60,203 matches
-
unei selecții de cronici, reportaje, interviurile de la Radio Cultural, B1Tv și altele... când Îmi permite timpul. - Ce planuri de viitor ai? - Am să răspund la asta cu o maximă: „Omul propune, Dumnezeu dispune!” Prin urmare, nu fac planuri mărețe de viitor pe termen lung, dar știu foarte bine ce program am pentru a doua sau a treia zi. Eu Îmi propun să scot acest volum antologic și o traducere În limba germană. În același timp, am să rămân În continuare ostatica
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
provocat un regret, transpus în textul intitulat Cuvînt după o jumătate de secol, care a însoțit traducerea românească a scrierii, apărută la Humanitas, în 1995. Este republicat în cartea de dialoguri cu filosoful, realizată de Sorin Antohi, Mai avem un viitor?, care ne prilejuiește comentariul de față. Exemplaritatea conștiinței etice a d-lui Șora, o conștiință de astă dată la vedere ("Transparența este prima bază a eticii", declară d-sa), îl îndeamnă a se "disculpa" pentru o "rătăcire" mult mai puțin
La antipod, Mihai Șora (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14518_a_15843]
-
Năstase nu se mai teme de multă vreme de opoziție, dar tremură încă de frica lui Ion Iliescu. Bătălia pro sau contra alegerilor anticipate a pus față în față două echipe ale P.S.D.-ului: cei care cred că au un viitor politic și cei care știu că dacă Năstase pune șaua pe partid ei vor ieși definitiv din cărți. Reorientarea membrilor de partid în funcție de aceste criterii arată că prejudecata iubirii necondiționate față de Iliescu e o legendă, după cum autoritarismul cinic al lui
Tactica somnolenței provocate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14535_a_15860]
-
Ceea ce observ astăzi în toate intervențiile celor care pariază pe schimbare este că se mențin într-un plan negativ: par să știe, cît de cît, ce nu le place din trecutul literaturii, dar nu și cum îi văd prezentul și viitorul. Ce consideră perimat, le este destul de limpede. Care ar fi modelele de pus în loc, habar n-au. Sau vin doar cu sugestii generale și vagi. Sugestii, în al treilea rînd, neliniștitoare. Cititorul hîrșit care sînt nu așteaptă nimic bun de la
Ce și cum citim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14561_a_15886]
-
de multe ori decisiv acțiunile liderilor politici. E drept că suficiente prognoze nu nimereau, dar nimeni nu stătea să facă analize. Curtat din toate părțile, octogenarul își oferea serviciile mai ales celor de la putere, dar și partidului din opoziție cu viitorul cel mai glorios" (p. 61). Discuția de taină purtată la Palatul Cotroceni între Enescu și președinte este, dincolo de tematica fictivă, înspăimîntător de verosimilă: " - ...Eu mă întîlnesc cu președintele Franței și Rădulescu urcă în sondaje fiindcă un nebun omoară țigani prin
Măști ale tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14541_a_15866]
-
iar de locurile părăsite s-a despărțit cu neascunsă mânie. A nu te simți în largul tău nicăieri, așa cum alții nu se rabdă pe sine, a privi cu jale în urmă, cu suspiciune în prezent și cu toată rezerva în viitor naște un lamento pe două voci împletite, ale durerii și ricanării, de certă forță lirică, în deplina stăpânire a versului liber. Vers atât de profitabil celor ce-l știu mânui în toate meandrele sale, cu lăuntrice muzici. Poate că însă
Un liric furios by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14564_a_15889]
-
cineva din grupul lui social și de profesia lui, ar fi fost considerat nepotrivit pentru atât de cultivata mea prietenă, dar el era la punct cu evenimentele culturale, judeca inteligent spectacolele și expozițiile văzute. Era stăpân pe sine și pe viitorul țării sale. Era nedumerit de linia postmodernă la modă în lumea snobilor; dar era gata s-o urmeze. Își făcea datoria și aștepta ca artiștii și criticii să și-o facă pe a lor. Revăzând o nouă antologie de poezie
Frederick Turner - Tragica eliberare by Anca Giurescu () [Corola-journal/Journalistic/14557_a_15882]
-
cuvinte, între neființă și oameni, așa cum primăvara intermediază între stagnarea iernii și belșugul de fructe al verii. Iarna a trecut, dar vara nu a sosit încă în paginile cărții. Vara nu este decât o poartă a speranței, veșnic deschisă spre viitor...O vară Godot..." (p.154) Nu sunt de acord cu Ștefan Borbély care găsește această proză fără corespondent și fără sursă de influență în spațiul autohton. Destule elemente caracteristice scrisului lui Mircea Cărtărescu se găsesc aici: lexicul bogat, atent solicitat
Colocvii despre roman by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14592_a_15917]
-
Nu avem elemente suficiente pentru a decide asupra "credinței" sau "necredinței" omului Tudor Arghezi", datele pe care le avem la îndemînă, opinează Nicolae Balotă, "fiind total nesigure, și nimic nu ne garantează că vom dispune de altele mai sigure în viitor". Însă nu ne interesează raportul cu credința al omului, ci al poetului Arghezi, și datele lui pot fi excerptate din creația sa. Imaginea lui Dumnezeu pe care o putem obține din paginile argheziene, cu toate că fluctuantă, purtată prin derutante meandre, înclină
Pamfletul arghezian (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14596_a_15921]
-
posesiv al iubirii tradiționale nu putea fi decât indezirabil, ca rezultat al relațiilor socio-economice capitaliste bazate pe proprietate privată și pe psihologia individualistă generată de ideologia burgheză. Scopul moralității proletare, în viziunea ei, era împărțirea iubirii între toți tovarășii. În viitorul luminos al societății comuniste posibilitatea iubirii exclusive ar fi devenit inconceptibilă. Nuvela Ana Roșculeț pare a se subordona acestor principii. Ana este o victimă a capitalismului și a familiei tradiționale. Faptul că face un copil fără să fie măritată arată
Femei, comunism, psihanaliză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14598_a_15923]
-
al meu din seria Quo vadis homo? - vreau să spun aici cîteva cuvinte. Nu de mult am primit un volum masiv, de 560 pagini, care cuprinde textul comunicărilor prezentate la Conferința Internațională cu titlul Secolul XXI cu ochii lui Dostoievski: viitorul omenirii, care s-a desfășurat în orașul Chiba și, parțial, la Tokio în perioada 22-25 august 2000. Chiba-University, care a găzduit lucrările, a fost și principalul lor sponsor, alături de Societatea Dostoievski din Japonia și multe alte organizații ministeriale, științifice, fundații
Dostoievski și civilizația japoneză by Albert Kovacs () [Corola-journal/Journalistic/14636_a_15961]
-
Valentina Sandu-Dediu Berliner Festwochen propune anul acesta un compartiment destinat melomanului cultivat: "Zeitmaschine mit Brahms & Messiaen"; trecut și viitor muzical, tradiție și inovație în preferințele celor doi compozitori, muzici care i-au marcat, muzici influențate de ei. "Mașina timpului" traversează în special extremele istoriei muzicii, în combinații puțin obișnuite și totodată extrem de eficiente, de vechi și nou. Portretizarea lui
Jurnal berlinez - Octombrie între vechi și nou by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14631_a_15956]
-
ce ne-am propus să realizăm fiecare. Am venit cu multă Încredere În Canada visurilor mele, crezând că voi fi martorul unui miracol de basm. Am sosit În Țara Binelui, cu gândul că unicul meu fiu va avea un alt viitor, alte posibilități, o viață decentă, fără griji. Impactul a fost dur. D e c e p ț i a , i m e n s ă . Consternarea, apocaliptică. Am avut surpriza să constat că vechii imigranți Îi resping de la angajare pe
Hai acasă!. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_344]
-
i-a pus să dea ascultare cîntecului de sirenă al dlui Tucă? Dar cine i-a mandatat pentru funcțiile pe care le dețin? Stai și te miri: să nu mai aibă "structurile" oameni deștepți și abili? Asta, da, speranță pentru viitorul nostru!
Cui i-e frică de foștii securiști? by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14637_a_15962]
-
Istorie care, deși ultrarecentă, ar putea fi uitată îndată ce furia secolului abia încheiat se va domoli. Va fi probabil imposibil de păstrat în memorie lumea sfârtecată de minciuni și crime, clocotind de ritmul afacerilor, de dezmățul consumului, lumea Eriniilor dezlănțuite. "Viitorul se profila ca un cazinou, în care toată lumea își încerca norocul și toți sperau să câștige". Demonii din totdeauna - invidia, ura, egoismul, războiul, răzbunarea, teama, durerea - pavează acest iad din ce în ce mai elastic, pe care omenirea sare din ce în ce mai sus, până la imposibilitatea de
Pentru lumile care dispar... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14634_a_15959]
-
internă, plină de probleme economice, juridice și de natură publică extrem de stringente. Cum să nu ne temem atunci că, sub imperiul maselor, statul va prelua sarcina de a anihila independența individului, a grupului, și de a-i secătui astfel definitiv viitorul? Un exemplu concret al acestui mecanism îl găsim într-unul din fenomenele cele mai alarmante din ultimii treizeci de ani: creșterea excesivă, în toate țările, a forțelor de poliție. Aceasta a fost fatalmente determinată de creșterea socială. Oricât ne-am
Pentru lumile care dispar... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14634_a_15959]
-
deși sintagma "corectitudine politică" e vehiculată intens și la noi, puțini știu istoria acestei "norme". îmi cereți să descriu rapid un fenomen complicat. Simplific, deci. Corectitudinea politică moștenește și dezvoltă ideea marxistului american Herbert Marcuse, conform căreia forța revoluționară a viitorului nu va mai veni de la clasa muncitoare, ci de la femei și de la grupurile marginale. Așa cum sub regimurile marxiste, orice fenomen cultural sau politic era privit din punctul de vedere al intereselor clasei muncitoare (așa cum percepeau comuniștii aceste interese), și corectitudinea
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
lui Sever Ionescu. Amintind de tentativele de restituire, semnatarul scrisorii pune frontal problema sub formula "restitutio in integrum" a publicisticii lui Pamfil Șeicaru și a lucrărilor sale din exil. Mai mult decât speranță, scrisoarea este expresie a unei așteptări adresate viitorului celui mai apropiat, ca privilegiat de o asemenea responsabilă perspectivă. Aceeași idee animă "corespondența din München" - Manuscrisele lui Pamfil Șeicaru. René A. de Flers accentuează: "Pe atunci, când vorbeam cu Viorela șunica fiică a lui Pamfil Șeicaru, n.n.ț să
Secțiuni în dramele unei epoci by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14655_a_15980]
-
mai întîi asupra unui enigmatic imperiu, stigmatizat de-o decadență ce ne-ar putea orienta gîndul către Imperiul roman, dar și de-o intemporalitate în care ne putem regăsi și noi, deslușind în tabloul său întunecat prezentul și - de ce nu? - viitorul erei contemporane, așa cum pare a se configura: "cu asedii prelungi mă întîmpină viitorul" (o durere cu degetele-nfipte în ziua de mîine). Socotindu-se pesemne unul din "cronicarii retrași pe ascuns", un "chiriaș al dedesubtului", poetul face figura unui subversiv sui
Un imperiu crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14650_a_15975]
-
putea orienta gîndul către Imperiul roman, dar și de-o intemporalitate în care ne putem regăsi și noi, deslușind în tabloul său întunecat prezentul și - de ce nu? - viitorul erei contemporane, așa cum pare a se configura: "cu asedii prelungi mă întîmpină viitorul" (o durere cu degetele-nfipte în ziua de mîine). Socotindu-se pesemne unul din "cronicarii retrași pe ascuns", un "chiriaș al dedesubtului", poetul face figura unui subversiv sui generis, a unui "clandestin" metafizic, ce, dîndu-și seama că "acum nu se mai
Un imperiu crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14650_a_15975]
-
memorie arhitecturile străinului/ îndepărtat de la purificările anotimpului/ și-o să întîmpin/ drumurile orbite de așteptare/ pe care periferiile își tot trimit solii/ cînd în adîncuri/ cînd în adîncuri morții își împrumută/ pe ascuns lacrimi" (străinul îndepărtat de la purificările anotimpului). Vizat apoftegmatic, viitorul nu e decît un incest: "aici la marginea imperiului/ viitorul e ca un incest al destinului" (viitorul ca un incest al destinului). Cheia istorică a acestui discurs sumbru ne e oferită de însuși autorul său, fapt ce ne scutește de
Un imperiu crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14650_a_15975]
-
drumurile orbite de așteptare/ pe care periferiile își tot trimit solii/ cînd în adîncuri/ cînd în adîncuri morții își împrumută/ pe ascuns lacrimi" (străinul îndepărtat de la purificările anotimpului). Vizat apoftegmatic, viitorul nu e decît un incest: "aici la marginea imperiului/ viitorul e ca un incest al destinului" (viitorul ca un incest al destinului). Cheia istorică a acestui discurs sumbru ne e oferită de însuși autorul său, fapt ce ne scutește de suspiciunea unei interpretări abuzive. Situîndu-se în "oarba istorie a cărărilor
Un imperiu crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14650_a_15975]
-
își tot trimit solii/ cînd în adîncuri/ cînd în adîncuri morții își împrumută/ pe ascuns lacrimi" (străinul îndepărtat de la purificările anotimpului). Vizat apoftegmatic, viitorul nu e decît un incest: "aici la marginea imperiului/ viitorul e ca un incest al destinului" (viitorul ca un incest al destinului). Cheia istorică a acestui discurs sumbru ne e oferită de însuși autorul său, fapt ce ne scutește de suspiciunea unei interpretări abuzive. Situîndu-se în "oarba istorie a cărărilor bolnave" (chiriașul dedesubtului sunt), poetul își specifică
Un imperiu crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14650_a_15975]
-
Spre deosebire de critica engleză care n-a agreat romanul, considerîndu-l pretențios și excesiv, "The New York Times" îl recomandă ca pe "o carte uluitoare care dovedește că minunile, extraordinarul, miracolul inexplicabil al universului n-au alte limite decît cele ale imaginației noastre". I Orice viitor are o mare virtute: niciodată nu arată așa cum ți-l închipui - îi zise tatăl lui Leandru. La vremea aceea Leandru încă nu crescuse băiat mare, era încă neștiutor de carte, dar deja băiat frumos; încă nu se numea Leandru ca
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
de taine repezi, alții de taine domoale și de aici deosebirea dintre ei. Eu, de pildă, îs ghicitor de mîna a doua, fiindcă nu văd ziua de mîine, ori într-un an măcar cît tine. Eu văd foarte departe în viitor, pot proroci cu două-trei sute de ani înainte cum s-o numi atunci lupul și ce imperiu o să cadă. Dar cui îi e de trebuință ceva ce-o să se întîmple peste două, trei sute de ani? Nimănui, chiar nici mie. De
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]