764 matches
-
cuvinte sau în lucruri își tipăréște"3. Prin urmare, înfățișarea fizică a unui animal nu își relevă mesajul decât atunci când acesta este "interpretat", când trăsăturile fizice sunt mutate la nivel spiritual. Abia atunci când personajul se manifestă și își dă în vileag firea, trăsăturile fizice se arată a fi simptome ale celor de caracter. Sigur, procedeul este baroc, iar Cantemir îl folosește adesea și nu ezită, aproape de fiecare dată, să-l deconspire. Șoimul îi explică, în partea a X-a a cărții
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Tocmai din această pricină Vulpea se hotărăște să-l piardă: ea știe că Lupul nu poate judeca eronat întreaga situație, prin urmare, nu ar avea de făcut decât să-l determine sau să-l constrângă cumva să-și dea în vileag gândurile. Lipsit de fățărnicie, acesta și-ar semna automat condamnarea. De aceea, eterna rivalitate dintre cele două animale (atestată încă de Aristotel, IX, 116, de fabule, de legendele arabe adunate în Cartea celor 1001 de nopți și mai ales de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
filosofia europeană ia naștere rezistența împotriva jocului măsluit al "discursului"", ne asigură același cercetător al fenomenului extins de-a lungul istoriei 25. Mai mult decât atât, cinismul clasic își fixa drept adversar declarat puterea și intenționa să-i dea în vileag jocurile false și strategiile demagogice: "De când filosofia nu mai poate decât simula că trăiește ceea ce spune, e de domeniul impertinenței să spui ce trăiești. Într-o cultură în care idealismele rigidizate ridică minciuna la nivel de mod de viață, procesul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
vedere argumentele care combat interpretarea Doinei Ruști, care vede în personajul lui Cantemir un "intrigant politic" ce ar urmări exclusiv propriile scopuri 34. În cel mai rău caz, Brehnacea are o ezitare atunci când vede pornirea Cucunosului de a da în vileag "cuvântul" Lupului și de a-l avertiza pe Corb de periculozitatea sa. Dar făptașul nu este Brehnacea, ci Cucunosul. Pasărea cea înțeleaptă se găsește prinsă într-un vârtej al intrigilor, pe care nu le aprobă și la care nu acceptă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
să rămână Cantemir fidel acestor "reproșuri" marginale, își putea el permite să le absolutizeze? Nu fără riscul de a zdruncina o tradiție suficient de puternică pentru a nu putea fi răstălmăcită. Procedeul său este însă altul, unul care dă în vileag viziunea "tezistă" a acestei ficțiuni cu accente revendicative: câtă vreme se situează în tabăra ticăloșilor, câtă vreme este un dușman al Inorogului, Șoimul rămâne o pasăre rapace, lacomă, lipsită de subtilități, condusă de instinct sau de interes; când trece însă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
întregului scenariu epic, morala sa. E clar că el este portavocea autorului. Nu întâmplător, el, care a devenit cel mai lucid dintre personaje, în perfectă alianță cu autorul, are și conștiința statutului de personaj într-un roman și dă în vileag procedeul atribuirii măștilor: "De unde aievea urmadză că siloghizmul carile ai alcătuit în barbara, acmu să încheie, cra, cra, cra. Și nu numai după Istoriia ieroglificească cu numele Corb, ce așeși cu trup, cu suflet și cu totului tot, același și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a păsărilor, este tot un biet "pacient" al autorului, se află la cheremul lui, asemenea tuturor celorlalți. Este ultimul adevăr pe care Șoimul îl putea rosti de la înălțimea ipostazei sale privilegiate. 6. Liliacul angelic Procedeul romanului și-l dă în vileag Cantemir încă din "prefața" cărții, intitulată, în spiritul vremii, Izvoditoriul cititorului sănătate: "Așijderea în minte să-ți fie, te rog, că, ca moimâța omului, așé eu urmele lui Iliodor, scriitoriului Istoriii ethiopicești, călcând, mijlocul istoriii la început și începutul la
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
iute și mai comat ieste Inorogul)"22. Odată rostit, adevărul cutremură întreaga rețea de intrigi, odată aruncat în lume el se impune categoric, demontând jocul tăcerii convenabile de până atunci. Aparențele nu mai pot fi păstrate, tirania este dată în vileag, iar ilegitimitatea alegerii Strutocamilei devine clară pentru toată lumea, chiar dacă ceilalți se codesc să recunoască acest lucru, de teama represiunii Corbului: "Cu toții cât de ascuțite țidéle Liliacul împotriva alégerii Strutocamilii arunca vădzind și pildele între Cămilă și între Fii, între buăr
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nici măcar copioasă. Frica este cel mai bun pedagog, astfel încât Hameleonul nu va ieși din cuvântul noului său stăpân. Când își ticluiește planurile, atunci când, într-un monolog interior, face bilanțul, personajul nu mai are pe cine păcăli și își dă în vileag dependența față de Crocodil: " În toate cu dreptate domnului mieu să slujesc m-am giurat, însă într-această dată adevărat domnul și stăpânul mieu crocodilul ieste, într-a căruia robie cădzind, cu preț tăiat m-au slobodzit și dintr-a sa
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Făcându-se că nu observă, Rolando încearcă să-l convingă pe Arrigo că va trebui să se alăture trupelor în zorii care se apropie. Arrigo obiectează că este prea devreme, iar Rolando deschide ușile balconului pentru a o dă în vileag pe Lida. Amândoi își susțin nevinovăția, dar Rolando furios nu îi ia în considerație, nici pe unul, nici pe celălalt și își reneagă soția, după care se întoarce spre a-l ucide pe Arrigo. Chiar în acel moment se aud
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
reinstituie o etică. Curățenia morală dorită de atâția ani, clamată încă din 1990 în Piața Universității, începe să fie simțită încetul cu încetul, treptat, dar foarte amestecat. Există și riscuri în această deconspirare. Primul este acela că sunt dați în vileag deocamdată mai degrabă indivizi colaterali decât mari vinovați. Al doilea risc este acela că pot fi lansate două aserțiuni ambigue și alunecoase: fie toți am fost vinovați, fie toți am suferit. Or, nici una dintre cele două afirmații nu este adevărată
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
și să rămână o cacealma atât timp cât vinovații de gradul I, din timpul comunismului (adică ofițerii de Securitate angrenați concret în funcționarea poliției politice, aparatcikii implicați în „bunul mers” al aceleiași instituții, înalții activiști de partid), nu sunt primii dați în vileag, rolul de țapi ispășitori revenindu-le foștilor informatori (deși vinovăția acestora este reală, dar de grad secund). Una dintre primele chestiuni logice ar fi consultarea și aplicarea Codului Penal, pentru a departaja juridic categoriile foarte nuanțate de colaboratori ai Securității
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
să cunoască rețelele și filiațiile prin care poate părea ceea ce nu este. Apoi are cu siguranță fler, căci știe unde și când să amăgească pentru a-și atinge scopurile. Nu se dă de gol, ci, de obicei, este dat în vileag. Căci, așa cum există impostori, există și dătători în vileag ai imposturii, din fericire pentru noi și pentru păstrarea unui relativ echilibru în cadrul naturii umane. Caracterul impostorului este, desigur, infam, dar nu mai mult decât al lichelei sau lingăului. Ceea ce îl
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
ceea ce nu este. Apoi are cu siguranță fler, căci știe unde și când să amăgească pentru a-și atinge scopurile. Nu se dă de gol, ci, de obicei, este dat în vileag. Căci, așa cum există impostori, există și dătători în vileag ai imposturii, din fericire pentru noi și pentru păstrarea unui relativ echilibru în cadrul naturii umane. Caracterul impostorului este, desigur, infam, dar nu mai mult decât al lichelei sau lingăului. Ceea ce îl deosebește de ceilalți doi este dorința sa acută de
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
de seducție, având chiar un program prin care induce în eroare cu un anumit ceremonial. Hotărât lucru, impostorul este un gangster caracterial și moral mai versat și mai rafinat (asezonat și fasonat) decât licheaua sau lingăul. Când este dat în vileag, el stârnește dezgust, dar nu la fel de mult ca licheaua și lingăul, poate fiindcă impostorul lezează oarecum actoricește realitatea, pe când ceilalți doi o lezează într-un mod grobian și gregar. În nici un caz nu aș vrea să se creadă că iau
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
să pervertească vidul dinăuntru și lipsa de profesionalism cu aere de erudiție și magnanimitate culturală (sau de altă natură, în funcție de specialitatea impostorului) care sunt jucate și trucate uneori cu destulă îndemânare. Vai, însă, de clipa decamuflării și a dării în vileag! Strivit în procesul demistificării la care este supus atunci când e descoperit, impostorul devine un deșeu. Iar deșeurile nu sunt, după cum bine se știe, întotdeauna reciclabile! Furunculul În fauna și flora României postcomuniste există încă un specimen demn de analizat: Furunculul
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
roz? O critică de stânga a capitalului societății democrat-burgheze liberale cu privire la nazismului jucăriilor, adică o critică a totalitarismului societății de consum și a dictaturii consumeriste care au pus stăpânire pe umanitate în maniera globală și au fost date astfel în vileag prin stanțarea poneiului? Sau o critică și ridiculizare a nazismului că mișcare politică totalitara care a politizat totul, inclusiv inocentă jucăriilor? Sau poate o promovare a unui simbol nazist de către o instituție a statului român, care, se știe bine, a
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
mocnind printre frunziș și crengi uscate, încingea roca, iar aceasta exploda. Când șerpii de foc întâlneau un grup mai mare de brazi, spectacolul era uluitor. Pădurea și muntele se luminau ca un parc apocaliptic în care „mărturisitorii” ardeau, dând în vileag „întunericul” necredincioșilor. Începu să picure. Un balaur de nori negri, ce mărea mai mult imaginea apocaliptică, își slobozea fulgerele și tunetele. Rămăsesem în genunchi, tăcuți, privind nepuțincioși puterea stihiilor în lupta lor. Dar Dumnezeu a voit să facă ceea ce oamenii
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și ilegale împotriva adversarilor, pentru a-i discredita. Mișcarea Legionară reclama respectarea legilor democratice, dar a fost lovită îm potriva acestor legi. Nu legionarii au călcat legile democratice, ci partidele care erau la putere. Legionarii se apărau și dădeau în vileag ilegalitățile și au fost prezentați ca agresori și atentatori la ordinea democratică, iar adevărații agresori, drept victime. Când legea democratică a încăput pe mâna celor fără de lege, cine-i mai putea apăra pe legionari? Actele lor de pedepsire, în numele dreptății
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
până-n prăsele; / La masa cu clondire de răvac / S-au așezat strămoșii mei și tac. / Știu, ați venit pe drumuri cristaline / Cerșind din târg în târg, până la mine, / Reptile oarbe din care mă trag / (Ca să-mi dați toate tainele-n vileag).” O artă poetică de semn minus, parodică, o dulce zeflemea. „Strămoșii”, muți, dar foarte insistenți, îl urmăresc pe urmaș până la sastisire; în plus, pe „traseu”, nu pregetă să dea pe gât „balerce de poșirci” și să încerce „prin cuhnie, bucate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
am corespondat, scenarii la radio, feerii la 16 ani, în literatură e activ de 70 de ani! și au venit, travestiți, și la festivalul gay de anul trecut, plecați! le-am zis, să nu țipe contra, căci îi dau în vileag! că unii dintre travestiții care participă sînt preoți, am încheiat cu ei un pact, ei să nu mă atace, eu să nu-i denunț! călătorii în străinătate, de multe ori am fost, discurs de împrumut, Dublinul casele alea vechi, piatră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
78.000 de lei. La dosarele din care ne-am inspirat întru scrierea acestui foarte scurt studiu, există zeci de asemenea hârtii ce justifică atâtea miliarde de lei cheltuite cu rușii atotstăpânitori pe întreaga țară, dar care și dau în vileag rapacitatea și completa nesimțire dar și o lipsă totală de bun simț și cumpătare, ca să nu mai vorbim despre caracterul de stăpâni de sclavi absoluți ce și-l însușiseră prin transmiterea ereditară a proastelor obiceiuri moștenite de la strămoși lor asiatici
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
care indica adeziunea întregului colectiv la ideile redactorului-șef, stilul gazetăresc al lui Eugen Barbu era ușor recognoscibil în ironia înțepătoare a pledoariei pentru integritatea morală și intelectuală a colaboratorilor Luceafărului. Neuitând subiectivitatea tinerilor critici literari, Eugen Barbu dădea în vileag ceea ce el considera a fi o conspirație din lumea scrisului românesc, pusă la cale de mai mulți slujitori ai condeiului, care, lipsiți de onestitate, și-ar fi adus laude reciproce, în timp ce pe alte coloane ale articolelor ar fi dezavuat și
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
gândit nimeni să le atingă". Să fi fost Călinescu atât de naiv încât să fi crezut în ideea unei monarhii comuniste sau a unui comunism monarhic? În fine... Acuză fățiș epurarea din universități a cadrelor cu păcate politice. Dă în vileag o realitatea cumplită, neconvenabilă oficialităților: foametea cumplită, mizeria, invazia de purici, lipsa săpunului, prețurile enorme, umilirea intelectualilor. De data aceasta, publicistica sa nu mai e simplă propagandă. Scriitorul se implică, atrage atenția, merge pe teren, propune soluții. Ba chiar se
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
cel mult ceai, spre deznădejdea amicului Cristi, nevoit să caute alt Neculai de firitisit, căci și el crede, ca și același Nică, cum că apa nu-i bună nici În ciubote... Și așa, rămân Între băuturi, spre a da În vileag niște taine ale noastre, ale lichidelor care conțin apă. Chestia cu memoria nu e o vorbă deșartă, iar amicul Cristi a ciulit urechea la „șoaptele“ apei - aceeași - culese din fântână, respectiv dintr’un foraj cu mult mai adânc, pentru a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]