738 matches
-
pref. Eugenia Tudor-Anton, București, 1967; Opere, I-V, îngr. Eugenia Tudor-Anton, pref. Const. Ciopraga, București, 1972-1988; Sangvine, îngr. și pref. Doina Curticăpeanu, Cluj, 1973; Sărbătorile în familie, îngr. Eugenia Tudor-Anton, București, 1976; Nuvele. Povestiri, îngr. Eugenia Tudor-Anton, Mihai Dascal și Viola Vancea, București, 1980; Arabescul amintirii, îngr. și pref. Dimitrie Stamatiadi, București, 1986; Fecioarele despletite. Concert din muzică de Bach. Drumul ascuns, pref. Doina Modola, Cluj-Napoca, 1986; Femeia în fața oglinzei, postfață Ion Bogdan Lefter, București, 1988; Omul care a trecut, îngr
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
7-13; Florin Mihăilescu, Introducere în opera Hortensiei Papadat-Bengescu, București, 1975; Negoițescu, Analize, 164-169; Maria-Luiza Cristescu, Hortensia Papadat Bengescu. Portret de romancier, București, 1976; Dana Dumitriu, „Ambasadorii” sau Despre realismul psihologic, București, 1976, 192-222; Hortensia Papadat-Bengescu interpretată de..., îngr. și introd. Viola Vancea, București, 1976; Cristea, Arcadia, 139-148; Marin Mincu, Repere, București, 1977, 253-276; Papu, Clasicii, 183-188; Tudor-Anton, Ipostaze, 188-215; Vlad, Lectura, 164-169; George, Sfârșitul, II, 208-213; Dorina Mercheș, Hortensia Papadat-Bengescu. Bibliografie, Iași, 1978; Protopopescu, Romanul, 105-143; Ungheanu, Lecturi, 117-128; Sorescu, Interpretări
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
Ipostaze, 188-215; Vlad, Lectura, 164-169; George, Sfârșitul, II, 208-213; Dorina Mercheș, Hortensia Papadat-Bengescu. Bibliografie, Iași, 1978; Protopopescu, Romanul, 105-143; Ungheanu, Lecturi, 117-128; Sorescu, Interpretări, 155-225; Al. Oprea, Fața nevăzută a literaturii, București, 1980, 127-150; Ornea, Tradiționalism, 536-549; Steinhardt, Incertitudini, 140-143; Viola Vancea, Hortensia Papadat-Bengescu. Universul citadin, București, 1980; Alte 13 „Rotonda 13”, pref. Edgar Papu, București, 1981, 198-219; Manolescu, Arca, II, 21-60; Piru, Ist. lit., 328-332; Crețu, Constructori, 91-140, passim; Mariana Vartic, Hortensia Papadat-Bengescu: Individual și social în ciclul Hallipa, DFC
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
București, 1984. Repere bibliografice: Dana Dumitriu, „Trei ceasuri în iad”, RL, 1970, 19; Alex. Ștefănescu, În limitele unei parabole, LCF, 1970, 24; Cornel Ungureanu, „Trei ceasuri în iad”, O, 1970, 6; Nicolae Manolescu, „Trei ceasuri în iad”, LCF, 1970, 27; Viola Vancea, Prospecțiuni în proză, RL, 1970, 28; Gheorghe Pituț, Implicații morale, RL, 1971, 2; Liviu Grăsoiu, Un roman psihologic, ATN, 1971, 1; Dan Mutașcu, Un ospăț de idei, SPM, 1977, 336; Dan Zamfirescu, O contribuție remarcabilă la istoria culturii românești
PLAMADEALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288842_a_290171]
-
O noapte în „Venus”, București, 1974; Spada de Toledo, București, 1976; Eroul necunoscut, București, 1977; Fotografia de nuntă, București, 1981; Norocul era șchiop, București, 1982; Capcana din Bulevardul Primăverii, București, 1994. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, „Acasă, fugarule!”, RL, 1970, 27; Viola Vancea, Literatura parazitară, RL, 1970, 33; George Pruteanu, „Egreta violetă”, CL, 1972, 15; Cornel Ungureanu, Romanul polițist, ATN, 1973, 5; Popa, Dicț. lit. (1977), 394; Emil Manu, „Eroul necunoscut”, „Pentru Patrie”, 1978, 4; Constantin Ciopraga, „Norocul era șchiop”, CRC, 1983
OCHINCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288506_a_289835]
-
Teatru”, ST, 1969, 4; Florin Faifer, „Teatru”, IL, 1969, 6; Liviu Leonte, „Hamlet sau Ispita posibilului”, CRC, 1972, 3; Laurențiu Ulici, „Hamlet sau Ispita posibilului”, RL, 1972, 7; Ion Băieșu, În fiecare din noi zace un Hamlet, LCF, 1972, 11; Viola Vancea, „Iadul și pasărea”, RL, 1972, 19; Ștefan Oprea, „Iadul și pasărea”, CRC, 1972, 21; Florin Faifer, Ion Omescu eseist și dramaturg, CRC, 1972, 22; Matei Călinescu, „Hamlet sau Ispita posibilului”, ARG, 1972, 6; M. V. Nicolae, „Hamlet sau Ispita posibilului
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
București, 1976. Traduceri: O. Henry, Pictorul și califul, București, 1957. Repere bibliografice: Paul Georgescu, „Când te uiți în oglindă”, VR, 1967, 9; Marieta Nicolau, „Când te uiți în oglindă”, LCF, 1967, 36; Mircea Iorgulescu, „Cu duhul blândeții”, RL, 1970, 47; Viola Vancea, „Amândoi la Stratford”, RL, 1973, 4; George Pruteanu, „Amândoi la Stratford”, CL, 1973, 3; Mihai Minculescu, „Probleme personale”, RL, 1974, 30; Ov.S. Crohmălniceanu, „Probleme personale”, VR, 1974, 11; Mircea Constantinescu, „Adevărul fiecăruia”, RL, 1976, 32; T. Costin, „Adevărul fiecăruia
PANAITESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288649_a_289978]
-
multe întrebuințări. Dacă este consumată regulat, ajută la reglarea tensiunii arteriale și a problemelor inimii. Șovârful (Origanum spp.) Înalt de 30 cm. Are multe întrebuințări. Amestecul de șovârf și ulei de măsline este o frecție bună pentru artrită. Trei-frați -pătați (Viola tricolor) Se mai numește și panseluță. Bun pentru tratarea tusei și a durerilor astmatice. Pătrunjelul (Petroselinum crispum) Înalt de 30 - 45 cm. Pătrunjelul este una dintre cele mai bune plante medicinale pentru tratarea problemelor renale. Este un diuretic excelent de
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
Este un tratament foarte bun pentru durerile pectorale și un relaxant minunat. Trebui utilizată cu atenție (numai o dată pe zi) deoarece uzul prelungit poate provoca otrăviri. Întrerupeți utilizarea după 2-3 săptămâni. Reîncepeți uzul după 1 lună dacă este necesar. Violetele (Viola odorata) Înalte între 10 - 25 cm. Violetele sunt plante minune. Se pot folosi toate părțile. Această plantă conține mai multă vitamina A decât oricare altă plantă cunoscută. Este extraordinară pentru ceai și este un relaxant grozav. Salcia (Salix spp.) Înaltă
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
artritei. De asemenea, se folosește frecvent în remediile pentru pierderea în greutate. Nucșoara (Myristica fragrans) A se folosi în cantități mici pentru problemele gastrice și digestie. Atenție: Este un narcotic puternic dacă este folosit într-o doză prea mare. Trei-frați-pătați (Viola tricolor) Se folosește toată planta. Este un expectorant ușor. Folosiți pentru răceli și astm. Bun tonic cardiac. Se mai numește panseluță. Pătrunjelul (Petroselinum crispum) Se folosește întreaga plantă. Este un excelent diuretic. Ceaiul de pătrunjel se folosește de mult timp
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
de acest medicament. Este un excelent calmant și este folosită intens pentru insomnie și tulburări nervoase. Verbina (Verbena hastata) Se folosește întreaga plantă. Are proprietăți diaforetice și expectorante, deci este foarte bună pentru afecțiunile respiratorii, precum răcelile și pleurezia. Violeta (Viola odorata) Se folosesc florile, frunzele și rădăcinile. Violetele conțin mai multă vitamina A decât orice altă plantă cunoscută. Sunt un foarte bun tonic și un sedativ ușor. Rădăcinile de violetă sunt cunoscute pentru calmarea durerilor de stomac și oprirea diareei
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
Valentina Focșa, Maria I. Petrovici, Hortensia Cosma, Eugenia G-ral Atanasiu, Dr. G. Banu, D. R. Ioanițescu, V. V. Haneș și Avocat Aurel Millea. Secția Asistenței 1. D-l Dr. G. Banu 2. D-na Maria I. Petrovici 3. „ Meni Marinescu 4. „ Viola Popovici 5. „ Margareta Bendorf 6. „ Eugenia FilottiAtanasiu 7. „ Amelia Stănescu Secția Culturală 1. D-l Prof. Marinescu 2. „ Prof. V. V. Haneș 3. „ Insp. G-ral G. Costescu 4. „ Avocat A. Millea 5. „ Prof. I. Modrean Extras din statutele societății Art. 5
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
pământeni și vă întoarceți la casele voastre, dar voi, piticii, Sid și Sad, Obon și Obona, Miru și Mira, Dumu și Dimi, Pin și Pan sunteți oaspeții mei, iar dacă vă place la noi, puteți chiar locui în Împărăția Mării. Viola, cea provocatoare Viola era o cățea cu părul galben, de un soi nobil. Se uita cu o privire inteligentă în lume. Toată ziua stătea pe stradă și recepționa totul cu nasul, cu ochii și urechile. Orice se întâmpla în preajmă
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
fiind preocupat nici n-o băgă în seamă. Cățeaua începu să latre și încercă să se apropie, dar vecinul se răsti la ea. În ziua următoare vecinul din nou întârzia... se înserase, iar stăpânul o chema înăuntru. Cu urechile ascuțite, Viola stătea hotărâtă în fața porții, rezemată pe posterior. În sfârșit se auzise buruitul mașinii, iar ea lătra emoționată la lumina orbitoare a farurilor cunoscute. -Ce-ți trebuie, micuțo? - o întrebă vecinul și îi aruncase o bucată de ciocolată. Viola o mâncase cu
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
vreme numai pește primea de la prietenul ei, în consecință nici nu mai ieșea afară să-l salute. Acolo staționa în interiorul porții, iar dacă auzea sunetul gipului, pândea prin căpături: să vadă cu cine umblă vecinul? Era frumoasă și tânără... Pe Viola n-o mai căuta nici cu privirea. Dacă n-o zărea din întâmplare, se prefăcea parcă nici n-ar exista. Dar ea e aici, ascunsă în spatele porții cu urechile ascuțite ca să înțeleagă frânturile de cuvinte aduse de vânt... -Poftește draga
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
mea, îi spuse vecinul femeii, cu căldură în glas. Vioala era geloasă din cale afară și se agită morocănoasă. Vocea autoritară a stăpânului o sperie: -Treci în casă, e târziu. Trebuie să te culci odată! Nu mai vagabonda pe străzi! Viola se culcă pe o pernă mică, așezată întrun colț al camerei și picură câteva lacrimi pe cusătura făcută de mână. O doare că vecinul are o prietenă, deși știe că acest lucru este natural și necesar. Înțelege, dar de ea
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
observat, se întreba cățeaua contrariată. Și începu un lătrat de zile mari chiar sub fereastra lui. Vecinul nervos din cale afară, deschise brusc geamul către stradă și o întreba iritat: -Ce-ți trebuie Viola? De ce latri așa apucată? -Au, au, continua Viola, dar deja împăcată oarecum cu soarta, vecinul îi adresă și ei câteva cuvinte. Bărbatul trase geamul din nou, dar Viola nu se lăsă, își începu aria în refren. Vecinul schimbă tactica și apăru ca din senin lângă ea pe trotuar
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
afară, deschise brusc geamul către stradă și o întreba iritat: -Ce-ți trebuie Viola? De ce latri așa apucată? -Au, au, continua Viola, dar deja împăcată oarecum cu soarta, vecinul îi adresă și ei câteva cuvinte. Bărbatul trase geamul din nou, dar Viola nu se lăsă, își începu aria în refren. Vecinul schimbă tactica și apăru ca din senin lângă ea pe trotuar, ba mai mult, se aplecă și începu s-o mângâie și s-o dezmierde cu adresări blânde. -Ce-i cu tine
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
chema drăgăstos în curte, unde ea nu fusese nicodată și nici nu dorise să ajungă. Aruncase o privire curioasă să vadă cum e, semăna curtea cu a lor, dar totuși nu era la fel. -Hai înăuntru, o încuraja vecinul, haide! Viola nu înțelegea schimbarea bruscă a situației și se retrăgea spre poarta lor. -Hai, Vioala, în curte să vezi ce muzică frumoasă îți pun, și tu vei cânta de plăcere! Ea se lăsă convinsă până la urmă dar cu o privire suspicioasă
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
continuat tot așa, când el, când ea, dând dovadă de o energie incredibilă În menținerea acelui vibrato de triluri. Bărbatul veni către frumoasa femeie pentru ca la sfârșit ea să se sprijine de pieptul lui, lăsându-se pe spate ca o violă care se Întoarce În carcasa ei protectoare, moment În care el o cuprinse În brațe. —Halo! se auzi o voce de femeie strigând din senin. Când s-au Întors să vadă ce se auzise, Harry, Marlena și Esmé dădură cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
și plăcile. II.5.1. Coarde sonore. Prin coardă înțelegem un fir perfect flexibil (care nu opune nici o rezistență deformărilor perpendiculare pe lungimea sa) fixat la ambele capete. Corzile vibrante se întâlnesc foarte adesea mai ales la instrumentele muzicale: vioară, violă, violoncel, contrabas, pian ș.a. Ele se confecționează de obicei, din metal sau din intestine de oaie, uscate și răsucite. Corzile vibrante sunt puse în stare de vibrație prin mai multe procedee: frecare cu ajutorul unui arcuș (la vioară, violă, violoncel, contrabas
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
muzicale: vioară, violă, violoncel, contrabas, pian ș.a. Ele se confecționează de obicei, din metal sau din intestine de oaie, uscate și răsucite. Corzile vibrante sunt puse în stare de vibrație prin mai multe procedee: frecare cu ajutorul unui arcuș (la vioară, violă, violoncel, contrabas ș.a.), ciupire (la mandolină, cobză, harfă, chitară ș.a.), lovire sau percuție (la țambal, pian). În corzile puse în vibrație prin frecare ian naștere unde transversale și numai acestea sunt folosite în muzică. Am făcut această precizare pentru că într-
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
unui măr crescut mai singur, parcă, pe Dunăre și Prut, idei tulburătoare pe frunte și-n răspăr mi se-ncurcau în ițe, în iarbă și în lut. Lăsați-mă... Lăsați-mă să cânt pe ascuțișul unui gând să mă fac violă, să mă desfoi de vânt să mă arunc în rouă râzând, să-mi ud armoniile, sunetele toate îmbrățișând trupuri firave de știr către mine cuvintele să-nnoate - corole imense de trandafir, lăsați-mă să cânt pe o pană de lebădă, pe
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
apoi o introducere a piesei. După aceea, un alt actor recită o strofă dintr-un cor și interpretă câteva cântece din slujba creștină, care câștigase recent adepți în rânduriel seniorilor din provinciile de la apus. Cânta la un instrument asemănător cu viola din serviciile bisericești și avea hainele brodate cu modele apusene și tivite cu dantelă, armonizate uluitor cu un kimono japonez tradițional. Publicul era impresionat și fascinat. Nu încăpea nici o îndoială că ceea ce îi plăcea omului de rând le putea face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
a făcut somn, îi spuse Okudaira lui Nobuo, care era complet absorbit de piesă. Nobuo se ridică repede să-l conducă, însoțindu-l, personal, pe Ieyasu, până în apartamentele sale. Spectacolul Kabuki încă nu se terminase și încă se mai auzeau viola, flautele și tobele. A doua zi dimineață, Nobuo se trezi la o oră foarte matinală pentru el și se îndreptă spre apartamentele lui Ieyasu. Acolo îl găsi pe Ieyasu trezit, cu prospețimea zorilor pe chip, discutând niște probleme cu vasalii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]