603 matches
-
06 mai 2017 Toate Articolele Autorului Aceasta nu sunt eu, strigam timpului ce mă însoțea în tăcere. Nici rănile și nici întemnițările dintre două cuvinte nu mi le-am dorit. Nu te mai furișa în strigătele de la miezul nopții. Oprește viforul care-mi cutreieră sângele de la un capăt la altul al trupului descumpănit. * Aceasta nu sunt eu, strigam timpului ce mă privea cu nepăsare. Nici flacăra , nici zbaterea alarmantă din retină, oricât ai vrea, nu le recunosc, și nici mâinile întinse
ÎNTRE DOUĂ CUVINTE de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379263_a_380592]
-
de recunoaștere, o îndeamnă pe autoare să scrie, ci doar nevoia de a desena pe cerul înstelat al nopților de vară, urme de aștri, de a adăuga poienelor însorite noi raze de lumină, de a se redescoperi în tumultul și viforul ce caracterizează cotidianul modernist. O stație tăcută, într-o gară uitată de lume, în care nimeni nu sosește și din care nimeni nu pleacă, niciodată. Poate doar dorințe, unde albastre de gând, sentimente încă treze și lumină, foarte multă lumină
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – SEPTEMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362173_a_363502]
-
E lesne ca să rîzi la mînioase elemente, Să auzi cîinele lătrînd la ușa-nzăpezită, si bivolul în zahana mugind; 410 Să vezi un zeu pe fiecare vînt și-o binecuvîntare pe-orice vijelie; Să auzi șoapte de iubire în tunătorul vifor ce-a dúșmanului casă o dărîma; Și să te bucuri de tăciunele ce-i năpădește cîmpul, și boală ce-i séceră copiii, În vreme ce măslinul și vită cea de vie cîntă și rîd în jurul ușii noastre, si pruncii noștri ne aduc
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cîte sînt în cer, și toți acei de pe Pămînt Nu vedeau încă Viziunea cea Divină; ochii ei sînt îndreptați spre Urizen, Si astfel cu tărie strígă-Ahania spre-ale Mormîntului Caverne: "O haită de lupi298 voiești să ții și să conduci? vrei viforul 299 să-ți fie-al Mădularelor acoperămînt, ori vrei urgia verii să-ți fie cort în care să rămîi? 490 Voiești să nalți lăcaș dăinuitor în Cimitirul care-ncet se prăbușește în țarina 300? Ori o coloană și-un palat
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
putea fi eliminată. 298 (VIII, 488) haită de lupi: Așadar, Ahania, emanația lui Urizen, identifică lupul drept un animal condus de puterea lui Urizen, dar care nu ar trebui să fie al său, deoarece este opusul mielului. 299 (VIII, 488) viforul: Adică mînia, care îngheață totul (vezi imaginile anterioare ale lui Urizen în zapezi). 300 (VIII, 490) Cimitirul care-ncet se prăbușește în țarina: Vers care amintește de tradiția "poeziei cimitirelor", precum Cugetări nocturne de Edward Young, dar și de imaginile
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
effet, à la traduction la plus osée, la plus originale des poèmes de Blaga. En termes de découpage, îl suffit de comparer la traduction de Paula Romanescu à celle littérale de Paul Miclău, beaucoup plus conservatrice : O mare/ și-un vifor nebun de lumină făcutu-s-a-n clipă :/ o sete era de păcate, de doruri, de-avânturi, de pătimi,/ o sete de lume și soare. (Lumină) (Blaga, 2010 : 20) Une mer, une vague, puis une folle tempête ;/ Et la lumière s'éclata,/ Un
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
și înstrăinării. Tema iubirii Basarabiei și României este predominantă. Proza din volumul Să vii acasă pe un nor (1989), oralizantă, biografică, de sorginte populară, este structurată în episoade parabolice, având în centru pe un moș Carp, rostitor de pilde. Drama Viforul (1942) va fi inclusă peste decenii într-un volum colectiv, publicat în 1996. Alte piese (S-a întâmplat la seceriș, 1955, Bogata la telefon, 1965) s-au jucat la Teatrul Mic. D. este și autor de scenarii radiofonice sau de
DONOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286831_a_288160]
-
1940 și 1944 scoate la Iași revista „Cetatea Moldovei”, unde dă la lumină poezii, note de drum, studii și un fragment dintr-o lucrare dramatică în versuri. După ce în 1938 tipărește placheta Amurg, îi mai apar volumele Sonete (1940) și Vifor subt stele (1943), precum și însemnările din Bugeacul (1941). În decembrie 1943, pe scena Teatrului Național din Iași are loc premiera piesei sale Armașul lui Ștefan cel Mare. Conștient, probabil, de resursele nu foarte bogate și de nesincronizarea cu lirica nouă
CUZA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286633_a_287962]
-
măsura tradiției. Cursive, cu numeroase observații ascuțite privitoare la oameni și locuri, sunt notele de drum din Bugeacul, suferind însă din cauza alunecării în pledoarie politică și a unor prejudecăți apăsătoare. SCRIERI: Amurg, Iași, 1938; Sonete, București, [1940]; Bugeacul, Iași, 1941; Vifor subt stele, București, [1943]. Repere bibliografice: Ion Sân-Giorgiu, Sonetele lui George Cuza, CML, 1940, 54; Gh. A. Cuza, CGM, 1940, 6-8 (semnează Toma Vlădescu, Radu Dragnea, D. Florea Rariște, Teofil Mareș ș.a.); I. Gr. Periețeanu, Sonetistul Gh. A. Cuza, UVR
CUZA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286633_a_287962]
-
O volbură de foc se deschise. A fost o lovitură de trăsnet la care turcii nu se așteptau. Cei de pe creasta parapetului se prăvăliră deodată În șanț. Românii izbeau În dreapta și În stânga, răcnind, scrâșnind. Dușmanii se risipiră ca suflați de vifor, dar nu voiau să se dea bătuți... Într-o dimineață de octombrie, În același an, 1877, soarele răsări cu o lumină prietenească. Negura se risipi curând și văzduhul se umplu de strălucire. Tunurile bubuiau În Plevna și În Împrejurimi. Obuzele
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
lui, o mie de cântece toate de el făcute. Și de mulți alții mi-am amintit, prieteni vechi, oameni simpli cu inimile de aur, stâlciți de branduri sau rămași prin cimitire, În gropi comune peste care au trecut rânduri de vifore, au venit primăverile ca niște alaiuri de fete cu năframe, s-au copt grâie și secări și au coborât toamnele mohorâte cu vânturi mari, tânguitoare. În ieșiturile pământului, parcă vedeam umerii și pumnii prietenilor mei, protestând, În numele omeniei și tinereții
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
vrednic ca să piară". [A C T] Versiunea A 2282 D R E P T A T E! CURTE [SCENA] I (s-aude cântec sepulcral dindărătul scenii - aleluia - boierii s-apropie de fereastă) GLAS DE PREOT Marea vieții văzînd-o înălțîndu-se de viforul ispitelor, la limanul tău cel lin alergând strig cătră tine: Scoate din stricăciune viața mea, multmilostive". - Cine e acel ce trece? - E Arvinte din Calabă Ce în vremea cea din urmă i-a făcut atâta treabă Domnului. Dar el, prinzîndu-l
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
încă la fereastră să aștepte... [ARBORE] Un prohod pe uliți trece... [BRAD] E-a lui Gruie. [ARBORE] Nu mai spune! [BRAD] E țărâna care cade peste-o stea care apune... {EminescuOpVIII 217} GLAS DE PREOT Marea, vieții văzînd-o înălțîndu-se de viforul ispitelor, la limanul tău cel lin alergând 112r striga cătră tine: "Scoate din stricăciune viața mea, multmilostive". I B[OIER] Dar visterul? Ține pasu-asupra tinerei femei. II [BOIER] O! visterul e-un prieten și-al lui Vodă și al ei
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
a demnității, a înțelepciunei (Besonnenheit) și a elementelor epice mai mult retardive ale reprezintațiunei; dar tot astfel la rândul ei volubilitatea e condițiunea negativă pentru tonul de conversațiune în sensul cel mai larg, precum și pentru espresiunea efluxelor pasiunei și a viforului simțirilor. Liberul ton de conversațiune a claselor superioare, care dezavuează cu desăvârșire accentele marcate și acute, acest ton e numai posibil prin îmbinarea fără greutate a elementelor limbei, prin lucrarea ușoară a tonului, prin care se înlăturează orce accent care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
jucători din Moldova și București. Directorul general al Patronatului Societăților Producătoare de Bere din România (PSPBR) - organizație creată, la începutul acestui an, prin asocierea unui număr de 21 de producători autohtoni, care realizează aproximativ 25% din producția națională de bere -, Vifor Verșescu, afirmă următoarele: „Consumul anual din România este de 62-63 de litri/cap de locuitor, comparativ cu 54 de litri pe anul 2003, iar estimările pentru anii următori arată creșterea acestuia până spre 80 de litri, ceea ce înseamnă circa 3-4
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
legate de câteva elemente: apa, pământul, fierul, piatra, cifra treisprezece, jertfirea ritualică a femeii. E o mitologie apăsătoare, cu tonalități sumbre, într-o lume de la care Dumnezeu pare că și-a întors fața. SCRIERI: Ucenicul Năsturaș descoperă viața, București, 1949; Viforul, București, 1950; Acasă, București, 1951; Cumpăna luminilor, București, 1952; Filonul 25, București, 1954; Izvorul roșu, I, București, 1955; Fecior de suflet, București, 1956; Unul de la „Neptun”, București, 1956; Drumul spre cer, București, 1957; Veneam din întuneric, București, 1962; O întâmplare
JIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287672_a_289001]
-
pe fiică descoperindu-și tatăl. De un relativ interes este aici sondarea psihologiei adolescenților. SCRIERI: A căzut o stea, București, 1941; Așteptare, București, 1945; Fântâni, București, 1969; Stampe fragile, București, 1970; Câmpii interioare, București, 1975; Miez de anotimp, București, 1977; Vifor albastru, București, 1979; Între două dimineți, București, 1981; Arșița stelelor, București, 1983; Enigma unui ametist, București, 1984; Soare în muguri, București, 1985; Ram de lumină, București, 1990. Repere bibliografice: Florin Manolescu, „Fântâni”, RL, 1969, 51; George Muntean, Profil, ARG, 1975
GHIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287273_a_288602]
-
răzvrătirii negre”), când ca o năprasnică prăvălire de ape, ca în poezia Oltul: „Tu, frate plânsetelor noaste / Și răzvrătirii noastre frate, / Urlai tăriilor amarul / Mâniei tale-nfricoșate.” Răzvrătirea își trimite ramificații către sinonime ca „flacără”, „văpaie”, „furtună” și mai ales „vifor”, termenul care colorează cel mai bine expresia în construcții perifrastice, capabile să substituie mai plastic și sugestiv cuvântul de bază, totuși abstract și uzat: „Ci-n pacea obidirii noastre, / Ca-ntr-un întins de mare, / Trăiește-nfricoșatul vifor / Al vremilor
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
mai ales „vifor”, termenul care colorează cel mai bine expresia în construcții perifrastice, capabile să substituie mai plastic și sugestiv cuvântul de bază, totuși abstract și uzat: „Ci-n pacea obidirii noastre, / Ca-ntr-un întins de mare, / Trăiește-nfricoșatul vifor / Al vremilor răzbunătoare” (Plugarii). Dacă din suferință se naște ura și din ea revolta, aceasta din urmă se leagă de un alt sentiment fundamental (pe care uneori îl și generează), nădejdea, noțiune constituind al doilea nucleu al bipolarității amintite. „O
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
și științifice, cronici teatrale, artistice și muzicale, rubrica „Revista revistelor”, cât și numeroase texte cu caracter literar. Dintre acestea se rețin câteva traduceri în franceză din Ion Creangă (povestirea Moș Ion Roată și Unirea), Barbu Delavrancea (un fragment din drama Viforul), I. Al. Brătescu-Voinești (povestirea Puiul). Tot aici apar note de călătorie ale Elenei Văcărescu, pagini memorialistice despre Pușkin aparținând lui Zamfir C. Arbore și fragmente din romanul Haiducul de Bucura Dumbravă. La secțiunea de critică, pe lângă recenziile de la rubrica „Bibliografie
REVUE DE ROUMANIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289277_a_290606]
-
3-5 în Germania), scoasă de românii din preajma generalului Nicolae Rădescu. Publicația își propune ca țintă îndepărtată „eliberarea patriei”. Din articolul-program, intitulat Pentru unitatea românească, se rețin îndemnurile la unitate și rezistență: „Umăr la umăr și inimă lângă inimă să înfruntăm viforul de astăzi, croind drum spre zările izbăvirii. Pe-al nostru steag e scris UNIRE.” Literatura ocupă aici un loc însemnat. Sunt inserate texte din clasici: N. Bălcescu, D. Bolintineanu, M. Eminescu, O. Goga, unele în traducerea foarte bună a lui
ROSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289384_a_290713]
-
de artificii, București, 1985; Rechinul, București, 1987; Destăinuiri, București, 1989; 33 sonete, București, 1993. Traduceri: Alfred de Musset, Mierloiul alb. Romanul tinereții lui Alfred de Musset, București, 1930; Roland Dorgelès, Plecare, București, 1931 (în colaborare cu Teodora Sadoveanu); Peter Neagoe, Vifor, București, 1936 (în colaborare cu Teodora Sadoveanu); Contele de Lytton, Antony, viconte de Knebworth, pref. J. M. Barrie, București, 1939 (în colaborare cu Costache Popa); François Mauriac, Pustiul dragostei, București, 1942 (în colaborare cu Teodora Sadoveanu); K. D. Ușinski, Cocoloșul
SADOVEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
-C., apropiindu-l de proza lui Ion Ghica ori de A. I. Odobescu, cel din Pseudo-cynegeticos. Scriitorul era, totodată, un descriptiv și un liric de suflu ossianic: lui îi reușește reconstituirea elementarului în cadre ale unei naturi sălbatice sau dezlănțuite. Iar viforul, lupii, singurătățile albe ale ținuturilor basarabene, buțile de catran arzând în fața curții boierești, pentru a alunga fiarele, compun tablouri ale meleagurilor natale puternic evocatoare. În povestiri, pendulând între satiră și fascinanta căutare a idealului intangibil, S.-C. amestecă realitatea cu
STAMATI-CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289846_a_291175]
-
nemurirea dăruită de Dumnezeu unui personaj exemplar: Enoh continuă să trăiască în cer după ce a părăsit pământul în mod tainic. 4Rg. 2, 11 descrie ridicarea lui Ilie într‑un car de foc: „Iar Ilie a fost ridicat la cer în vifor”. Pasajul din Mal. 3,22‑23 relevă o tradiție care decurge direct din episodul descris la 4Rg. 2,11. De vreme ce profetul nu a murit, el trebuie să se întoarcă într‑o zi în mijlocul poporului său. Regăsim această credință mesianică în
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Zaharie Crițan, Grigore Nandriș, Ernest Kallós, Valeriu I. Grecu, Georg Drozdowski, Iosif Nădejde, Em. Cososchi, Grigore Pallă, Alfred Klug ș.a. G. M. Zamfirescu publică eseul intitulat Probleme de regie. Sunt prezentate spectacolele cu piesele O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale, Viforul de Barbu Delavrancea, Manechinul sentimental de Ion Minulescu, Vlaicu-Vodă de Al. Davila, Curcanii de Grigore Ventura, Săptămâna luminată de Mihail Săulescu, Visul unei nopți de vară de Shakespeare, Ifigenia în Taurida de Goethe, Avarul de Molière, Pygmalion de G. B.
SPECTATORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289818_a_291147]