685 matches
-
în mediul școlar, este o unitate federală al cărei mandat nu depinde de guvern, ci de congres, deși are, prin Bureau of Justice Statistics, legături importante cu guvernul. Este un model de transparență: publicarea regulată și obligatorie a anchetelor de victimizare suferite de eșantione reprezentative de 70 000 de elevi (NCVS, anchetă anuală) sau de 60 000 de dascăli și membri ai direcțiunii (School and Safety Survey, începând din 2003), eșantioane reprezentative de la 11 000 la 16 000 de elevi pentru
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
implică atât administrația, dascălii, cât și direct pe elevii înșiși. Avem de-a face cu un instrument de cunoaștere excepțional și, totodată, important în elucidarea politicilor publice... numai să vrea politicienii să le folosească. Ne amintim că primele anchete de victimizare au apărut în Statele Unite la mijlocul anilor 1960. Președintele Johnson i-a încredințat procurorului general Katzenbatch președinția unei comisii de anchetă axată pe o preocupare majoră a mandatului său: delincvența și teama de crimă. Trebuia găsit cel mai bun mijloc de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
bun mijloc de a măsura criminalitatea (statisticile poliției fiind supuse unor critici severe). În 1967, rapoartele lui Biderman, Ennis și Reiss propun o soluție punând la punct aparatul tehnologic al sondajelor și demonstrând utilitatea științifică a unei abordări fondate pe victimizarea autorevelată. Obiectivul acestei cercetări era de a înțelege mai bine frecvența infracțiunilor și impactul lor. Unul dintre rezultatele studiilor este că acea cifră neagră depășește cu mult estimările de până atunci și că ar putea fi de până la cinci ori
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și impactul lor. Unul dintre rezultatele studiilor este că acea cifră neagră depășește cu mult estimările de până atunci și că ar putea fi de până la cinci ori mai mare decât cifrele poliției (Reiss, 1967). În Statele Unite, ancheta bazată pe victimizări a devenit un instrument foarte folosit. Puțini sunt oamenii de știință care se lipsesc de aceste cifre când analizează tendințele criminalității nord-americane, în special în școli. Rezultatele NCVS sunt prețioase pentru a răspunde la întrebarea despre evoluția criminalității și a
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
tendințele criminalității nord-americane, în special în școli. Rezultatele NCVS sunt prețioase pentru a răspunde la întrebarea despre evoluția criminalității și a violenței în mediul școlar. O anchetă desfășurată timp de zece ani permite următoarea concluzie: "Între 1992 și 2001, rata victimizărilor la elevii cu vârste între 12 și 18 ani a scăzut pentru furturi, acte violente și infracțiuni violente importante la școală și pe drumul spre școală [...]. Datele de la National Crime Victimization Survey arată că elevii cu o vârstă cuprinsă în
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de la National Crime Victimization Survey arată că elevii cu o vârstă cuprinsă în acest interval sunt victimele a aproximativ două milioane de infracțiuni non-fatale (furt și agresiune violentă) la școală și a aproximativ 1,7 milioane pe drumul spre școală. [...] rata victimizărilor este de 73 de infracțiuni pentru 1 000 de elevi la școală și de 61 pentru 1 000 de elevi pe drumul spre școală. În 2001, aproximativ 1,2 milioane de furturi au avut loc la școală și 913 000
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
161 000 de infracțiuni violente grave (viol, violență sexuală, extorcare și agresiune agravată), iar pe drumul spre școală elevii au fost victimele a aproximativ 758 000 de infracțiuni violente, dintre care 290 000 grave. Totuși, în perioada 1992 2002 [...], rata victimizărilor pentru elevii cu vârste între 12 și 18 ani a scăzut în general în ce privește furturile, infracțiunile violente și infracțiunile violente grave. Mai exact, rata victimizărilor violente a scăzut în această perioadă de la 48 la 28 de crime pentru 1 000
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
000 de infracțiuni violente, dintre care 290 000 grave. Totuși, în perioada 1992 2002 [...], rata victimizărilor pentru elevii cu vârste între 12 și 18 ani a scăzut în general în ce privește furturile, infracțiunile violente și infracțiunile violente grave. Mai exact, rata victimizărilor violente a scăzut în această perioadă de la 48 la 28 de crime pentru 1 000 de elevi la școală și de la 71 la 28 pe drumul spre școală." NCVS, 2003, Nonfatal Student Victimization, p. 6. Remarcabilă este și dezvoltarea anchetelor
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Costul acestui sondaj național e, evident, considerabil și, chiar dacă există un model, nu este aplicabil în toate țările, nu doar din motive financiare, ci și atunci când lipsesc bazele fiabile de sondare adică recensăminte precise ale populației. În Marea Britanie, sondajele de victimizare sunt de asemenea instituționalizate, adică realizate și publicate de instituții oficiale (British Crime Survey), dar au fost mai puțin frecvente și, mai ales, sunt prea puțin aplicabile în ce privește victimizările suferite la școală. La fel stau lucrurile și cu Dutch Crime
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de sondare adică recensăminte precise ale populației. În Marea Britanie, sondajele de victimizare sunt de asemenea instituționalizate, adică realizate și publicate de instituții oficiale (British Crime Survey), dar au fost mai puțin frecvente și, mai ales, sunt prea puțin aplicabile în ce privește victimizările suferite la școală. La fel stau lucrurile și cu Dutch Crime Survey din Olanda. În Israel, ancheta lui Benbenisthy și Astor (2005), privitoare la victimizări și climatul școlar, care a trecut în trei valuri printr-un eșantion de școli evreiești
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Survey), dar au fost mai puțin frecvente și, mai ales, sunt prea puțin aplicabile în ce privește victimizările suferite la școală. La fel stau lucrurile și cu Dutch Crime Survey din Olanda. În Israel, ancheta lui Benbenisthy și Astor (2005), privitoare la victimizări și climatul școlar, care a trecut în trei valuri printr-un eșantion de școli evreiești și arabe, va fi extinsă la toate școlile din țară. În Franța, dezvoltarea unor astfel de anchete a întâmpinat puternice reticențe. Administrațiile producătoare de statistici
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
o evaluare independentă a criminalității, care ar risca să i se sustragă pe planul comunicării și care ar putea s-o conteste ori să conteste puterea publică. Cel de-al doilea blocaj constă în faptul că, și atunci când ancheta de victimizare este acceptată în principiu, trebuie să i se adauge o latură specifică victimizărilor în mediul școlar, ceea ce ridică alte probleme, de ordin ideologic. Trebuie acceptat faptul că există o violență specifică mediului școlar, care nu se cuvine amestecată în masa
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
planul comunicării și care ar putea s-o conteste ori să conteste puterea publică. Cel de-al doilea blocaj constă în faptul că, și atunci când ancheta de victimizare este acceptată în principiu, trebuie să i se adauge o latură specifică victimizărilor în mediul școlar, ceea ce ridică alte probleme, de ordin ideologic. Trebuie acceptat faptul că există o violență specifică mediului școlar, care nu se cuvine amestecată în masa delincvenței juvenile. Or, construcția obiectului "violență în școală" s-a lovit de un
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
o contabilitate separată: • faptul că elevii sunt, în școli, mai puțin victime ale anumitor agresiuni în special cele mai grave (omor, viol) și mult mai mult victime ale altor tipuri de agresiune (hărțuire, furt, extorcare, agresiune verbală); • faptul că există victimizări specifice spațiului școlar: de exemplu, cele legate de agresiunile asupra profesorilor și membrilor administrației, dar și cele comise de aceștia din urmă asupra elevilor; • faptul că funcționarea școlară poate induce comportamente delictuoase. Se vede un efect al școlilor în construcția
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
fiind vorba de un elev exmatriculat. Astfel, într-o anchetă realizată în departamentul Doubs (Carra și Sicot, 1997), "agresorii sunt persoane din exterior în 6,2% din cazuri pentru gimnaziile urbane, față de 2,2% pentru gimnaziile rurale". Anchete franceze de victimizare Anchetele franceze de victimizare în mediul școlar au fost puține la număr. Primele două au fost cea realizată în departamentul Doubs de echipa formată de Cécile Carra și François Sicot (1996) și cea realizată de echipa noastră la nivel național
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
elev exmatriculat. Astfel, într-o anchetă realizată în departamentul Doubs (Carra și Sicot, 1997), "agresorii sunt persoane din exterior în 6,2% din cazuri pentru gimnaziile urbane, față de 2,2% pentru gimnaziile rurale". Anchete franceze de victimizare Anchetele franceze de victimizare în mediul școlar au fost puține la număr. Primele două au fost cea realizată în departamentul Doubs de echipa formată de Cécile Carra și François Sicot (1996) și cea realizată de echipa noastră la nivel național (Debarbieux, 1996). Ancheta din
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Doubs n-a fost reluată, spre deosebire de ancheta noastră, prelungită în 1998, 1999 și 2003 în gimnazii, iar în 2000 și 2003 în școlile elementare. Ancheta ESPAD (European Survey Project on Alcohol and other Drugs) cuprinde, de asemenea, o parte despre victimizările suferite de elevii din învățământul secundar. În Franța, ea a trecut din 2003 în responsabilitatea unei echipe de la INSERM* condusă de Marie Choquet (Choquet, Hassler și Morin, 2005). Poate fi, în parte, asimilată acestui tip de anchetă. Ancheta lui Carra
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Marie Choquet (Choquet, Hassler și Morin, 2005). Poate fi, în parte, asimilată acestui tip de anchetă. Ancheta lui Carra și Sicot se baza pe o luare în considerație a caracterului relativ, normativ pe care-l are definiția violenței și a victimizării. Citându-l pe Fattah (Fattah, 1993, 26, 2, p. 124), ei estimau că "victimizarea, pe lângă faptul că este o experiență personală și subiectivă, este înainte de toate o construcție culturală". Voiau așadar să privească violența din punctul de vedere al actorilor
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de anchetă. Ancheta lui Carra și Sicot se baza pe o luare în considerație a caracterului relativ, normativ pe care-l are definiția violenței și a victimizării. Citându-l pe Fattah (Fattah, 1993, 26, 2, p. 124), ei estimau că "victimizarea, pe lângă faptul că este o experiență personală și subiectivă, este înainte de toate o construcție culturală". Voiau așadar să privească violența din punctul de vedere al actorilor înșiși: "De aceea am definit drept violențe ceea ce este calificat ca atare de către elevi
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
2001), ci afirmarea caracterului socialmente construit al definiției însăși a violenței. De altfel, vom reveni în capitolul următor asupra acestei chestiuni importante legate de definirea violenței. Principalele rezultate ale anchetei realizate de Carra și Sicot în 1996 privesc așadar definirea victimizărilor de către elevi și frecvența violențelor suferite. Categoriile reținute de elevi și validate de această cercetare sunt în număr de opt: lipsa de respect, deteriorarea bunurilor, furturile, șantajul, rasismul, loviturile, extorcarea și hărțuirea sau agresiunile sexuale. Aceste categorii trăite depășesc, fără
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de Carra și Sicot, care au grupat în categoria foarte vastă a lipsei de respect așa-numitele violențe verbale, numite mai prozaic, în limbajul tinerilor, insulte. Cinci tipuri de violență apar mai frecvent și au devenit principalii noștri indicatori în ce privește victimizările: extorcarea, insultele, furtul simplu, loviturile și rasismul. În 1996, numărul elevilor care afirmau că au fost extorcați era de 9% din eșantionul de 9 521 de elevi de gimnaziu chestionați. Tabelul 6 prezintă frecvența acestor victimizări în ultima noastră anchetă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
principalii noștri indicatori în ce privește victimizările: extorcarea, insultele, furtul simplu, loviturile și rasismul. În 1996, numărul elevilor care afirmau că au fost extorcați era de 9% din eșantionul de 9 521 de elevi de gimnaziu chestionați. Tabelul 6 prezintă frecvența acestor victimizări în ultima noastră anchetă, din 2003 (Debarbieux, 2004). Am comentat deja pe larg decalajul dintre cifrele noastre și cifrele oficiale, deci nu vom mai reveni asupra lui, căci ar putea deveni plictisitor. Însă e interesantă comparația între aceste cifre și
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
comparația între aceste cifre și cifrele anchetei ESPAD (Choquet, Hassler și Morin, 2005). Aceste cifre au în vedere aceeași perioadă ca și propria noastră anchetă. Chiar dacă ambele prezintă un puternic decalaj față de cifrele administrative, nu obținem totuși aceleași proporții, iar victimizările apar mai puțin frecvent în eșantionul ESPAD decât în eșantionul nostru. Totuși la bază stă un acord inițial referitor la principalele victimizări contabilizate în școli: sunt aceleași categorii ca și ale noastre, comparația se poate face așadar pentru fiecare în
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
propria noastră anchetă. Chiar dacă ambele prezintă un puternic decalaj față de cifrele administrative, nu obținem totuși aceleași proporții, iar victimizările apar mai puțin frecvent în eșantionul ESPAD decât în eșantionul nostru. Totuși la bază stă un acord inițial referitor la principalele victimizări contabilizate în școli: sunt aceleași categorii ca și ale noastre, comparația se poate face așadar pentru fiecare în parte. Or, rezultatele sunt foarte diferite, cum arată tabelul 6. Tabelul 6. Procentajul elevilor afectați de principalele victimizări (gimnaziști francezi din învățământul
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
inițial referitor la principalele victimizări contabilizate în școli: sunt aceleași categorii ca și ale noastre, comparația se poate face așadar pentru fiecare în parte. Or, rezultatele sunt foarte diferite, cum arată tabelul 6. Tabelul 6. Procentajul elevilor afectați de principalele victimizări (gimnaziști francezi din învățământul public în 2003), potrivit celor două anchete Ancheta ESPAD Ancheta Debarbieux Diferență Extorcare 3,4 6,3 2,9 Furt 14,3 46,3 32,0 Verbal 45,6 73,2 27,6 Lovituri 20,2
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]