597 matches
-
de construcții și servicii aferente bazat pe speculație imobiliară. Și în Irlanda și în România acestea din urmă au dus la inflația prețurilor imobiliare la niveluri absurde. În Dublin, o minusculă casă din anii '40 în zona centrală, cu instalații vetuste, umezeală și curenți datorați lipsei totale de izolare a clasicei cărămizi roșii din care sunt făcute aceste case, costa în 2006 aproape 400 de mii de euro. Prețurile din România, atât ale locuințelor cât și ale pământului intravilan, au depășit
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
baza unei democrații viabile: încrederea, adevărul și toleranța. 8. Ce efecte a avut procesul de integrare în UE asupra României și a Europei de Est? Ca membră a UE, România poate să învingă vechile memorii ale persecuției și ale marginalizării. Vetustele neliniști și aversiuni mutuale pot să fie și vor fi înlocuite de dorința de a coopera. UE nu este numai o entitate tehnocratică, un set de instituții abstract-descărnate, ci și (ori mai ales) o comunitate bazată pe idealuri, aspirații și
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
de biserici ori mângâie acoperișurile caselor și vârfurile îndrăznețe ale copacilor. Observ că din nici un peisaj nu lipsește casă - centru existențial. Peisajul se umanizează, pulsează, comunica o stare de spirit. Casele sau cramele solitare din podgorii și livezi poartă semnele vetustului și ale unei dezordini patriarhale. Formele cu generoase curburi dau impresia unei porniri din loc, abstrăgându-se gravitației, asemenea copacilor, gardurilor ori stâlpilor. Deasupra au povară ocrotitoare a acoperișurilor din stuf, paie sau tablă ruginita („Periferie la Huși”, „Peisaj” - p.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
citit-o pe nerăsuflate. Dar am constatat că în rândurile celor tineri se face simțit la adresa lui Camil Petrescu un refuz care nu ține de o optică nouă, de o perspectivă în care admirația mea pentru el ar reprezenta o opțiune vetustă. Nu, dimpotrivă. (În orice caz, cine citește Doctrina Substanței nu se poate să nu simtă că e incomparabil mai actuală, mai vie și mai incitantă decât cărțile „noilor filozofi” din Franța sau decât ce mai produc diverse alte „școli”.) Refuzul
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
de aerul de domnițe autentice pe care îl aveam, scoborând din caretă: Tem pus edax rerum... (Timpul care distruge totul). Am vorbit numai despre tine, despre iubirea și înțelegerea noastră adâncă; în cameră plutea, pe când vorbea, un aer de grație vetustă; se lămurea estompat, prăfuit, o viață, o altă viață, pierdută, ca toate viețile bătrânești. Gândul meu se rupea din vraja camerei parcă uitată și zăvorâtă de un veac și venea viu și cald spre tine; dar în mine somnola un
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
prin care poți scăpa de banalitate. Un nichevo dureros, sfâșietor, domină toată piesa. Cele trei surori se îndrăgostesc sau sunt pe punctul de a se îndrăgosti de un donjuan de provincie, cam banal și stereotip. Dar jocul e desăvârșit; decorul vetust, gen stampă din 1885, iar cele trei actrițe Maria [Botta], Aura B[uzescu] și Elvira G[odeanu] - jucând ca în viața adevărată, fără declamații de circumstanță. Ce mi-a plăcut cel mai mult a fost că actorii nu stăteau înțepeniți
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
dublu (M. Demetriade), sonet răsturnat (Z. Stoican). Aici B. Florescu teoretizează asupra sonetului și amestecului ritmurilor și, alături de M. Demetriade, experimentează poemul în proză. Pe lângă anecdotele versificate ale Anei Ciupagea și stanțele de album ale Elisabetei M. Z. Ionescu sau vetustele reluări pe teme clasice ale lui B. Florescu, revista a publicat, număr de număr, versurile lui I. C. Săvescu, încercări într-o poezie cu langori verlainiene, imagistică macabră și fabulă simbolică. Traducerile, amestecate, trădează totuși preferințe pentru înnoire: Baudelaire (Urâtul, Femeia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286905_a_288234]
-
surparea imperiului moscovit. Aceste „principii de stânga” s-au refugiat În mișcarea sindicală, mai ales a sindicatelor foste aliate ale partidelor comuniste. Toată lumea este de acord că „sistemul capitalist”, oricât de „flexibil” sau de capabil de „Înnoire” ar fi, este vetust. Mai știi, poate chiar „condamnat”! Dar... cine, ce să-i ia locul?... Odată cu „falimentul dezastruos” al celor două sisteme și ideologii care-l contestau - da, cum o spuneam, și nazismul a ajuns la putere contestându-l! -, lumea, lumea europeană mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Am trecut mai întîi prin tinda ticsită de obiecte vechi, fără importanță, de care refuză să se despartă. Camera în care locuiește nu arată nici ea mai bine; pereții sînt încă nevăruiți, fețuiala a început să se crape, aerul e vetust. Am cerut să ieșim afară, pe gang. De acolo am cercetat grădina. Florile au crescut dezordonat: un pîlc de crăițe, cîteva tufe de stînjenei, un strat îngust de regina nopții, trei-patru crini, un rond micuț de sîngele cavalerului... Prin căsătoria
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cărți de metodică) atît față de modul simplist, primitiv, cît și față de cel tehnicist, complicat, în care e prezentată literatura română în școală. Fiind însă compusă cam de sus, rău (aspect agravat de tăieturile lui G.), cu formulări de un patetism vetust sau greșite („cerință de două ori salutară” etc.), ea nu-și va atinge scopul. Autorul e - fără îndoială - un om de bunăvoință, care suferă sincer pentru descreșterea importanței meseriei sale, dar, din păcate, nu are un condei sobru. Tonul ales
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
meritat. Cert - cine nu știe? -, viitorul (mai ales el) nu iartă nici laudele în exces, nici laudele mediocre. Șansa unuia ca mine de a-l îmbuna nu poate fi deci decît exactitatea. O axiologie fermă impune stimă. *„Repertoriul tău e vetust”, îl înțeapă cu vorba Costin pe Gil Ioniță, folkistul nr.1 al Bacăului, de profesie jurist. „Schimbă-l, domnule! Nu mai «merge» cu ștefan, cu Mihai Viteazul, cu Epistescu [Eminescu], cu Păunescu. Dac-o ții așa, în doi ani nu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pierde urma fărădelegilor, În care pe primul plan stătea omorârea unui om pentru un „...orologiu de auru”. Documentul este mult mai lung, dar În rezumat directorul Poliției din Lemberg, Tustanovschi, cerea ajutorul românilor pentru deslușirea acestei tenebroase afaceri, cu parfumuri vetuste de epocă, În care primà cel de femeie. r. Afaceri cu hușeni și ruși Înainte de a ataca subiectul, trebuie să consemnăm adresa nr.7316/25 august 1877, prin care prefectul aducea la cunoștință polițaiului faptul că la Monopolul tutunului fusese
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
facultăți în care întreaga producție intelectuală era de circuit local: lumea publica aproape exclusiv în editura și analele propriei universități, participa la manifestări științifice județene sau doar la cele ale universității lor. Trec acum peste tematica și abordările, nu rareori, vetuste. Despre ce revizuire și validare critică a acestei producții intelectuale am putea vorbi? În condiții de globalizare și atunci când absolvenții noștri se vor confrunta cu lumea largă în competiția profesională, băltirea în sucul intelectual propriu este iresponsabilă. De unde să știm
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
pentru comunitate. În culturile individuale au existat perioade în care aceste norme au fost date uitării sau ignorate, epoci sau profesiuni în care morala este neglijată, fapt de care este responsabilă și religia instituțională, adesea în criză din cauza caracterului său vetust. Religiile dau deci indicații de parcurs greșite? În Europa și America, se acuză imediat Islamul ca fiind lipsit de o tradiție iluministă. Pentru noi ar fi mult mai folositor să privim la curentele fundamentaliste prezente în protestantism și în special
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
reprezintă o metodă fără copiii și clasa cărora le-o aplicăm?”. Cu alte cuvinte, numai starea de bun metodician nu-i conferă cadrului didactic și succesul pedagogic... Alte puncte de vedere limitative sunt cele corespunzătoare „academismului pedagogic”, reprezentat de concepția vetustă conform căreia pregătirea științifică a cadrului didactic este o condiție necesară și suficientă pentru reușita didactică. „Profesorul trebuie să fie un munte deștiință” afirmă cu nonșalanță unele cadre didactice, numai că această convingere firavă se destramă brusc atunci când profesorul se
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
exploatarea ei în favoarea noastră. Aidoma unui material radioactiv, în condiții de grijă și pricepere, greșeala poate deveni energizantă, motivantă, educativă deci, revelatoare și iluminatoare. Să fim mai indulgenți, deci, cu asemenea „cadouri” formative, să le potențăm forțele educative refuzând argumentul vetust al traditiei școlare. Spiritul pedagogic modern ne obligă să înțelegem și să tratăm nu numai diferențiat și situațional greșeala, ci și cu o atitudine schimbată: intransigentă, dar deschisă, motivantă și cooperantă. Temeiurile care fundamentează decizia unei intervenții corective în cazul
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
de baladă sau de basm, amintind fie de M.Eminescu, fie de unii lirici germani (Heine, Lenau, din care a și tradus, Schiller), cu o vagă înclinație romantică spre mister și atmosfera de fatalitate. Este deservit de sărăcia expresiei, adesea vetust metaforică, de improvizația parcă de album. Substanța mai densă, socială, a poeziilor La țară, Îndoiala și Doina îl apropie de O. Goga. SCRIERI: Rândunel, București, 1906; ed. 2, București, 1930; În război, București, 1920. Traduceri: [Lenau, Heine], în Rândunel, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286122_a_287451]
-
fără să le confunde însă cu iubirea autentică. Romanul excelează în surprinderea minuțioasă a detaliilor (arhitectura caselor, interioare și mobilier, obiceiuri, gusturi) și a nuanțelor, reușind să construiască pregnant fiecare personaj, într-o suprapunere caleidoscopică de amintiri, senzații difuze, obiecte vetuste, înclinații și trăsături comportamentale. Atmosfera este impregnată de mirosul greu și răscolitor al castanilor, laitmotiv ambiental, și de legenda ce spune că fetele care stau sub ei nu se vor mărita. Volumul de povestiri Eternitatea e după colț (1972) analizează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286506_a_287835]
-
Brezeanu, George Ranetti, Duiliu Zamfirescu, Nicolae Xenopol, George Sion, Matei Millo, Eduard de Max (când venea la București) și alții. C.F. era una dintre cele mai renumite „cafenele europene”, care începuseră să ia locul celor vechi, „de modă turcească”, devenite vetuste după revoluția de la 1848. Timp de aproape trei decenii, de la 1870 la 1898, în epoca sa de glorie, C.F. a reprezentat una dintre marile atracții ale Bucureștilor de altădată, reper memorabil al traseelor boemei literar-artistice. Repere bibliografice: C. Bacalbașa, Bucureștii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285995_a_287324]
-
postrevoluționare (în care demontarea statuii lui Lenin, De-mi-si-a/De-mi si-a guvernului și primirea ajutorului de șomaj au loc simultan !) poate da un film ; fatalitate, nu dă ! Dacă dăm la o parte redundanța procedeelor, tot ne rămâne o retorică vetustă, în care clișeele sclipesc familiar Dacă discutăm detaliile, atunci nu ne rămâne nimic : cum se poate ca doamna Urșianu, atât de atentă la adevărurile psihologice, la nuanțe, să reușească aici să nu vadă nici una ? De la Jean Herdan român rămas în
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
meu încă știa pe dinafară, din liceu, versiunea grecească a Rugăciunii Domnești. Omologii lui de azi au probleme cu limba română, iar dintre limbile străine, abia dacă pot schimonosi o engleză de șlagăr pop. N aș vrea să par nostalgic, vetust, apoca liptic. Cred însă că e bine să luăm notă de mer sul lucrurilor, să ne întrebăm, la rece, ce am câștigat și ce am pierdut și, dacă se poate, să întreprin dem câte ceva pentru o recalibrare a facultăților noastre
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
puțin să-l respecte. În mintea unui asemenea exemplar, succesul încetează să mai fie cuplat la ideea de înzestrare, de efort aplicat și pricepere tehnică. Ceea ce contează e manageriatul „deștept“ al relațiilor, descurcăreala „superioară“, „flerul“ combi natoriu. Restul sunt naivități vetuste, fandoseli. Omul fără meserie nu va fi niciodată înclinat să grădină rească buna evoluție a meseriilor, asanarea mediului social și juridic în care ele pot prospera. Insul care nu știe să facă nimic determinat (chiar dacă poate mima îndemânări circumstanțiale, sau
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
război, Jim Marinescu va rade parțial casele cu molii ale mătușilor construind pentru familia sa un decor modernist, chiar excesiv, dar care se va învecina fatal cu vechiturile în care o parte dintre bătrâne continuă să trăiască în stilul lor vetust. După războiul de întregire, în București se deschid noi cartiere. Acolo e câștigul! exclamă un personaj din Groapa lui Eugen Barbu. De fapt, Groapa e povestea deschiderii unui astfel de cartier care capătă rapid cei doi poli ai axei lumii
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
întors, resemnat, la locul meu. Mergeam iar în urma ei și încercam să reconstitui mișcarea buzelor pentru a-mi da seama dacă nu cumva a vrut să spună altceva. Am pronunțat în sinea mea tot felul de cuvinte fără noimă: brusc, vetust, etrusc. Nu se potriveau și pace. Am tras concluzia că spusese chiar „Proust“. Ce nu înțelegeam eu era legătura dintre Marcel Proust și acel coridor interminabil. Probabil că l-a citat pe Marcel Proust ca metaforă a lungimii coridorului. Chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
trecerii timpului. Faza II a inaugurat strategiile de segmentare a pieței, dar marketingul generațional era în esență orientat către tineret. Persoanele în vârstă erau sistematic neglijate, scoase în afara circuitului de politici comerciale ce se temeau să nu dea un aer vetust imaginii de marcă a produselor lor. Această stare de lucruri este pe cale să se schimbe, faza III înregistrând de fapt, cu mai mult sau mai puțin relief, un marketing destinat seniorilor. Tendința e departe de a semăna cu o răsturnare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]