674 matches
-
Lugoj, 1917; Primăvara, Arad, 1917; Copiii în război (în colaborare cu A. Melin și Toma Cocișiu), Blaj, 1918; Sub steag străin, București, 1920; Iscariot, Arad, 1925; Homunculus, București, [1925]; Scrieri alese, îngr. Aurel Millea, pref. Mircea Zaciu, București, 1966. Traduceri: Vestitorii credinții. Scrisori ale misionarilor din toate colțurile lumii, I, Blaj, 1911; Lázár Stefan, Floarea Betuliei, Orăștie, 1913. Repere bibliografice: Trivale, Cronici, 95-106; I. Agârbiceanu, Un scriitor ardelean: Al. Ciura, CRE, 1928, 130; Octavian C. Tăslăoanu, Spovedanii, îngr. Gelu Voican, pref.
CIURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286285_a_287614]
-
spre mine a rămas liniștită. Am ghicit în ochii ei acea infailibilă stăpânire de sine pe care o dobândești învățându-te zilnic cu durerea, cu spaima, cu primejdia. Aflând, prin câteva întrebări discrete și aparent banale, că nu veneam ca vestitor al unor întâmplări tragice, s-a dus în antreu și i-a telefonat mătușii mele ca să-i anunțe sosirea mea. Și, din nou, am fost surprins de ușurința cu care a vorbit Charlotte cu femeia aceea atât de diferită de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
sens trebuie să aleagă după bunul-plac între transmisiunile televizate live și inscripția cu bătaie lungă. Mai exact, odată trecut un singur prag de intensitate, transmisia trece drept renunțare la enunț. Cînd transmisia ucide mesajul și devine ea însăși mesajul, cînd vestitorul este el însuși o veste în sine, preocuparea pentru eficacitate conspiră cu alte sentimente mai greu de mărturisit pentru a înlocui dorința de istorie prin ambiția de a cunoaște, sau dorința de a controla centrele de selecționare și de punere
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Thompson prezintă perspectiva unei ordini tripolare bazate pe preponderența „triadei” comerciale formate din SUA (NAFTA și o eventuală implicare în Mercosur), Uniunea Europeană (Europa de Est și Africa de Nord) și Japonia (Asia și Pacific). Încheierea confruntării bipolare și declinul hegemoniei Statelor Unite sunt privite ca vestitorii sfârșitului probabil al geopoliticii, în timp ce o nouă geo-economie întemeiată pe conceptul de competitivitate o va înlocui (Hirst și Thompson, 2000, p. 164). În această perspectivă asupra viitoarei ordini mondiale, accentul se pune pe trecerea de la un sistem predominant militar de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cerul de safir al nopții de-a pururi, ca un mausoleu luminat cu aștri, ca un balet funebru, grav și solemn pentru însoțirea Proserpinei pe drumurile ei spre Hades”. De remarcat, ca la Blaga, duhuri nocturne „urnind pământul”, fluturi cap-de-mort, vestitori de drame. O căprioară, „făptură cu ochi de fecioară”, urmărită de gonaci, sare peste un altar căzut (Elegie), prin mărăcini și scorburi se văd „piei de șarpe lepădate”, în ziduri „sfredelește cuib pasărea neagră”, lângă trepte măcinate nechează „telegari aripați
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
Anuarului Institutului de Etnografie și Folclor”. Colaborează și la „Academica”, „Acta Ethnografica Hungarica”, „Albina”, „Anuarul Arhivei de Folclor”, „Contemporanul”, „Dacoromania”, „Datini”, „Ethnologia Balcanica”, „Literatorul”, „Memoriile Comisiei de Folclor”, „Memoriile Secției de Științe Filologice, Literatură și Arte”, „Steaua”, „Studii și comunicări”, „Vestitorul ortodoxiei românești” ș. a. I. s-a specializat în mai multe domenii ale cercetării folclorului : teoria și practica culegerii folclorului, editarea textului folcloric, utilizarea metodei istorico-geografice în cercetarea folclorului, principii de tipologie folclorică, teoria genurilor, relația folclor-religie, structura și funcționalitatea arhivelor
ISPAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287626_a_288955]
-
redacția publicațiilor pentru străinătate și la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, ca șef al redacției de literatură universală. Debutează în presă cu un articol despre Actualitatea lui Dickens, în revista „Apărarea” (1946), și editorial, cu volumul Heinrich Heine, vestitor al timpurilor noi (1956). A colaborat cu eseuri, studii și articole la „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Viața românească”, „Arc” ș.a. Heinrich Heine, vestitor al timpurilor noi și Kogălniceanu (1960) sunt biografii care acordă o atenție particulară, cu recurs la
HANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287405_a_288734]
-
un articol despre Actualitatea lui Dickens, în revista „Apărarea” (1946), și editorial, cu volumul Heinrich Heine, vestitor al timpurilor noi (1956). A colaborat cu eseuri, studii și articole la „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Viața românească”, „Arc” ș.a. Heinrich Heine, vestitor al timpurilor noi și Kogălniceanu (1960) sunt biografii care acordă o atenție particulară, cu recurs la citate din opere și la documente, evoluției intelectuale a celor două personalități. Conexiuni cu „Vrăjitorul” (1995), studiu erudit, dar totodată accesibil, despre receptarea operei
HANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287405_a_288734]
-
transpuneri din H. Heine, Thomas Mann ș.a., a redactat numeroase prefețe sau studii introductive referitoare nu numai la scrieri traduse (sau antologate) de el însuși. A întocmit o antologie de articole și pamflete de Ion Vinea (1984). SCRIERI: Heinrich Heine, vestitor al timpurilor noi, București, 1956; Kogălniceanu, București, 1960; Conexiuni cu „Vrăjitorul” (Thomas Mann în România), București, 1995; Un licăr în beznă, București, 1997; „Noi” și germanii „noștri”. 1800-1904, București, 1998; Excurs în timp, București, 2003. Antologii: Ion Vinea, Săgeata și
HANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287405_a_288734]
-
Ce de mult ne petrecea; / Între stelele de pază / Am avea și noi o stea” (La groapa lui Laie). Un simbol al speranței îl întruchipează dimineața („Tu, suflete întunecat de gânduri, / Tu simți prelung fiorul dimineții”), altă dată, zorii, ca vestitori ai libertății îndelung așteptate. Poetul e doar un sol, un drumeț, un călător, un cântăreț, nu o dată pribeag, termeni ce introduc într-o altă constelație, încât, dacă ar fi reprezentați grafic, s-ar obține un adevărat arbore al structurilor lirice
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
1907, Bilca, j. Suceava - 4.IX.1926, Bilca, j. Suceava), poet și dramaturg. A studiat la Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți, unde editează împreună cu alți elevi revista „Muguri” (1924-1926). Prin cele câteva poezii publicate aici H. se anunță ca un vestitor al noii generații poetice bucovinene a anilor ’20-’30. La un deceniu după dispariție, o parte din versurile sale cu vibrații adolescentine sunt înmănuncheate în File de poveste, volum alcătuit de I. Negură și V. Posteucă, iar în 1938 I.E.
HORODNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287450_a_288779]
-
limpede angajamentul publicistic al unor importanți scriitori. În articolul introductiv Spre biruință, inclus în numărul inaugural, Octavian Goga afirmă orientarea revistei: „Vrem deci să semănăm credința pe tot cuprinsul acestui pământ, [...] să ne facem de-a lungul satelor și orașelor vestitorii cântecului de biruință”. Pus sub interdicție de guvernul Alexandru Marghiloman, R. își reia apariția după încetarea războiului. Cu articole colaborează în primii doi ani Ion Agârbiceanu (Balaurul cu nouă capete, În suferința de azi, O țară și un popor), B.
ROMANIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289343_a_290672]
-
în cultura românească, Amintiri despre Alexandru Busuioceanu), Eugen Ionescu (Caragiale, actual și universal), Al. Busuioceanu (Luchian. Patruzeci de ani de la moartea lui, Vasile Pârvan, Nicolae Iorga, Balcic, Marsyas. Un epilog, Despre ironia românească ș.a.), Basil Munteanu (Constantin Brâncuși, exponent și vestitor al geniului românesc, Ființa românească și avântul său creator), Ștefan Lupașcu (Dialecticile energiei), Theodor Cazaban (Imagini și simboluri în teatrul lui Eugen Ionescu, Din poezia lui Ion Barbu), Vintilă Horia (Poetul Alexandru Busuioceanu), Constantin Amăriuței (Despre roman, Originea poeziei. Joc
ROMANIA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289346_a_290675]
-
Printre semnatari se numără autori consacrați sau în curs de afirmare. De reținut e, în primul rând, prezența în sumar a unor poeți cunoscuți, ca V. Voiculescu (Inscripție pe o piatră de la Epidaur), Ion Pillat (Mi-e dragă amintirea..., Cină, Vestitorul), Victor Eftimiu (Vă port pe toți în mine...), Aron Cotruș (Horia), Nichifor Crainic (Prinos), ca și a unora mai tineri, precum Emil Giurgiuca, George Dumitrescu, Virgil Carianopol, Agatha Grigorescu-Bacovia, ultimii doi fiind și cei mai constanți colaboratori în ce privește poezia. Mai
ROMANIA VIITOARE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289337_a_290666]
-
Nicolae Manolescu " Faptul că fascismul și comunismul nu suferă un discredit comparabil se explică, înainte de orice, prin caracterul fiecăreia dintre cele două ideologii, care se opun una alteia ca particularul față de universal. Vestitor al dominației celor puternici, fascistul învins nu mai lasă să se vadă decît crimele pe care le-a comis. Profet al emancipării oamenilor, comunistul beneficiază, pînă și în falimentul lui politic și moral, de pe urma blîndeții intențiilor sale". Aceste cuvinte i
Fascism și comunism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17154_a_18479]
-
personajului - care a făcut atâta rău oamenilor și țării, - la 27 mai 1993, în ziarul Monitorul se publica Declarația acestuia care cerea domnilor Murărașu și Manole Corcaci - care se ocupaseră de volum -„să confirme neapartenența lui la acest text” ( Mălin Vestitorul revoluției , p. 61, de Ion N. Oprea, Editura PIM, 2009). Ceea ce înseamnă că și pe această latură securitatea nu a vegetat! Despre Alexandru Tacu sunt și alte reflecții în cartea lui C. Hușanu. Trimis de textele lui, notez și faptul
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
de-al XIV-lea Congres ca Ceaușescu să nu mai fie reales: „Doina Cornea, Dan Petrescu, scriitorii Mariana Marin, Alexandru Tacu, Liviu Antonesei, precum și Gina și Dan Sâmpălean, Eugen Amarandei, Gabriela Iavorschi, Flip Răduț și, ulterior, Luca Pițu” ( În Mălin vestitorul revoluției, p.170). Despre aceeași scrisoare aflăm din „În zodia Nopții”(p. 154) de Paul Munteanu, Editura Universitatis XXI, Iași, 2012, că era semnată de: Dan Petrescu, Doina Cornea, Liviu Antonesei, Luca Pițu, Filip Răduți, Tereza Petrescu, Gabriela Iavorschi, Dan
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
140‑141. . Probabil, tot sub influența comentariului lui Victorin (cap. 7). . Referitor la această temă, vezi opera fundamentală a lui F. Paschoud, Roma aeterna, Neuchâtel, 1967. . „Pentru noi Anticristul a fost Nero, pentru iudei, acesta; / Ei doi sunt pentru totdeauna vestitorii vremurilor de pe urmă: / Nero este ruina Romei, acela [Anticristul], ruina întregului pământ.” . În comentariul său la Instructiones, J.‑M. Poinsotte notează: „Pentru a‑și arăta solidaritatea cu frații săi încă păgâni, pentru a‑i încuraja să părăsească falșii dumnezei, să
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
că gloria și antichitatea bisericii lui Dragoș, evocate de Vodă ca argumente, sunt incontestabile, toți cei de față „s-au miratu de înălțata minte a mării sale”. Cu planul ei triconc alungit, biserica mănăstirii - impresionantă ca dimensiuni - este un veritabil vestitor al viitoarelor izbânzi arhitectonice. Ea a fost zidită în „anii războaielor” (terminat în 1469, lăcașul a ars și a fost refăcut în 1472), adică în acea vreme de până în 1487, când Ștefan cel Mare abia a reușit să ctitorească Probota
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
G. Mihăilă, Cel mai vechi text în limba română: Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung (1521), LRV, I, 164-166; Ivașcu, Ist. lit., I, 93-94; Vasile Netea, Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung, ARG, 1971, 8; G. Mihăilă, Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung, vestitor de zori noi în istoria culturii românești, ARG, 1971, 9; Săndulescu, Lit. epistolară, 66-67; Dicț. lit. 1900, 775; Ion Gheție, Alexandru Mareș, Originile scrisului în limba română, București, 1985, 177-183, passim. A. Sm.
SCRISOAREA LUI NEACSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289579_a_290908]
-
veselie și culoare TOAMNA - expresii frumoase a sosit în caleașcă aurită, toamna, cea mai darnică fiică a bătrânului an; toamna veselă deschide porțile școlilor; toamna harnică și de bunuri darnică; pomii și-au dezbrăcat straiul verde; toamna mohorâtă își trimite vestitorii; așterne pământul cu trenă lungă de culoarea vântului; aduce toamna în frunzare rotunde, înroșite mere; toamna, cu mantia ei ruginie ; toamna rumenă cu flori roșcate în păr; se plimbă toamna prin grădini cu năframa-i galbenă; vesela verde câmpie acu
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
trebuie să ducă la înlăturarea acelor slavonisme „rumânite” de vreme. El formulează și câteva păreri în ceea ce privește limba poeziei, care, altfel decât a prozei, se cade să fie „sublimă” și înțeleasă numai de inițiați. A colaborat la „Curierul românesc” și la „Vestitorul românesc” cu versuri, note, articole și prelucrări de nuvele, iar la „Revista Carpaților” (1860) cu „episodul istoric” O răzbunare sublimă și cu un fragment din memoriile sale. Aceste memorii, intitulate Notițe istorice asupra Româniii de la 1821-1866, rămase în mare parte
VOINESCU I. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290627_a_291956]
-
Noua Gazetă de Vest” (1994-1996), referent cultural la Cercul Militar din Oradea (1995-1996), muzeograf la Muzeul Țării Crișurilor și, din 2003, cadru didactic la Universitatea din Oradea. De asemenea, lucrează ca secretar de redacție al revistei orădene de cultură creștină „Vestitorul”. Debutează cu poezie în 1984, la „Familia”, și editorial cu Pedale de hîrtie (1994). Colaborează cu versuri, eseuri, articole la „România literară”, „Familia”, „Vatra”, „Poesis”, „Echinox”, „Luceafărul” ș.a. În Pedale de hârtie și în volumele ce urmează P. propune formula
POP-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288887_a_290216]
-
cere înlăturarea cuvintelor de origine nelatină și înlocuirea lor prin vocabule culese din cărțile vechi sau existente în graiurile românilor din toate provinciile. Bun cunoscător al literaturii bisericești, M., întovărășit cu ierodiaconul Dionisie Romano, scoate o „gazetă religioasă și morală”, „Vestitorul besericesc” (1839-1840). Scrieri morale în fond, subsumându-se concepției sale pedagogice, sunt Meditații religioase (I-II, 1839-1840) și Urmare lui Iisus Hristos (1845), o traducere corectă din Thomas a Kempis, accesibilă, deși într-o limbă latinizată. O altă tălmăcire este
MUNTEANU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288293_a_289622]
-
Gherla), prozator, poet, eseist și critic literar. Este fiul Susanei Perșa și al lui Gheorghe Perșa, profesori. Urmează Facultatea de Geologie, secția geofizică, a Universității din București, absolvită în 1985. Debutează în 1992, la revista „Tomis”, iar prima carte, romanul Vestitorul, îi apare în 1997. Colaborează la „Tomis”, unde este redactor, apoi la „Ex Ponto”, dar și la „Euphorion”, „Vatra”, „Ateneu”, „Calende”, „Timpul” (Iași), „Analele Dobrogei” ș.a., publicând versuri, fragmente de roman, eseuri sau articole de teorie și critică literară. Vocația
PERSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288762_a_290091]