943 matches
-
a senilii mergem țepeni// Înăuntru. Înăuntru e bruta lucidă flămândă/ Înăuntru e creierul tânăr/ pofticios - vulpe veșnic gravidă” (Teze despre zilele faste). Plasarea abstracțiunilor în proximitatea rău famată a organicului („Fragilitatea Martei - un exces de adrenalină/ luciditatea - cianura dintr-o vișină crudă”), laolaltă cu suspendarea barierelor de protecție sintactică, generează o corupere iremediabilă a conceptului de către empirie, marcând totodată existența unui rest ce continuă să se sustragă eforturilor cognitive. Însă de aici nu rezultă, ca în atâtea alte cazuri, o fetișizare
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
București, 1959; Scrisori pe adresa băieților mei, București, 1960; Făt-Frumos când era mic, București, 1963; Ariciul din călimară, București, 1964; Punct și de la capăt, București, 1967; Tartine cu vară și vânt, București, 1968; Nu fugi, ziua mea frumoasă, București, 1970; Vișine aproape coapte, București, 1972; Băiatul de pe gard. 8 cărticele cu povești pentru copii, București, 1972; Tănărul și marea, București, 1972; Singurătatea florilor (în colaborare cu Mihai Valter), București, 1975; Tată de duminică (în colaborare cu Mihai Constantinescu), București, 1975; Mai
PANCU-IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288653_a_289982]
-
-i clar. Dar nu pentru că n-ați pus sare, deși, poate că și asta trebuia. Dar știți ce i-ați dat purcelului de mâncare? Nu. Tuciul pe care l-ați luat, cum ziceți din cămara mică, avea în el niște vișine, pe care bunicul le-a folosit ca să facă vișinată. Voi i le-ați dat purcelului, să le mănânce, iar el, când le-a înfulecat s-a și îmbătat, căci vișinile acelea aveau alcool în ele. Aoleu, sărmanul Ghițulică! se căinează
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
luat, cum ziceți din cămara mică, avea în el niște vișine, pe care bunicul le-a folosit ca să facă vișinată. Voi i le-ați dat purcelului, să le mănânce, iar el, când le-a înfulecat s-a și îmbătat, căci vișinile acelea aveau alcool în ele. Aoleu, sărmanul Ghițulică! se căinează copiii. Stau gata să plângă amândoi. Ce-au să zică bunicii, părinții? Dar dacă purcelul o să moară?! Liniștiți-vă, copii! Animalului nu i se va întâmpla nimic rău. O să mai
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
pe iarbă și oftând. La căpătâiul ei veneau ursulețul de pluș și căluțul de lemn, care șchiopăta de un picior. Îi aduceau flori de câmp și rămurele de salcie. Iar primăvara Îi așezau pe piept, În coșulețe Împletite din pai, vișine și cireșe și grămăjoare mici de zmeură. Văzând atâtea bunătățuri În jurul ei, Mașa se trezea, descotorosindu-se de flori. „Ei, cum a fost ?“, o Întreba Marusia. „A fost frumos“, răspundea Mașa. „Ai reparat și tu măcar vreun ceas?“, o ispitea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
se aflau mai multe garoafe roșii, privindu-le admirativ. „Azi dimineașă au fot aduse...” - Îl Îmbie interlocutorul. „Alte culori mai pot găsi...?” „Desigur domnule. Ele se află imediat În dreapta dumitale puțin mai În spate. Vă rog priviți...! Albe, albastre, portocalii, vișină putredă, o varietate de culori care va Încânta În mod sigur privirea unei bune cunoscătoare...” Tony Pavone niciodată nu simțise nimic deosebit pentru aceste frumoase dar plăpânde flori. În peregrinările sale, nu-și mai aducea aminte să se fi prezentat
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Încât,un calup Întreg dacă devoram tot nu mă săturam. Apoi tranversam viza-vi la un local cu produse lactate,unde mă delectam cu câteva castronele pline cu orez cu lapte, garnisite deasupra cu o Îngrămădire fabuloasă de - dulceță de vișine...! Având Încă destul timp la dispoziție, derulam promenadă Între cinematografele Aro și Scala, iar uneori intram să vizionez un film. Bătătorind drumul Între cele două cinematografe și căscând gura la te miri ce, am intrat În vorbă cu niște soldați
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
peste trei miloane lei, la această teribilă inflație și foamete a contribuit dezastruos și seceta mai ales În Moldova unde soarele a pârjolit toată recolta cereală și vegetală. Șunca mea de praga și orezul cu lapte garnisit cu dulceață de vișine și mai ales franzela dospită În lapte de bovine dispăruse, trăind În amintirea mea “Odată a fost”, iar o simplă bucată de pâine n-o aveai de unde cumpăra. Hoardele comuniste Își arătase priceperea, pustiind totul În calea lor și fără
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
și lucrează la magazin cu nevestele. Angajează part-time studenți din estul Europei (români, bulgari), au clientelă multă din estul Europei. De câte ori merg acolo vorbesc cu mine, mă întreabă de România, știu că ne plac sarmalele, zacusca și brânzoaicele, dulceața de vișine, dar și sarailiile și baclavalele. Pe scurt, antipatiile de acasă nu merg. Aici, noi suntem împreună „orientali”, avem aceleași gusturi culinare și ne simpatizăm unii pe alții. E o plăcere să intri în magazin și să simți că ești întâmpinat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
one’stemper - „a-și ieși din fire/pepeni“, literal - „a-și pierde temperamentul“ (engl.). Cocteil din coniac, lichior de portocale și suc de lămâie. 1 Cocteil din whisky, bitter, apă și zăhar, la care se adaugă felii de citrice și vișine. 1 Ca substantiv comun, spunk înseamnă în engleza britanică spermă. 2 Poponar (engl.). 3 Bășină (engl.). 4 Alt cuvânt care înseamnă spermă (engl.). 1 Începutul romanului lui G. Orwell - Ferma Animalelor. 2 Joc de cuvinte în text: low-brow - o persoană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
mai strălucitoare. Soare1e mă iubește mai mult. Razele lui fierbinți imi coc grâne1e și fructele. Căt vezi cu ochii, spice de aur, livezi îmbe1șugate și pajiști odihnitoare. Aici se seceră și se treieră, dincolo se cosește fânul, se culeg cireșe, vișine, piersici și caise.” Vacanța-i fir dintr-o poveste cu soare agățat în mar Când pe amiază-ntr-adevăr,căldura-mpărateasă este, Adoarme apa pe câmpie, albastră ca un cer senin Visează frunzele departe culoarea serii arămie. Furnicile mărunte cară căldura-n mușuroi
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
cui e, cine o face și de ce nu le dă și lor să guste. Omul de acolo, proprietarul cazanului, sau cine-o fi fost, zice; „Bă, nu vă dau, că-i a spitalului, au adunat de prin curtea spitalului prune, vișine căzute de pe jos, corcodușe, da’ mi-e frică să vă dau că dacă vine doctoru’ Cutare și vă găsește aici se supără pe mine, mă reclamă la primar, n-am io chef să mă pun rău cu nimeni pentru voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
picturi măiestrit realizate și suprapuse, datorită cărora savantul român făcuse însemnata descoperire. Sub un cristal gros se vedea acela care fususe viteazul stăpânitor ai Țării Românești. Hainele, ca prin minune, îi erau neatinse de vreme. Avea o tunică roșie ca vișina putredă și era încins cu un cordon de aur, cu catarame, reprezentând un castel medieval. Părul, barba și mustățile se conservaseră foarte bine. Voievodul ne-a uimit prin statura lui impozantă: avea aproape doi metri și era foarte spătos! ― Ia
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
de-atâta vară iu al meu, de-atâta vară au ieșit din ouă puii. stau cireșele povară și s-au pus pe rod gutuii; iar, caisele pe rând, se răsfață printre frunze. eu, la gura ta, cu jind sorb o vișină pe buze. la fereastra dinspre tine gândul mi-l ascult și cântă și atât îmi e de bine! și atâta mă framântă! că m-aș cățăra-n livezi până-n vârful ceruluidoar să văd: iubire, verzi îți sunt ochii ori căprui
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
albă coaptă În țest, pe foi de nuc; un castron de porțelan plin cu icre negre de morun; cârnați fripți, brânză, păstrugă la grătar, purcel de lapte, măsline grecești, cozonaci, tava cu spinarea de cerb, plăcinte cu brânză și cu vișine, ouă crude de prepeliță pentru Îndepărtat mahmureala, baclavale Înmuiate În sirop de miere de salcâm, alune, fistic și mieji de nucă prăjiți. Soldații izbutiră să mănânce tot, În afară de bobițele alea negre, lucioase și alunecoase din castron. Crezuseră că era un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
până unde-l duce mârșăvia: stătea ca la biserică, În genunchi și cu fruntea proptită În țărâna pe care o călcaseră tălpile ei. Ceva mai Încolo, În timp ce el și gazda ciocneau pahare cu vin roșu, iar eu beam sirop de vișine cu sifon, desfrânatul vorbea ca pentru el și nu mai contenea: «E prea frumoasă fie-ta, grecule! N-o să Îndrăznească nimeni să ridice ochii la ea. O să rămâi cu ea În casă. E prea frumoasă fata ta, grecule...». Așa că vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
în spinare și am luat-o în susul iazului. Pe măsură ce ne apropiam de coada lui, priveliștea devenea tot mai colorată, pornind de la verdele crud, trecând prin galben apoi prin portocaliu și în cele din urmă ajungând la un roșu ca de vișină... Un culcuș pitit sub un arțar, de unde se vedea sclipet de lumină trimis de undele apei iazului, ne-a ademenit îndată... Ne-am așezat și am rămas o vreme în contemplare... Priveam din când în când la bătrân. Se vedea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
-i spuneam noi nebunului arătat prin păpușoiștile Manei, după trecerea frontului Încolo, către Nistru: Hantutu’. Ne chemam, ne strigam, ne Îndemnam: - Hai, măi, la Hantut! Hai să-l batem! Și ne porneam ca un stol de sturzi când sunt răscoapte vișinile; ca o haită de câini răi. Porneam să-l căutăm pe nebun - și să-l batem. - Haida, măi, să-l batem pe Hantut! Că nu-i di pi la noi! - Hai, măi! Că nu-i de-al nostru! Cum să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
umplea de două-trei ori castronul cu ostropel, cu musaca sau cu ardei umpluți, sau cu pilaf cu bucăți de carne cât pumnul în el, și alături, cele două franzele, ceapa, usturoiul și roșiile, punga cu prăjiturele, plăcințelele cu mere, cu vișine sau cu dovleac, domnu’ Ogrinjan, barem atâta lucru, să zică mațele bogdaproste, hi-hi-hi, și sticla de vin în sacoșă, la piciorul mesei și lângă piciorul ei, lipită de gambă. Din turele de zi, i-a intrat în reflex să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
umbra se făcea tot mai deasă, cum cerbii care-i păruseră monștri cândva, au devenit cât niște șoricei, iar iepurii...Cine s-ar speria de iepuri? Frunzelor, chiar sunteți nostime! Cineva a vărsat călimara cu raze de soare și cu vișine coapte peste coroanele stejarilor și crema de ghete peste aluni, iar copacii au tresărit trimițând la plimbare așa frumuseți de coafuri. Întreaga pădure este într-un freamăt, într-o forfotă continuă, zi și noapte. Simte că ceva se petrece și
Toamna. In: FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Stan Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2370]
-
băieții, n-o să înțelegeți niciodată... Am cântat amândouă toate cântecele pe care le știam și, pe măsură ce se lăsa seara, ele deveneau mai melancolice. Părul Esterei, pe care-l mângâiam cu atâta dragoste, se făcea atunci de un roșu închis, ca vișina. Eram foarte fericite. Ne întrebam ce ne-am fi făcut dacă nu ne-am fi întîlnit. Vorbeam și despre cărți și filme, și mă miram cât poate fi de deșteaptă. Tocmai citise o carte groasă cât o cărămidă, Demonii (așa
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
o să fie comunism fără Ceaușescu. (rubicond, vîrstă greu de precizat, profesor de chimie, intoxicație alimentară - de fapt, semne de alcoolism) — Eu personal mă Îndoiesc că așa ceva va mai fi posibil. Nu mai vrea lumea, dom’ne, comunism. (inginer mecanic IAS Vișina, negricios și masiv, diagnostic incert - suspect de cancer) — Păi și toți oamenii Partidului? Toată Securitatea? (Moise, soldat, scurt și mai degrabă lat, sănătos tun - ținut În spital din bunăvoința cadrelor medicale) — Hai să fim serioși. Securitatea a fost desființată și
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
ei se auzi strigat. Cu ochii stacojii și fața roșie, își duse mâinile în lungul șalelor, luă o poziție de drepți, se strâmbă, zâmbi și, din roșu, albi. „Solomon Mironel !” se auzise timbrul cultivat al președintelui. Din nou roșu ca vișina putredă, candidatul se îndreptă cu aer de condamnat spre ușă. În spatele său, cu fața plină de apă și ochii ascunși între pielițe bubate, Lică îi ură cu glas transpirat succes. Podidit de lacrimi, asudase, ca și cum cineva i-ar fi tras
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
În care eram făceam conserve cît mă țineau puterile și el era În curte și scotea slănina. Doamne, cum mai mirosea, mirosul ăla de grăsime, Îți dai seama... și pusesem pînă atunci o sută treizeci și șapte de borcane și vișine, piersici, mere, struguri și gem de prune, peltea de gutui, pere conservate, suc de roșii, castraveți murați și multe altele, de n-aveai loc nici să intri În cămară, stivuite pînă-n tavan, dar drept să-ți spun el mînca, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
te gâdilă și te pișcă, la fel ca puricii. Să vă povestesc: Mai întâi, am răpit- o. Pe cine? Am răpit draperia din cătușele ei de la fereastră. Mi-a plăcut. E o tipă lungă, frumoasă, din mătase grea, de culoarea vișinei, are falduri bogate, regești, dar nu stă deloc unde o pui, e lunecoasă. Din când în când, mă învelesc cu ea. În rest - îmi scapă. Am luat apoi în grijă trei farfurii de-ale mele, pe care le plimb, pe
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]