colindători. Nașterea lui Iisus a mai fost vestită de Dumnezeu prin apariția Stelei care i-a călăuzit pe cei trei magi până la ieslea din Betleem. Denumirea „Betleem” înseamnă „Casa Pâinii”. Numele celor trei magi nu sunt menționate în Biblie, însă ele s-au păstrat prin tradiție: Gaspar, Melchior
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
noii alianțe, iar oferindu-i smirna îl celebrau pe profetul care-și va vărsa sângele pentru reconcilierea omenirii cu Dumnezeu-Tatăl. Aurul, tămâia și smirna au fost de fapt primele cadouri de Crăciun oferite vreodată... Este semnificativ faptul că Dumnezeu a vestit Nașterea Mântuitorului atât unor păstori simpli, iudei, cât și unor magi învățați, evident de pe alte meleaguri și de alte credințe. Aceasta înseamnă că Dumnezeu și-a trimis Fiul să mântuiască întreaga omenire. C. C. Frântură dintr-un ritual străvechi: „Busuioc, să
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
zbuciumat al țării, între care și o... motocicletă din primul război mondial, pe care a dormit Vasile. Petrecerea a început îndată, cu baloane care zburau de la o masă la alta, cu dopuri de șampanie care săreau de colo, colo și vesteau Noul An - au sărit chiar de trei ori, deoarece și la 23 (ora noastră, a românilor) ni s-a spus «La mulți ani!» , pentru că atunci în Rusia era ora 24. Apoi, a fost ora locală, 12, și, la ora 1
Agenda2006-03-06-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284651_a_285980]
-
Inițial, clădirea trebuia să se construiască aproape de Teatrul Comunal, dar apoi se ajunge la actualul amplasament din Elisabetin, într-o perioadă în care de aici și până în zona centrală a orașului nu era nici un imobil. Se apelează la un arhitect vestit din Budapesta, dar cum acesta era ocupat, îi recomandă pentru întocmirea proiectului pe mai tinerii Károly Nagy Jr și László Jánosházy. În locul preotului Futó care pleacă la Szentes, enoriașii îl aleg pe Mihály Szabolcska, care își făcuse un nume ca
Agenda2006-03-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284650_a_285979]
-
lui Dumnezeu era peste El“. Toată viața pământească a Fecioarei Maria a fost o permanentă ascultare, o supunere la voința lui Dumnezeu. Părinții ei, Ioachim și Ana, au fost la fel, vrednici de toată lauda. De aceea, Mariei i se vestește de către arhanghelul Gavriil că va naște mai presus de fire pe Dumnezeu-Omul și ea s-a supus acestei voințe; i se vestește să fugă în Egipt, căci Irod căuta să-i ucidă Pruncul. Supunerea Fecioarei Maria ne arată „că a
Agenda2006-04-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284680_a_286009]
-
Părinții ei, Ioachim și Ana, au fost la fel, vrednici de toată lauda. De aceea, Mariei i se vestește de către arhanghelul Gavriil că va naște mai presus de fire pe Dumnezeu-Omul și ea s-a supus acestei voințe; i se vestește să fugă în Egipt, căci Irod căuta să-i ucidă Pruncul. Supunerea Fecioarei Maria ne arată „că a Domnului este a porunci, iar a oamenilor a se supune“ și prin aceasta ne arată că cea mai mare jertfă pe care
Agenda2006-04-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284680_a_286009]
-
Nae confidentul, filozoful misticismului monarhic, omul Palatului, Nae Ionescu. Îi cer informații. (...) Nae zâmbește satanic. Îmi dăduse pe vremuri informații bune. De o uimitoare și deconcertantă exactitate. Era în septembrie trecut. Nae se urcase în compartimentul meu și mi-a vestit căderea lui Maniu: Va pleca Maniu, va veni Mironescu. De ce Mironescu? Fiindcă regimul național-țărănesc trebuie compromis definitiv. Va fi un provizorat. Apoi, va veni Titulescu. De ce Titulescu? Fiindcă trebuie compromiși și toți falșii semizei”. Nae Ionescu a fost pe aproape
Agenda2006-33-06-01-senzational 1 () [Corola-journal/Journalistic/285127_a_286456]
-
o extraordinară informație și putere de a face asociații neașteptate în materie de istorie cu o lamentabilă viziune filosofică.“ (p.64) Lamentabilă sau nu, viziunea aceasta îl nemulțumește acut pe Noica, mai ales prin tonul de profeție neagră cu care vestește decăderea unui modus vivendi pe care păltinișeanul îl consideră unic în lume. Dar în ce constă această unicitate? În prototipul de gîndire pe care sinodul de la Niceea din 325 l-a introdus în istorie: dogma treimii în unitate, adică cele
Onomatopee și holomer by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4334_a_5659]
-
foarte probabil ca guvernul să fie făcut de liberali și socialiști, astfel încât șantajul eurofobilor să nu mai conteze. Nu asta crede și ministrul Leonard Orban, tehnocratul național raliat tuturor combinațiilor politice de la București. Într-o declarație pentru RFI, L.Orban vestește “dificultăți importante” pe care le va crea Olanda”, notează democrat-liberalul. Cristian Preda susține că ministrul Orban nu ar fi trebuit să facă astfel de declarații publice, fără a avea vreun indiciu în acest sens, remarcând că, Leonard Orban, dacă tot
Preda: Orban, tehnocratul raliat tuturor combinațiilor politice de la București () [Corola-journal/Journalistic/42321_a_43646]
-
UNESCO, treacă-meargă, dar nu aveau idee că tradiția musulmană urcă la Tombuctu cu mult înainte de secolul XV, când orașul ajunsese deja la 100.000 de locuitori, iar universitatea număra 25.000 de studenți veniți din toată lumea. Manuscrisele de la Tombuctu sunt vestite pentru frumusețea lor. Un album recent publicat la Paris cuprinde câteva absolut splendide. În număr de 100.000, iar dacă le luăm în considerare și pe cele de la Segu sau Gao, de 900.000, manuscrisele sunt în mare pericol. Populația
Două tragedii culturale: Tombuctu și Alep () [Corola-journal/Journalistic/4239_a_5564]
-
căpățânele de berbec. Toate fiarele și răpciugile împuțite zămislite-n belșugul smârcos al putreziciunii măcelului, îngrășate-n sângele vărsat, în necurățenii și ură, colcăind de duhori pestilențiale, lăsau în urmă lacrimi și hoituri buhăite. De fapt însăși ivirea lor fusese vestită de alte semne premergătoare: jafuri, violuri, urgie și stricăciuni mișelnice printre cei care se socoteau împărații și stăpânii pământului și dobitoacelor, foame și boliști de toate felurile, întinse ca niște molime prin lumea măruntă și îngroșată a ticăloșilor; împreunări păcătoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
-i gata să zboare. Fusta i se zbătu înfiorată-n vânt, izbucnire zburătăcită de aripi. Un luceafăr îi înflori în ochi, altul îi crestă gura mușcată de vânt, ca o rană vie. Un zgomot de crengi rupte și bolovani rostogoliți vesti de departe trecerea Cerbului. Boncăluitul lui răscoli pădurea. Cerboaica tresări, cu inima sărindu-i din piept: "Așa nu se mai poate! Trebuie făcut ceva", își spuse și deveni femeie în toată firea care știe că nu are bărbat. Ascultă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
naturale, neamenajate, simple șleauri pline de gropi și de făgașe, devenind impracticabile, mai ales pe timp de ploaie. Totodată fiind mici și joase, olacele se deplasau cu viteză mai mare și nu întâmplător s-a ajuns cu timpul să fie vestite în această parte a Europei, pentru rapiditatea cu care circulau. Atât caii și nutrețul, cât și olacele, erau puse la dispoziție de către populația satelor și orașelor de pe traseu sau din apropiere și era o mare pacoste pe capul lor. Pentru
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
fost obiceiul de demult”. Pe cele mai înalte dealuri, pe coline și movile, de unde se putea vedea în depărtare, începând de la hotarele țării către capitală erau puse străji, care rând pe rând, dând foc căpițelor de fân, unse cu păcură, vesteau prin fumul ce se înălța în văzduh, năvălirea dușmanilor. De asemenea, în toate locurile obligatorii de trecere spre așezările omenești, erau echipe de veghe, bine organizate, care semnalizau prin focuri aprinse, apropierea inamicului. În satul Straja din Bucovina, toți locuitorii
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Țibleș, Maramureș, Rodnei), remarcându-se atât printr-o serie de obiective naturale, reprezentate de relieful petrografic, relieful glaciar, culmile impozante, cât și prin păstrarea nealterată a tezaurului folcloric (portul, datinile, cântecele și jocurile populare) ori măiestria prelucrării lemnului. Regiunea este vestită în toate colțurile țării, pentru autenticele obiceiuri de iarnă, vestitele biserici din lemn, incluse și în patrimoniu UNESCO, monumentalele porți de lemn, în care sunt încrustate simbolurile vieții, perspectiva satirică asupra vieții și morții, sublim sintetizată în Cimitirul vesel de la
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Încredere În mine”, dar dacă este doar un vis... fă să nu mă mai trezesc niciodată. Am Îndurat multe.... Era așa de fericit, că nici pe la cârciumă nu a mai intrat, a dat fuga acasă să-i dea nevestei sale vestea cea mare. N-am să-l fac de rușine, gândea omul pedalând pe bicicletă, am să muncesc zi și noapte dacă trebuie, numai să-mi pot da copiii la școală, să nu rămână ca mine cu patru clase și fără
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
sosit momentul Să zămislească ce va fi să fie: Un univers fără sfârșit și-o lume, A spulberat eterna armonie. Și mii de țăndări au sărit din el, Mii de cuvinte au umplut eterul, Cu nimburi de văpăi încoronate, Ca să vestească-ntregii lumi misterul. De-atunci, prin mii de veacuri călătoare, Înaripate de-o chemare-naltă Cuvintele, prin orfice poeme. Se-ntorc în armonia de-altădată. Iar armonia primordială, armonia neînceputului, este vecină cu transposibilul. Fenomenologia creației poetice Sublimul adevăr noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
atunci murise puțin, cu numele și trecutul ciopârțite, amintiri serbede a ceea ce fusese odată. Își amintea ochii lui. Larg deschiși, așa cum își imaginase de multe ori că se deschiseseră și ochii celuilalt, ai mortului de la Guadalete, în fața umbrelor ce-i vesteau sfârșitul. Ascuțit, durerea își făcea loc printre gânduri, amorțindu-le brusc, năclăindu-le purulent. Din când în când, degetele îi zburau necontrolat în aer, în încercarea disperată de a-și atinge obrazul. Nu știa dacă, sub pleoapele umflate, ochii ei
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
măcar o singură dată pe acest geniu în ale bucătăriei, fiul unui țar rus, pasămite, un prinț autoexilat, înfricoșat de moștenirea lui (politică? genetică? politică!), de o amantă geloasă, de o soție nebună, de consecințele unui tezaur deturnat și rein vestit într un ciudat restaurant plutitor. Poveștile cu privire la identitatea lui Ivan sunt ca un nor care se încheagă din șușo teli peste șușoteli și plutește, pâclos, peste punți și pui de delfini. Vasul acesta duce cu el o întreagă literatură, iar
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
fost să fie, de parcă împlineau, în sfârșit, o soartă pe care o știuseră dintotdeauna a lor, s au iubit, după care au vorbit mult, mult, pe limba copilăriei lor, până când soarele a scăzut și iscoadele au plecat spre Damasc, să vestească nunta guvernatorului Andaluziei cu văduva seniorului de Murcia și să-l facă pe Tariq să și întindă mrejele spre sultan... ...nu uita de aurul lui Musa! Aurul s-a împuținat, iar Musa nu-și mai încape în piele de mândrie
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
nas rotund, purtînd înflăcărată blăniță roșcat-maronie, îl privea cu ochi căscați de uimire. Un lup necunoscut! Un prădător! Nu era sigură dacă trebuia să-l ignore oricum acolo, sus, de unde-l privea ea, nu avea a se teme sau să vestească apariția unui pericol. Continuă să-l urmărească în timp ce înainta precaut. Nici strop de agresivitate nu se descifra în comportamentul acestui străin. Atunci pentru ce să-și bată capul? Îi întoarse spatele și-și văzu, agitată, de treburi. Venise primăvara și
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]