331 matches
-
încerca un portret. Unul este un buletin grafologic făcut de un sas, picat în cancelaria facultății spre a-și oferi serviciile ocultistice, buletin păstrat de doamna Bogdan: "Laborios, tăcut, obstinat. Imaginație redusă, capabil de efort intelectual. Posac, fire onestă, difidentă. Vindicativ, deși fără izbucniri violente. Lipsa marilor pasiuni, în schimb afecționat familiei, spirit casnic. Moralizator și chiar cicălitor. Foarte formalist. Nu cunoaște oamenii, se impresionează repede de calități superficiale. Econom până la avariție și totuși personal dezinteresat. Caracter dificil și oscilant, combătut
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pe când amanții se pregăteau să-și dea probe elocvente de amor, doamna X..., ca Nemesis, zeitatea răzbunărei, năvălește în cameră și, nici una nici două, apucă de coade pe infidela amică. Vai! coadele erau false și-i rămân în mâini. Furioasă, vindicativa amantă o apucă de gât spre a o sugruma și-i zgârie obrazul cu unghiile-i formidabile, cu rizicul de a-i scoate ochii. În acest timp, Adonisul, profitând de învălmășeală, o șterge repede din cameră, cu capul gol și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
scriitor. Deși, cu rușine mărturisesc, nu am făcut parte din rîndul dizidenților, ori al persecutaților opresiunii comuniste : 90% dintre montările & cărțile mele, nu au avut probleme. De altfel, În prefață ni se spune că nici opul de față nu este vindicativ 102 :”cuminte, el se mulțumește să consemneze niște mărturii, revelatoare prin simpla lor prezență”. Dar cartea napocană mai este utilă, fiindcă tinerii noștri colegi habar n-au cu ce se mănîncă ...vizionarea cu comisie ideologică, spre exemplu, a unui text
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
au uscat creierii. Degeaba dă Mărgărit iarăși să-l întrerupă, amintindu-i că doar el, Rafael, l-a rugat să-l ajute să-i găsească clienți pentru amărâta aia de garsonieră... Rafael o ține pe a lui, pe același ton vindicativ, de răfuială, că omul ar trebui să rămână neclintit în fața grijilor și a greutăților de tot felul, pentru că omu-i o cruce... Peste vreo trei luni, s-a întâmplat s-o întâlnească iarăși. Și față de ea ar fi făcut pe înțeleptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
comunității mai presus de ale familiei. 18. Generozitatea e o însușire eminamente bărbătească, cași iertarea și uitarea. Bărbatul e prin natura sa mult mai gata să zică "treacă de la mine" și "să taie poala și să fugă". Femeia e mai vindicativă, ea are memoria jignirilor și a ofenselor mult mai lungă, e veșnic în gardă. Toate acestea, desigur, tot din pricina rolului ei de supusă a bărbatului. Se știe că robia nu e o stare favorabilă pentru dezvoltarea generozității și a iertării
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
negrului nedreptățit care ia justiția în propriile mâini și răzbună vandalizarea Fordului său printr-o serie de crime și atentate cu bombă. Pianist, discipol al lui Scott Joplin (tăticul ragtimeului), e „autorul“ bebelușului găsit de Mamă în grădină. Obsesia sa vindicativă va duce la moartea tinerei negrese, la propria moarte și la un final apoteotic al... „secolului“. Naratorul romanului pare a fi discretul Băiat. Nu poți afirma asta cu tărie, însă... Discreția sa, talentul de a se decupa din scenă, de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
n. ed.] puțin mai vechi decât mine. Cornel Corcoțoi fusese, Înainte de arestare, profesor secundar de istorie și se trăgea din comuna vasluiană Codăiești, localitatea natală și a vestitei evreice Ana Pauker, una dintre cele mai crunte, mai urâte și mai vindicative ființe bolșevice de la noi, cea care, Împreună cu Dej, băgase spaima nu numai În burgheji (cum glăsuia un teribil slogan ce făcuse epocă În primul deceniu comunist), dar și În toată românimea necomunizată. Așa și obișnuia să se prezinte profesorul Corcoțoi
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
pe Iorga de cea mai Înaltă trădare față de patrie. E inutil să adăugăm că nu-s deloc potrivite, În acest caz, eufemisme de tipul „greșeli”, „nepricepere În politică”. Că Iorga a fost un om extrem de orgolios, de dificil și de vindicativ ne spun mulți dintre contemporanii săi. Îl pomenim doar pe cunoscutul istoric C.C. Giurescu, care ne-a lăsat excelente „Amintiri”! Îmbătat de succese, de la glorii și de onoruri profesionale, de funcții sociale și politice, marele istoric Nicolae Iorga ajunsese să
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
vizitat camerele jupuite de mortar ale Memorialului revoluției. Atunci, în marea aglomerație de dinaintea fotografiilor revoluției, pe dinaintea schemelor care limpede arată oricui vrea să vadă cum anume au avansat ofițerii responsabili de grozăviile reprimărilor, el deodată izbucnește în recitarea unei poezii vindicative în care cere, în versuri ritmate și în rime tumultuoase, să fie aflați și pedepsiți cei care au făcut toate câte le-au făcut. Liniște mare s-a lăsat pe când el cu voce tare tocmai a izbucnit în recitarea versurilor
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
În Was heißt Denken, acea Rache a lui Nietzsche, "răzbunarea", este înțeleasă de Heidegger ca atitudine a conștiinței față de trecutul care i-a scăpat de sub putere. Rache devine răfuiala neputincioasă, un "lasă că îți arăt eu ție" cu care conștiința vindicativă se adresează trecutului pe care nu l-a putut configura după gustul ei. Așa înțeleasă, vindicația capătă un sens mai înalt decât avea la resentimentarul Nietzsche." Aseară am început să facem verificarea traducerii la Scrisoarea despre "umanism", pe care o
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
până la un punct orice din partea posesorilor unui trecut frumos, trecutul lor. În mod simbolic, discuțiile lor sunt purtate sub un tablou semnat de celebrul preot voodoo haitian Hector Hyppolite, Maâtresse Erzulie, un fel de Venus a răzbunării, patroană a frumuseții vindicative. În același plan simbolic, într-adevăr cele două femei sunt conduse de mâna nemiloasă a zeiței: doamna Kipps tăinuiește un cancer în fază finală, iar Kiki își părăsește bărbatul pentru a apărea chiar la prima conferință susținută de acesta după
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
repede dorind să-și scutească auzul de vorbe amare. Scena cu femeia aceea, pusă pe harță fără o motivație certă, o iritase. Îi cunoștea figura și nu știa de unde. Poate o mai văzuse la vreo ședință , luând cuvântul tot așa, vindicativ, găsind o mie și unu de vinovați, că acela face așa, că acela drege așa, că celălalt nu-și justifică funcția cu care a fost onorat și, la urma urmelor, de ce, domnule, sunt atâtea mișculații pe la biletele de odihnă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
pe urmă îi gonești de-acolo și redevii stăpân. Asta când n-o dorești, în conflictele noastre cu alții, dar de bună voie să lași pe cineva să intre fără să știi cine e? Frati-meu nu-și ascundea firea vindicativă, lipsa de respect pentru orice fel de oameni... Pentru el nimeni nu era bun. Nu iubea pe nimeni, nici măcar pe sine, mersul său legănat se armoniza cu grimasa chipului, veșnic iritat și nemulțumit. Clipe senine petrecuse doar la țară, dar
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
a luat premiul mai mult pentru tema și subiectele literaturii sale decât pentru excelența scriiturii. Nu cred că au dreptate. Umorul scâșnit cu care descrie lagărele contrastează cu stilul obișnuit al scrierilor de felul acesta. Nu e nici plângăcios, nici vindicativ. E profund uman. În țara vecină așadar, în România, nu s-a prea discutat acest Premiu Nobel acordat pentru prima oară unui scriitor ungur. Românii nici măcar invidioși nu sunt. Dacă ar fi invidioși, tot ar fi bine... Ar avea măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
Era un plan de o perfidie rară. Grosvenor nu se îndoia că motivul ocupării sediului sau era antipatia pe care i-o purta Kent. Luând deschis poziție împotriva alegerii lui Kent, contribuise la agravarea acestei antipatii personale. Numai că atitudinea vindicativa a șefului secției de chimie se putea întoarce împotriva lui însuși. Cu oarecare abilitate, Grosvenor îl putea împiedica pe Kent să tragă foloasele pe care le aștepta. Apropiindu-se de unul dintre chimiști, i se adresa astfel: - Fii bun și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
pervertită a creatorilor de coșmaruri. Septimus, profesorul-regizor al acestei elaborate puneri în scenă, cel care îl transformă pe Olrik însuși în sclavul undei cerebrale, cel care, rând pe rând, îi supune și domesticește pe rivalii săi întru știință, posedă energia vindicativă a unor Nemo sau Robur. Tăgăduit, contestat și calomniat de colegii săi, Septimus se întoarce pentru a bântui lumea care l-a exclus și stigmatizat. Viziunea care se nutrește din sentimentul răzbunării este afină cu visul totalitar pe care îl
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
nu cea mai bună. Atunci să-i caut și să-i omor. — Să omori doar ca să omori e un nonsens. Cel mult ca să te eliberezi de ură, care nu face decât să pervertească sufletul. Căci nu doar un singur ins vindicativ s-a vindecat de dorința de răzbunare și a simțit milă sau chiar dragoste față de victima sa de îndată ce și-a satisfăcut ura împotriva ei. Fapta rea te eliberează de sentimentul rău. Și explicația este că legea decide păcatul. — Și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
de redundanță. Bune cele două actrițe - Suzana Macovei și Magda Catone ; În același an, pe scena Comediei, Mihai Manolescu ne invită la D-ale.... « Lipsește carnavalul, din spectacol, [...] dar Virginia Mirea - Mița - e Încărcată de energie, alimentată fiind de furie vindicativă.[...] Didina, cam fumegoasă În existența ei caracterială (Aurora Leonte) » ( Valentin Silvestru, Teatrul, nr.10-11/1994). În stagiunea 1995/1996, găsim referințe despre un spectacol ratat, tocmai la Turda, de către un tînăr regizor și matur actor - Marius Oltean. Poate nu am
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
povestea. Femeia aceea de care spuneați stătea în bloc cu mine. Ușă în ușă. Nu prea ne vorbeam, doar așa ca între vecine. Am avut niște dispute cu ea, după evenimentele de la revoluția noastră. Era... Știți cum gândea lumea atunci, vindicativă, dezorientată, umbla după dreptate. Cum a fost atunci, imediat, până s-au aranjat lucrurile.“ „Dar chiar erau din aceia?“, întrebă cealaltă femeie. „Am auzit și eu multe povești cu ei. Că ei, de fapt, au fost teroriștii care au tras
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
umbră ingredientele“, iar acest lucru era suficient de convingător pentru a face nesemnificative eventualele surse nemărturisite. În cei cincisprezece ani care au urmat, s-au pronunțat asupra chestiunii tot felul de voci: chemați și nechemați, avizați și urechiști, aplaudaci și vindicativi, simbriași de profesie sau de ocazie, aproape întreaga gamă a tipurilor care se pot întâlni pe piața cuvântului scris în România. Doar câteva dintre aceste intervenții au o relevanță pentru dezbaterea problemei plagiatului la Nae Ionescu, dar și acestea s-
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Noi nu avem decât să tragem nădejde la o pedepsire viitoare a criminalilor aceștia, dar se pare că nici măcar pe lumea cealaltă nu vom avea această minimă satisfacție. Citind pe Internet comentariile la articolele apărute în presă, observ un curent vindicativ care se ridică precum marea învolburată deasupra acestui popor atât de împilat. Am găsit în ziarul Gândul un comentariu care ar putea la un moment dat să devină o pagină din biblia unui popor adus la sapă de lemn. Spune
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
cere condamnarea la moarte, printre alții, a lui Iuliu Maniu, Gheorghe I. Brătianu, Corneliu Coposu, Radu Gyr și Pamfil Șeicaru. Soția sa, evreica Alexandra Sidorovici, a fost acuzator public al Tribunalului Poporului. Spuneam că nu am avut vreodată nici un sentiment vindicativ față de etnia asta, dar se pare că încetul cu încetul ar trebui să-mi revizuiesc și eu părerile, fiindcă observ cum pic, cu pic, otrava secretată de indivizii acestui popor parazitar începe să ne amorțească simțurile căutând să ne reducă
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
lui de repaus (și să știți că un adevărat român știe să transforme lesne în repaus și cele opt ore de muncă) cum ar face el ca să-și ucidă dușmanii și să aducă liniștea în sufletul său bântuit de aleanuri vindicative, sau prin supralicitare, visând că este un fel de superman care poate aduce binele omenirii. Unii dintre dumneavoastră doriți poate niște idei mai practice nu numai vise. Păi în cazul acesta, uite neamule, dacă te interesează câteva rețete sigure de
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
mai porcăit asistentele din spital, și toată lumea a tăcut. Mușamalizarea a fost deplină și doar în amintirea celor care au intuit atunci, la momentul acela, pericolul imens la care fuseseră supuși pacienții din spital și din județ, mai există zgura vindicativă a nedreptății de atunci. Cine mai știe, în câte județe nu s-a avut ideea verificării seringilor și atunci boala a făcut ravagii fiind extrem de contagioasă. Oare câți dintre dumneavoastră și-or fi pus întrebarea: de ce după 1990 au apărut
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
găinile speriate, despre data de 25 decembrie, care în copilăria mea, cădea fix de Crăciun în fiecare an, dar ca urmare a citirii presei, mă trezesc imediat cu nervii zburliți ca țepii ariciului, și-mi vin idei din cele mai vindicative. Păi, spune și dumneata domnule, cum ar trebui să mă simt eu ca persoană, ce se dorește imparțială, când citesc de exemplu despre Paris (nu de cel din Troia, ci de el din Franța) niște chestii laudative de genul: „Din
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]