642 matches
-
infecții urinare secundare, care pot agrava leziunile de nefropatie diabetică (38). În plus s-a observat că prezența neuropatiei autonome per se accelerează rata de progresie a glomerulopatiei diabetice prin mecanisme încă neelucidate (55). Tratamentul vezicii neurogene include: rezecția colului vezical pe cale endoscopică, cu respectarea sfincterului striat (care previne incontinența). Infecțiile urinare asociate vor fi tratate cu antibioticul indicat de antibiograma efectuată după urocultură. De multe ori la diabetici bacteriuria poate fi subclinică (18). Substanțele colinergice (urecolina, l tb/6 h
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
de valoarea pH-ului. La un pH < 4 colonizarea conținutului gastric cu bacili gram-negativi a fost întâlnită în 14% din cazuri; în schimb rata colonizării la un pH > 4 este de circa 59% (240). Infecțiile urinare nosocomiale sunt consecința cateterismului vezical. Majoritatea pacienților sunt asimptomatici, iar infecția urinară dispare după îndepărtarea cateterului vezical. Diagnosticul infecției urinare este dat de urocultura cantitativă (peste 100.000 germeni/ml), febra și durerea în flancuri. Menținerea sondei urinare mai mult de 7 zile se asociază
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
bacili gram-negativi a fost întâlnită în 14% din cazuri; în schimb rata colonizării la un pH > 4 este de circa 59% (240). Infecțiile urinare nosocomiale sunt consecința cateterismului vezical. Majoritatea pacienților sunt asimptomatici, iar infecția urinară dispare după îndepărtarea cateterului vezical. Diagnosticul infecției urinare este dat de urocultura cantitativă (peste 100.000 germeni/ml), febra și durerea în flancuri. Menținerea sondei urinare mai mult de 7 zile se asociază cu colonizarea vezicii cu bacterii rezistente la antibiotice în circa o treime
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
apoi hipotensiune, delir, aritmii, blocuri, depresie respiratorie și comă. Anamneza luată de la pacient sau anturaj. Descoperirea ambalajelor goale de medicament. Sindromul anticolinergic precoce (predomină În intoxicațiile minore): Facies vultuos, uscăciunea gurii. Midriază bilaterală slab reactivă. Tahicardie sinusală. Hipertermie. 67 Glob vezical. Scăderea motilității digestive. Encefalopatie anticolinergică (agitație, vorbire nesigură, sacadată, tremurături fine ale extremităților, delir, halucinații). Tulburări de conștienȚĂ și neuromotorii (predomină În intoxicațiile majore): Agitație inițială, apoi letargie, delir, halucinații. Mioclonii. Convulsii (10-25% din intoxicații) până la status epilepticus (mai ales
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
teofilină Simptome și semne Cardiovasculare • Tahicardie sinusală (cea mai frecventă) • Fibrilație atrială • Flutter atrial • Tahicardie paroxistică supraventriculară • Tahicardie atrială multifocală • Tahicardie ventriculară • Hipotensiune arterială • Fibrilație ventriculară • Disociație electromecanică • Stop cardiac Neurologice • Tremor (frecvent) • Neliniște • Agitație • Insomnie • Cefalee • Halucinații • Contracturi • Tenesme vezicale • Iritabilitate • Hiperreflexie • Convulsii • Comă Gastrointestinale • Anorexie • Grețuri • Vărsături • Crampe abdominale • Diaree Respiratorii • Stop respirator Intoxicația cronică cu teofilină se manifestă prin simptome gastrointestinale ușoare. Tulburările de ritm - tahiaritmii supraventriculare și ventriculare apar la concentrații de 20-30 mg/l, situație când
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
obține, apoi menține, așa numita “atropinizare” a pacientului: FC Între 90-110/min; Midriază; Tegumente uscate (se poate ajunge la doze foarte mari de peste 100 fiole/24 ore) semnele de supradozaj atropinic: agitație psihomotorie, halucinații, midriază, tahicardie, rush al feței, glob vezical. Atitudine: spațierea dozelor de atropină, Diazepam. → contrabalansarea stimulării excesive nicotinice: ganglioplegice (curarizare) → antidotul propriu-zis - reactivatorii de colinesterază; atrag SOF din combinația lor cu colinesterazele eliberând astfel colinesterazele. Atenție! La unele SOF după 48-72 ore survine o dezalchilare a complexului colinesterază-SOF
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
Mai anterior, în cortexul premotor (ariile 6, 8, 9) se găsesc nucleii de comandă ai sudației, piloerecției și secreției urinare, a căror scoatere din funcțiune determină hiperhidroză și tulburări vasomotorii. Excitarea lor produce, printre altele, ischemie renală și scăderea tonusului vezical. Contracția detrusorului și relaxarea sfincterelor este, dimpotrivă, sub controlul centrilor vezicali din lobul paracentral. Un centru stimulator al contracțiilor uterine a fost pus în evidență în partea internă a cortexului motor. Efecte inverse, de inhibare a activității sexuale, se obțin
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nucleii de comandă ai sudației, piloerecției și secreției urinare, a căror scoatere din funcțiune determină hiperhidroză și tulburări vasomotorii. Excitarea lor produce, printre altele, ischemie renală și scăderea tonusului vezical. Contracția detrusorului și relaxarea sfincterelor este, dimpotrivă, sub controlul centrilor vezicali din lobul paracentral. Un centru stimulator al contracțiilor uterine a fost pus în evidență în partea internă a cortexului motor. Efecte inverse, de inhibare a activității sexuale, se obțin prin excitarea lobului piriform din rinencefal. Împreună cu nucleii amigdalieni, acesta reglează
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
simpaticul laterovertebral, aferentele parasimpatice sacrate formează plexul hipogastric inferior, din care derivă, cu traiect independent sau de-a lungul vaselor, plexurile secundare pelvine. Acestea poartă, în general, numele organelor pe care anatomic și funcțional le deservesc. Două din ele, plexul vezical și hemoroidal mijlociu, sunt comune ambelor sexe. Din plexul vezical, situat pe suprafața laterală a vezicii urinare, pleacă ramuri intravezicale, ureterale și uretrale. La rândul său, plexul hemoroidal mijlociu înfășoară artera hemoroidală mijlocie, anastomozându-se cu plexul hemoroidal superior. La bărbat
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
care derivă, cu traiect independent sau de-a lungul vaselor, plexurile secundare pelvine. Acestea poartă, în general, numele organelor pe care anatomic și funcțional le deservesc. Două din ele, plexul vezical și hemoroidal mijlociu, sunt comune ambelor sexe. Din plexul vezical, situat pe suprafața laterală a vezicii urinare, pleacă ramuri intravezicale, ureterale și uretrale. La rândul său, plexul hemoroidal mijlociu înfășoară artera hemoroidală mijlocie, anastomozându-se cu plexul hemoroidal superior. La bărbat, plexul prostatic este localizat pe fața dorsolaterală a prostatei. În afara
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
provenite din plexul hipogastric. Dintre formațiunile ganglionare ale acestui plex parietal, mai important este ganglionul de la nivelul cervixului uterin. La rândul său, plexul vezicii urinare, cu sediu submucos și muscular, este bogat în ganglioni neurali, mai ales în regiunea trigonului vezical. Pe de altă parte, vezicula și căile biliare sunt prevăzute cu un plex nervos adventițial, constituit din microganglioni și filete terminale, ce pătrund până în țesutul conjunctiv dintre stratul muscular și epiteliul mucos. Parenchimul multora din glandele cu secreție externă sau
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
proceselor homeostazice stau fenomene adaptative de predominanță simpatică sau parasimpatică, produse prin stimularea neuro-reflexă a structurilor vegetative centrale, care - după cum se știe - scapă total sau parțial controlului conștient al scoarței cerebrale. Este cazul reflexelor somato-vegetative: respirator, vasomotor, pupilar, salivar, faringian, vezical, genital etc. Reacțiile neurovegetative compensatoare de autoreglare și control al funcțiilor normale de întreținere ale organismului sunt precedate de procese complexe de integrare și prelucrare a informațiilor sosite pe căile aferente la nivelul centrilor organo-vegetativi din axul cerebro-spinal. În afara rolului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
evidență grupe de celule nervoase vegetative implicate în reglarea digestiei, sudației și secreției urinare, a căror scoatere din funcțiune determină accelerarea tranzitului intestinal, hiperhidroză și tulburări de micțiune. La rândul său, contracția detrusorului și relaxarea sfincterelor este sub controlul centrilor vezicali din lobul paracentral. Un centru stimulator al contracțiilor uterine a fost găsit în partea internă a cortexului motor. Efecte inverse, de inhibare a activității sexuale, se obțin prin excitarea lobului piriform din rinencefal. Împreună cu nucleii amigdalieni, acesta reglează activitatea organelor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
canalele colectoare, urina trece prin vârful piramidei Malpighi în calicele bazinetului. De aici, prin bazinet și uretere se scurge în vezică. Vezica urinară este un rezervor extensibil care permite să se acumuleze cantități relativ importante de urină. Periodic, acest rezervor vezical se golește. Deși se formează în mod continuu la nivelul rinichilor, urina este eliminată la exterior, din vezică prin uretră, în mod discontinuu, prin actul micțiunii. Formate din unirea calicelor, fiecare din cele două bazinete reprezintă o dilatație în formă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
prin intermediul examenului radiologic: radioscopie, radiografie sedată, radiocinematografie după administrarea de substanțe opace la raze X. II.5.10. MECANISMELE NEUROREFLEXE ALE MICȚIUNII S-a prezentat mai înainte că micțiunea se produce printr-un mecanism neuro-reflex. Impulsurile inițiate în însuși peretele vezical, datorită distensiei sale, sunt conduse prin fibrele senzitive (parasimpatice) la nivelul centrilor nervoși lombo-sacrați, de unde, pe căile eferente, este transmisă comanda la formațiunea efectoare, detrusorul vezical și aparatul sfincterian. Calea eferentă este reprezentată de fibre simpatico-parasimpatice. Fibrele simpatice își au
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
înainte că micțiunea se produce printr-un mecanism neuro-reflex. Impulsurile inițiate în însuși peretele vezical, datorită distensiei sale, sunt conduse prin fibrele senzitive (parasimpatice) la nivelul centrilor nervoși lombo-sacrați, de unde, pe căile eferente, este transmisă comanda la formațiunea efectoare, detrusorul vezical și aparatul sfincterian. Calea eferentă este reprezentată de fibre simpatico-parasimpatice. Fibrele simpatice își au originea în corpii neuronilor situați în coarnele laterale ale măduvei lombare. De la acest nivel emană fibrele preganglionare, care ajung la nivelul ganglionilor simpatici paravertebrali L1-L4. De
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
situați în coarnele laterale ale măduvei lombare. De la acest nivel emană fibrele preganglionare, care ajung la nivelul ganglionilor simpatici paravertebrali L1-L4. De aici pleacă fibrele postganglionare, realizând nervul presacrat, de unde vor lua naștere nervii hipogastrici, care se distribuie atât corpului vezical, cât și sfincterului intern determinând relaxarea peretelui vezical. Fibrele parasimpatice își au originea în măduva sacrată S1-S3, coborând pe calea nervilor pelvici spre vezică. Sistemul nervos parasimpatic determină contracția vezicii urinare și relaxarea sfincterului intern. Putem considera, deci, inervația simpatică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
acest nivel emană fibrele preganglionare, care ajung la nivelul ganglionilor simpatici paravertebrali L1-L4. De aici pleacă fibrele postganglionare, realizând nervul presacrat, de unde vor lua naștere nervii hipogastrici, care se distribuie atât corpului vezical, cât și sfincterului intern determinând relaxarea peretelui vezical. Fibrele parasimpatice își au originea în măduva sacrată S1-S3, coborând pe calea nervilor pelvici spre vezică. Sistemul nervos parasimpatic determină contracția vezicii urinare și relaxarea sfincterului intern. Putem considera, deci, inervația simpatică ca un sistem al reținerii urinei și umplerii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Fibrele parasimpatice își au originea în măduva sacrată S1-S3, coborând pe calea nervilor pelvici spre vezică. Sistemul nervos parasimpatic determină contracția vezicii urinare și relaxarea sfincterului intern. Putem considera, deci, inervația simpatică ca un sistem al reținerii urinei și umplerii vezicale, în timp ce inervația parasimpatică este responsabilă de evacuarea rezervorului vezical în timpul micțiunii. Dar, în afara acestei inervații, căile urinare prezintă și o inervație somatică, mai ales pentru uretra posterioară. Sfincterul extern este inervat de fibrele nervului rușinos intern, care are rolul de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
coborând pe calea nervilor pelvici spre vezică. Sistemul nervos parasimpatic determină contracția vezicii urinare și relaxarea sfincterului intern. Putem considera, deci, inervația simpatică ca un sistem al reținerii urinei și umplerii vezicale, în timp ce inervația parasimpatică este responsabilă de evacuarea rezervorului vezical în timpul micțiunii. Dar, în afara acestei inervații, căile urinare prezintă și o inervație somatică, mai ales pentru uretra posterioară. Sfincterul extern este inervat de fibrele nervului rușinos intern, care are rolul de a crește tonusul acestuia, așa încât face posibilă rezistența la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
eliminarea de urină producându-se prin prea plin, picătură cu picătură. La om, după simpatectomie lombară, s-au observat micțiuni frecvente și în cantitate mică. Pe parcurs, aceste tulburări se compensează, așa încât în lunile următoare se ajunge la o golire vezicală la intervale de timp mai mari. În mod normal, numărul micțiunilor este de 3-4 în timpul zilei și 1-2 în timpul nopții. În anumite circumstanțe pot să apară diferite tulburări în funcția de eliminare a urinei. Astfel, oliguria reprezintă scăderea cantității de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
însoțită de activarea sfincterului uretral intern în vederea temporizării micțiunii. Actul reflex al micțiunii are la bază circuitul polineuronal supraspinal produs de creșterea progresivă a presiunii intravezicale și stimularea fibrelor aferente mielinice de tip A-delta de la nivelul vezicii. Activitatea aferentă vezicală intensă activează căile supraspinale bulbo-pontine generatoare de mesaje somatice și vegetative la centrul reflex medular al micțiunii de la nivelul măduvii sacrate (fig. 133). Având la bază reacții vezicale somato-vegetative produse de depășirea capacității de distensie a vezicii urinare, micțiunea este
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fibrelor aferente mielinice de tip A-delta de la nivelul vezicii. Activitatea aferentă vezicală intensă activează căile supraspinale bulbo-pontine generatoare de mesaje somatice și vegetative la centrul reflex medular al micțiunii de la nivelul măduvii sacrate (fig. 133). Având la bază reacții vezicale somato-vegetative produse de depășirea capacității de distensie a vezicii urinare, micțiunea este deci sub controlul reflexului medular sacrat parasimpatic, întregit de circuitul nervos supramedular somatic realizat pe căi cortico-subcortico-spinale piramidale. Căile aferente vezicale proprioceptive urmează traseul nervului pelvic și pătrund
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sacrate (fig. 133). Având la bază reacții vezicale somato-vegetative produse de depășirea capacității de distensie a vezicii urinare, micțiunea este deci sub controlul reflexului medular sacrat parasimpatic, întregit de circuitul nervos supramedular somatic realizat pe căi cortico-subcortico-spinale piramidale. Căile aferente vezicale proprioceptive urmează traseul nervului pelvic și pătrund în măduvă prin rădăcinile posterioare, făcând sinapsă în motoneuronii din cornul anterior al segmentului medular S2-S5. Fibrele eferente motorii părăsesc măduva sacrată prin rădăcinile anterioare și intră în nervii rușinoși interni (pudendal), distribuindu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
rădăcinile anterioare și intră în nervii rușinoși interni (pudendal), distribuindu-se musculaturii sfincterului extern striat, determinând contracția acestuia și temporizarea micțiunii. După începerea micțiunii reflexul se autoîntreține printr-un mecanism de feedback pozitiv, care provoacă contracții din ce în ce mai puternice ale musculaturii vezicale. Ca urmare a integrării impulsurilor aferente în diverși centri supraspinali se transmit pe căi eferente impulsuri care facilitează sau inhibă micțiunea prin influențarea pragului de excitabilitate a centrilor reflecși sacrați. ). La nivel bulbar există centri facilitatori și inhibitori ai micțiunii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]