363 matches
-
a bolii, se răsucesc toate frunzele, acestea devin aspre, tari, sfărâmicioase și dau un sunet metalic la atingere. Frunzele au arsuri în vasele conducătoare, ceea ce împiedică migrarea amidonului spre tuberculi, acesta rămânând în frunza ce devine tare și sfărâmicioasă. Plantele virotice vor forma în pământ tuberculi de dimensiuni mai mici, din care în anul următor apar plante de înălțime mică, cu internoduri scurte și cu frunze puternic răsucite la scurt timp de la răsărire (fig. 45). Soiurile omologate au o rezistență variată
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cartofului, virusul A al cartofului, mozaicul de Aucuba, virusul pătării inelare negre a tomatelor, virusul ofilirii pătate a tomatelor, virusul rattle al tutunului, virusul tutunului, virusul mozaicului lucernei, virusul mozaicului castraveților și viroidul tuberculilor de cartof. Prevenirea și combaterea bolilor virotice ale cartofului. Măsurile de prevenire constau în depistarea și distrugerea plantelor bolnave din lanurile de cartof destinate producerii materialului de plantat. Întrucât afidele transmit virusurile, se va produce material de sămânță în zonele cu frecvență redusă a acestora, iar pe parcursul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
perioadele calde ale verii, simptomele dispar și reapar sub formă de arsuri spre sfârșitul perioadei de vegetație. Transmitere-răspândire. Virusul se transmite în natură cu ajutorul a peste 28 specii de afide. Acestea după ce se hrănesc 6-10 sec., iau virusul din celula virotică și apoi timp de 1-4 ore pot să transmită virusul. Butașii de sfeclă virotici asigură prezența bolii în culturile semincere și de la acestea virusul trece la culturile de sfeclă pentru industrializare sau la spanac, mac, trifoi, sulfină sau la plante
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
perioadei de vegetație. Transmitere-răspândire. Virusul se transmite în natură cu ajutorul a peste 28 specii de afide. Acestea după ce se hrănesc 6-10 sec., iau virusul din celula virotică și apoi timp de 1-4 ore pot să transmită virusul. Butașii de sfeclă virotici asigură prezența bolii în culturile semincere și de la acestea virusul trece la culturile de sfeclă pentru industrializare sau la spanac, mac, trifoi, sulfină sau la plante ca: știr, lobodăn, nemțisor și rocoțea. Procentul plantelor infectate crește odată cu zborul ridicat al
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se recomandă distrugerea acestora, utilizarea materialului semincer sănătos și arderea resturilor înainte ca insectele să înceapă zborul. Parcelele cu sfeclă pentru sămânță se vor amplasa la distanță de cel puțin 500 m față de cultura de spanac, ce poate avea plante virotice încă din toamnă. Un rol deosebit îl au stropirile cu insecticide, în special în cultura pentru butași și cea destinată producerii de semințe. 3.2.3. Îngălbenirea sfeclei Beet yellows virus Boala a fost descrisă în Belgia (Roland, 1936), Anglia
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Röder și apoi în 1950 în Cehoslovacia. La noi Tr. Săvulescu o menționează la Orăștie în 1939, pentru ca apoi să apară pe cânepa cultivată în zone mai secetoase sau chiar la Cluj (1953). Simptome. În timpul înfloririi cânepii, pe frunzele plantelor virotice apare o îngălbenire progresivă ce se finalizează cu aspectul mozaicat al foliolelor. Frunzele de la vârful plantei prezintă mai întâi dungi scurte, izolate, galben-verzui, la vârful foliolelor și pe margini. Prin unirea petelor se obțin zone clorotice mari, însă pe lângă nervuri
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se finalizează cu aspectul mozaicat al foliolelor. Frunzele de la vârful plantei prezintă mai întâi dungi scurte, izolate, galben-verzui, la vârful foliolelor și pe margini. Prin unirea petelor se obțin zone clorotice mari, însă pe lângă nervuri rămâne o zonă verde. Frunzele virotice se îngălbenesc, se usucă în vârful plantelor, inflorescențele se veștejesc și se curbează. Plantele atacate au înălțime redusă, iar fibrele din tulpini, ca și producția de semințe, sunt de slabă calitate și de cantitate mică. Transmitere răspândire. Transmiterea virusului de la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
din 1927, produce boli grave la tutun, cartof, soia, castraveți, piersic, vița de vie, mușcate, lalele și alte plante. Boala este răspândită în toată America, Australia, Anglia, Franța și Germania, în toate țările mari cultivatoare de tutun. Simptome. Frunzele plantelor virotice prezintă decolorări inelare, liniare sau sub formă de benzi, urmate într-un stadiu mai avansat, de zone necrotice. În fenofazele mai avansate, odată cu creșterea temperaturilor, simptomele dispar, plantele fiind aparent sănătoase (fig. 85). Cercul de plante gazdă este foarte mare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
prin transmiterea sucului prin răni apărute în timpul prașilelor. Virusul se poate transmite și mecanic de către insectele genului Melanopus sau de la căpșun prin, afidul Pasarina fragaefolii. De la un an la altul virusul rezistă în sămânță, în terenul cu resturi de plante virotice, sau chiar pe inventarul de lucru (tocuri de răsadniță, unelte etc.). Prevenire și combatere. Cea mai eficientă metodă de a evita virozarea culturilor este cultivarea de soiuri rezistente. Soiurile rezistente aflate acum în cultură, chiar dacă nu dau o producție mare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
tocuri de răsadniță, unelte etc.). Prevenire și combatere. Cea mai eficientă metodă de a evita virozarea culturilor este cultivarea de soiuri rezistente. Soiurile rezistente aflate acum în cultură, chiar dacă nu dau o producție mare cantitativă, asigură o calitate superioară; frunzele virotice sunt sfărâmicioase, iar tutunul este de proastă calitate, căci țigările se sting datorită acumulărilor anormale de amidon din țesuturile virozate. Pământul din răsadnițe trebuie să fie necontaminat, iar inventarul de lucru ca și mâinile muncitorilor, se vor dezinfecta periodic în timpul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
lucernei Alfalfa mosaic virus Agentul patogen al mozaicului lucernei a fost descris în 1931 în S.U.A. de către J.L. Weimer. În România virusul a fost semnalat de I. Pop la lucernă și ardei și de M. Nicolaescu la ardei. Simptome. Lucerna virotică prezintă pe frunze pete mici, circulare, gălbui. Într-o fază mai avansată a bolii apar între nervuri benzi, inele sau pete eliptice de decolorare, gălbui sau albicioase. Frunzele atacate au suprafața redusă, gofrată, deformată. În anii următori, aceste plante dau
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de plante. În natură, transmiterea virusului este asigurată de nematozi. Transmiterea prin sămânță are loc în procent de 10-100 % la peste 20 de specii de plante. Prevenire și combatere. Solul serelor va fi dezinfectat termic iar în momentul apariției plantelor virotice, acestea se scot din cultură. Dezinfectarea cu Dazomet 90 PP-600 kg/ha sau Basamid G-500 kg/ha, asigură distrugerea nematozilor și a altor ciuperci de sol. Se va recolta sămânța numai de la plantele perfect sănătoase, observate în tot cursul anului
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
virus Boala a fost semnalată în 1936 în America de Nord dar, acum este răspândită în toată lumea întrucât atacă diferite specii de pomi, viță de vie și plante ornamentale, care se înmulțesc pe cale vegetativă și astfel este asigurată transmiterea virusului Simptome. Plantele virotice prezintă la baza frunzelor inele și linii sinuoase, brune, iar vârful lor se usucă. Cozile frunzelor și tulpinile prezintă dungi brune, iar fructele au desene sub forma unor inele concentrice de culoare gri sau brună. Transmitere-răspândire. Virusul este transmis de la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
tomate, virusul nu se transmite prin semințe dar, la tutun, zmeur și căpșun se poate transmite prin semințe în proporție de 24 %. Prevenire și combatere. În sere, solul se va dezinfecta termic sau chimic împotriva nematozilor. În toate culturile, plantele virotice vor fi îndepărtate și arse. 8.1.3. Aspermia tomatelor Tomato aspermy virus Arealul de răspândire al acestei boli, coincide cu arealul de răspândire al culturilor de crizanteme. În România, ciuperca a fost semnalată în 1978 de I. Pop pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în seră. Simptome. Plantele atacate se recunosc ușor datorită simptomului de piticire accentuată, reducerea înălțimii mergând până la 50 %. Frunzele au nervura principală normală ca lungime dar, foliolele laterale au suprafața mult redusă, sunt deformate, răsucite și aplecate în jos. Plantele virotice sunt decolorate, fructifică slab și numai în partea bazală. Transmitere-răspândire. Virusul este transmis prin inocularea sucului de peste 10 specii de afide, care îl iau de la crizanteme, spanac sau buruiana Stellaria media (rocoțea) și poate da infecții la ardei, țelină, crin
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
virus Boala a fost semnalată în Australia în 1915 și în S.U.A. în 1935 dar, în prezent este răspândită în zonele temperate și subtropicale, în special la tutun dar și la culturile de tomate unde, poate produce calamități. Simptome. Plantele virotice prezintă o ramificare a lăstarilor anormală, frunze curbate în jos, cu nervuri închise la culoare. La baza frunzelor, pe partea inferioară, apare o culoare asemănătoare cu a bronzului, imprecis delimitată. Fructificarea este slabă, iar pe fructele mici, apar pete inelare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
anormală, frunze curbate în jos, cu nervuri închise la culoare. La baza frunzelor, pe partea inferioară, apare o culoare asemănătoare cu a bronzului, imprecis delimitată. Fructificarea este slabă, iar pe fructele mici, apar pete inelare, roșii sau galbene. Tulpinile plantelor virotice pot prezenta brunificări și înnegriri ale lăstarilor. Transmitere-răspândire.Transmiterea virusului este asigurată de tripsul tutunului și specii ale genului Frankliniella care după achiziționarea virusului rămân infecțoase dar, nu transmit virusul la generațiile următoare. Prevenire și combatere. Producerea răsadului de tomate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se formează sunt mici, deformate, cu pete de arsură, fără valoare comercială. Transmitere-răspândire. Virusul este transmis în natură de vectori (insecte) și prin contactul direct între frunze. Prevenire și combatere. Întrucât frecvența bolii este redusă, se impune numai eliminarea plantelor virotice din culturile aflate în spații protejate. 8.3.2. Mozaicul castraveților la vineteCucumber mosaic virus in eggplant Mozaicul vinetelor a fost semnalat în culturile din Italia, Franța și Bulgaria, iar existența sa este posibilă și în culturile din sudul țării
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
plante perene puternic infectate cu acest virus. 8.3.3. Mozaicul tutunului la vineteTobacco mosaic virus in eggplant. Boală descrisă inițial în Italia a mai fost semnalată în Franța și din 1975 în culturile de vinete din România. Simptome. Plantele virotice se recunosc ușor datorită înălțimii mult reduse (50 %) și a unor pete alungite, brune, pe tulpini și codițele frunzelor. Petele brune-deschis devin brune închis, apoi țesuturile se scufundă și frunza sau planta tânără se usucă. La soiurile mai rezistente, apare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
virus Boala a fost descrisă de C. Ainsworth în 1935 în Anglia dar s-a răspândit în toate țările cultivatoare de castraveți și din 1985 a fost descrisă și din serele României de I. Pop și A. Jilăveanu. Simptome. Plantele virotice prezintă o decolorare a nervurilor, simptome de mozaic foliar, gofrarea frunzelor și fructe puține dar, fără simptome. Infectarea timpurie a plantelor produce o slabă dezvoltare a lăstarilor fructiferi, apariția de flori și fructe aglomerate în rozete și o îngălbenire generală
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
o clătire cu apă curată. Solul, ca și toate uneltele din sere și solarii, vor fi dezinfectate prin tratamente termice (la sol) sau chimice formalină 1 % sau fosfat trisodic 15 %. În spațiile protejate se recomandă eliminarea cu grijă a plantelor virotice și distrugerea lor prin ardere. 8.4.3. Alte viroze ale castraveților Castraveții mai pot fi atacați de virusul necrozei tutunului și de virusul clorozării fructelor, virusuri a căror prezență nu este încă semnalată la noi. La plantele din fam
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
care i-au dat denumirea de "boala urmelor de degete". Frunzele atacate se culcă la pământ, iar cepele rămân mici și nu rezistă la păstrare în timpul iernii, putre zind sau încolțind mai devreme. În culturile semincere, tulpinile florifere de la plantele virotice sunt deformate, cu dungi galbene, mai scurte, cu inflorescențe mici și aproape în totalitate cu flori sterile (fig. 126). Transmitere-răspândire. Virusul se transmite de la plantă la plantă numai prin sucul adus de afide. Transmiterea de la un an la altul se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
speciile de afide, sunt obligatorii în culturile semincere. 8.6.2. Virusul dungării galbene a prazului Leek yellow stripe virus Această boală a prazului este cunoscută în Europa încă din 1927 ca producând pagube însemnate în culturile semincere. Simptome. Plantele virotice manifestă o creștere încetinită și o culoare mult mai palidă decât a plantelor sănătoase. Frunzele nu sunt drepte, ci se apleacă în jos, prezintă dungi de culoare galbenă, întrerupte sau continui, iar într-o fază avansată de atac, se îngălbenesc
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
păstârnac, țelină, leuștean Viroze 8.7.1. Mozaicul țelinei Celery mosaic virus Boala descrisă în 1938 de V. Severin și C. Freitag, este acum destul de răspândită în SUA, Germania, Franța, Anglia și Cehoslovacia, producând pierderi mari de producție. Simptome. Plantele virotice se recunosc ușor datorită taliei reduse și datorită deformărilor frunzelor. Acestea prezintă decolorări ale nervurilor și pete sau inele de decolorare pe limb. Transmitere-răspândire. Virusul se transmite în natură prin afide, iar de la un an la altul, virusul rezistă în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pete gălbui de decolorare, de formă neregulată, în dreptul cărora țesuturile cresc neuniform, ceea ce duce la încrețiri și deformări ale frunzei. Într-o fază mai avansată, frunzele se îngălbenesc în totalitate și se brunifică. Chiar dacă nu au pierit în toamnă, plantele virotice vor muri în timpul iernii. Transmitere-răspândire. Transmiterea virusului este asigurată de la plantă la plantă de către afide, spanacul infectat în toamnă, semincerii de sfeclă și unele buruieni perene, asigurând transmiterea de la un an la altul. Prevenire și combatere. Se recomandă însămânțarea spanacului
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]