14,944 matches
-
De vita Moysis, P. G. XLIV, col. 310A. footnote>. Aceasta nu înseamnă că Îl posedă pe Dumnezeu, pentru că, din moment ce acest bine nu are limite, dorința însăși a participantului nu are punct de oprire, ci se întinde în infinit. Nici discipolul virtuții nu participă la natura lui Dumnezeu. El participă la atributele sau acțiunile lui Dumnezeu. Sfântul Grigorie nu citează niciodată textul biblic de la 2 Petru 1, 4<footnote „Prin care El ne-a hărăzit mari și prețioase făgăduințe, ca prin ele
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
ci s-a preferat sensul de urmare a lui Hristos. Nu imităm pe Dumnezeu fără ajutorul Lui, nu putem deveni simpli mimi ai Dumnezeirii, nu întreprindem o activitate mimică exterioară, doar de fațadă, ci cunoașterea lui Dumnezeu și urcușul în virtuți și în viața duhovnicească este o realitate interioară ce nu se face decât în Dumnezeu. footnote> și reciprocitatea. În actul dăruirii, persoana participă la atributele divine de putere, generozitate etc. ; capacitatea de a participa, ne amintește Harrison, „este un dar
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
de participare la bunurile dumnezeiești<footnote Această împărțire a diverselor etape ale vieții spirituale nu este singura la Sf. Grigorie; foarte apropiată de viziunea asupra cărților lui Solomon este ideea că, de asemenea, Psaltirea are un skopos unic: ascensiunea în virtute spre desăvârșire. Astfel, de la Psalmul 1 la 150 suntem conduși de la începutul până la sfârșitul vieții spirituale, care este participarea la fericirea absolută, cea a lui Dumnezeu; a se vedea Marie-Josèphe Rondeau, „Exégèse du Psautier et anabase spirituelle chez Grégoire de
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
proverbe Și conducându-l la o deprindere Și mai desăvârșită, în ultimele proverbe fericindu-l pentru această căsătorie, întrucât face în ele lauda acelor femei cuminți, adaugă înțelepciunea din Ecclesiast, după ce l-a condus îndeajuns prin îndrumarea proverbelor spre pofta virtuților Și mustrând în acest Cuvânt alipirea oamenilor la cele văzute Și declarând că tot ce e nestatornic Și trecător e deșert, întrucât spune că tot ce se arată e deșertăciune, pune mai presus de tot ce cuprindem prin simțire, mișcarea
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
este epectatică. Vederea Lui în întuneric. Să notăm mai întâi de toate ceea ce precizează Sfântul Grigorie în chiar secțiunea omiliei a treia<footnote Omilia a III-a, GNO, VI:91. footnote>: „Cunoașterea Binelui care transcende orice intelect ne vine prin virtuți, chiar dacă este posibil ca, printr-o imagine oarecare, să surprindem o frântură din frumusețea arhetipală.” Mesajul este că această cunoaștere a lui Dumnezeu este strict corelată cu practica virtuților, pentru că prin înțelegerea calității virtuții o dată cu întruparea noastră în ea Îl
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
91. footnote>: „Cunoașterea Binelui care transcende orice intelect ne vine prin virtuți, chiar dacă este posibil ca, printr-o imagine oarecare, să surprindem o frântură din frumusețea arhetipală.” Mesajul este că această cunoaștere a lui Dumnezeu este strict corelată cu practica virtuților, pentru că prin înțelegerea calității virtuții o dată cu întruparea noastră în ea Îl cunoaștem pe Dumnezeu. Pe scurt, Eul transformat este cel care formează oglinda prin care Îl cunoaștem pe Dumnezeu. Sfântul Grigorie consideră că acest concept este redat de cuvintele Cântului
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
transcende orice intelect ne vine prin virtuți, chiar dacă este posibil ca, printr-o imagine oarecare, să surprindem o frântură din frumusețea arhetipală.” Mesajul este că această cunoaștere a lui Dumnezeu este strict corelată cu practica virtuților, pentru că prin înțelegerea calității virtuții o dată cu întruparea noastră în ea Îl cunoaștem pe Dumnezeu. Pe scurt, Eul transformat este cel care formează oglinda prin care Îl cunoaștem pe Dumnezeu. Sfântul Grigorie consideră că acest concept este redat de cuvintele Cântului 1:12b. Aici, mireasa, referindu
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
philosophie religieuse de Grégoire de Nysse, Beauchesne, Paris, 1988, p. 123. footnote>. De aceea Sfântul Grigorie vorbește la un moment dat despre ερωτικην διάθεσιν (simțire de dragoste)<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre viața lui Moise sau despre desăvârșirea în virtute, trad. Pr. I. Buga, în PSB 29, p. 91. footnote> sau despre σφοδρον εραστην του κάλλους, εκκαίουσαν επιθυμίαν (îndrăgostit cu putere de Cel frumos, arzând de dorință)<footnote Ibidem. footnote>, atunci când se referă la acea το μηδέποτε της επιθυμίας κόρον
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
numai de Dumnezeu și de cei care au avut experiența harului său<footnote Sf. Grigorie Palama, Tomul Aghioritic, P.G., CL, col. 1833D. footnote>. Această lumină divină se descoperă oamenilor curați duhovnicește și care ajung pe culmile cele mai înalte ale virtuții și duc o viață de sfințenie. În lumina divină omul îl vede pe Hristos, Îl cunoaște și comunică cu El. Cunoașterea misticului este o cunoaștere experimentală și nu una strict bazată pe rațiune. Aici este și deosebirea dintre călugărul și
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
al lui Hristos, Biserica, membrele ei fiind fiecare „un chip al Lui”. În perspectiva Sfântului Grigorie, chemarea divină de a-L urma Și imita pe Hristos Întâmpină fiecare suflet omenesc la propriu-i nivel; Încurajează fiecare persoană să trăiască după virtute În poziția Și slujba deținută În serviciul Unicului Trup al lui Hristos, ca unul dintre membrele Lui. Țelul perfecțiunii sau desăvârșirii este pentru fiecare din noi - pentru ministru Și cizmar, În mod egal - urmarea Și imitarea lui Hristos pe căi
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
În numele inefabil al Tatălui, al Fiului Și al Sfântului Duh - În numele cu care sunt botezați creștinii. Mai mult, acei care conduc pe alții În Biserică trebuie să se străduiască, În perspectiva Sfântului Grigorie, să atingă desăvârșirea. În concepția Sfântului Grigorie, „virtutea lui Moise” - ca Întreaga perfecțiune creștină - Înseamnă asemănarea perfectă cu Dumnezeu prin slujire, Și nu prin cunoaștere, ca „Arhetip divin”. Arhetipul este cunoscut prin persoana lui Hristos, Care, prin Întrupare, a devenit Prototipul „omului nou” (Efes. 4, 24). În „forma
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
umane, dar și cea mai gravă și mai nefericită. Viața omului, după căderea protopărinților În păcatul strămoșesc, este o luptă virulentă Împotriva despărțirii de Dumnezeu prin păcate și patimi și a unirii cu El prin rugăciune, fapte bune și cultivarea virtuților sfinte. În acest sens, viața umană se desfășoară Într-o continuă mobilitate, omul de multe ori oscilând Între cădere Și Înălțare, Între abisurile păcatelor și culmile virtuților. „Dacă zicem că păcat nu avem, ne amăgim pe noi Înșine Și adevărul
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
și patimi și a unirii cu El prin rugăciune, fapte bune și cultivarea virtuților sfinte. În acest sens, viața umană se desfășoară Într-o continuă mobilitate, omul de multe ori oscilând Între cădere Și Înălțare, Între abisurile păcatelor și culmile virtuților. „Dacă zicem că păcat nu avem, ne amăgim pe noi Înșine Și adevărul nu este Întru noi. Dacă mărturisim păcatele noastre, El este credincios Și drept ca să ne ierte nouă păcatele Și să ne curățească pe noi de toată nedreptatea
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
prin rugăciunea neîntreruptă, alungarea duhurilor rele și prin răbdarea necazurilor, având convingerea că prin necazuri ne putem curăți de păcatele trecute și feri de tentațiile viitoare. Judecății conștiinței sau căinței sunt supuse nu numai păcatele, ci și orice nedeplinătate În virtute; pocăința urmează deci, atât păcatelor cât și virtuților nedepline. Astfel, ea devine o realitate neîntreruptă În conștiința noastră. Căința adevărată nu trebuie confundată cu deznădejdea, sau cu o nemulțumire descurajantă, ci e o judecată care ne cheamă la „și mai
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
răbdarea necazurilor, având convingerea că prin necazuri ne putem curăți de păcatele trecute și feri de tentațiile viitoare. Judecății conștiinței sau căinței sunt supuse nu numai păcatele, ci și orice nedeplinătate În virtute; pocăința urmează deci, atât păcatelor cât și virtuților nedepline. Astfel, ea devine o realitate neîntreruptă În conștiința noastră. Căința adevărată nu trebuie confundată cu deznădejdea, sau cu o nemulțumire descurajantă, ci e o judecată care ne cheamă la „și mai sus” decât ceea ce realizăm din punct de vedere
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
și frică, precum și spre toate celelalte patimi, Îmbracă chipurile fiecăreia dintre patimi, precum și dimpotrivă, primind În sine Îndelunga răbdare, curăția, pacea, nemânierea, neîntristarea, buna Îndrăznire, netulburarea, Întipărește pecetea fiecăreia din acestea În starea sufletului, liniștindu-se Întru netulburare. Deci, odată ce virtutea e străină de patimă, nu mai pot fi amândouă la un loc. Căci cel ce s-a despărțit de Înfrânare petrece numaidecât În viață neînfrânată; și cel ce s-a scârbit de viața necurată a dobândit, prin Întoarcerea de la patimă
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
pusă În fire ca să ne păzească de greșeli”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Ecclesiasten, III, P. G. XLIV, col. 649D-652AB; PSB, vol. 30, p. 216-217. footnote>. Leacurile celor contrare sunt tocmai cele contrare, altfel spus, remediile păcatelor sunt tocmai virtuțile, fiecare păcat sau patimă având ca remediu exact virtutea opusă: „... neprihănirea va stinge pornirea desfrânată Și pătimașă a cugetării; smerita cugetare va mistui Îngâmfarea, modestia va tămădui boala mândriei; bunătatea iubirii va alunga din suflet o listă lungă de rele
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Sf. Grigorie de Nyssa, In Ecclesiasten, III, P. G. XLIV, col. 649D-652AB; PSB, vol. 30, p. 216-217. footnote>. Leacurile celor contrare sunt tocmai cele contrare, altfel spus, remediile păcatelor sunt tocmai virtuțile, fiecare păcat sau patimă având ca remediu exact virtutea opusă: „... neprihănirea va stinge pornirea desfrânată Și pătimașă a cugetării; smerita cugetare va mistui Îngâmfarea, modestia va tămădui boala mândriei; bunătatea iubirii va alunga din suflet o listă lungă de rele protivnice. Căci din fața ei se retrage ura, pizma, mânia
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
inimii, ochiul dușmănos. Astfel turma acestor rele e alungată de simțirea iubitoare”<footnote Idem, De Oratione dominica, IV, P. G. XLIV, col. 1164C; PSB, vol. 29, p. 433. footnote>. Sfântul Grigorie, relatând istoria evreilor și șovăielile acestora În credință și virtute, zice că „... legea Duhului nu Îngăduie, după porunca lui Moise, intrarea În Sfânta Sfintelor, celui ce nu-și spală cămașa conștiinței sale, dacă s-a atins de vreun gând muritor și vrednic de osândă”<footnote Idem, In Canticum canticorum, P.
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Ca o mie de ani În ochii Tăi Doamne, ca ziua de ieri care a trecut, anii lor vor fi nimicnicie» (Ps. 89, 3). Ce Învățătură luăm de aici? Că pentru cel ce s-a trezit Și revine iarăși la virtute, după Întoarcerea de la păcat, ca o mie de ani i se pare mulțimea relelor, iar lui Dumnezeu i se pare o nimica toată, dacă omul se Întoarce. Căci ochiul lui Dumnezeu privește mereu ceea ce este prezent, neținând seama de cele
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
rea”<footnote Idem, In inscriptiones Psalmorum, VII, P. G. XLIV, col. 460C; PSB, vol. 30, p. 149-150. footnote>. Sfântul Grigorie ne relevă În cele din urmă și folosul adevăratei pocăințe: „Este bine ca propria Învățătură a Bisericii să ducă la virtute prin mărturisirea greșelilor. Căci prin mărturisire ne putem pune În siguranță propriul suflet utilizând arma rușinii. Dacă cineva, din nemăsurată lenevie, face o indigestie Și, ajungând la inflamații, trebuie să fie vindecat prin operație sau cauterizare, cel vindecat va considera
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
XLIV, col. 740A; cf. Marius Telea, Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni ..., p. 405. footnote>. Cunoscând că Hristos este numit de Sfântul Apostol Pavel „piatră”, ne va fi de un mare folos, fiindcă „ne va ajuta să ne Întărim viața noastră În virtute Și să rămânem neschimbați În ea, stăruind neclintiți În răbdare de-a lungul suferințelor Și arătându-ne puternici Și hotărâți cu sufletul, Împotriva oricărei năvăliri a păcatului. Căci numai prin aceasta Și prin altele de felul acesta vom putea fi
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
dintre noi<footnote Marius Telea, Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni ..., p. 405; Pr. prof. univ. dr. Dumitru Gh. Radu, Repere morale pentru omul contemporan, Editura Mitropolia Olteniei, Craiova, 2007, p. 227. footnote>. Conchizând, subliniem faptul că, la Sfântul Grigorie, perfecțiunea În virtute Înseamnă În special o slujire perfectă ca slujitor al lui Dumnezeu În diseminarea Tainelor divine de care să se Împărtășească toate membrele Trupului unic, În viața sacramentală a Bisericii. Bibliografie Izvoare: Sf. Grigorie de Nyssa - J. P. Migne, Patrologiae Cursus
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
fi crezut În ea, atunci Rene și sora sa ar fi avut o șansă. Dar așa, el construiește numai ca să Îmbolnăvească personajul de melancolie. Romanul ăsta după mine nu-i nici măcar un roman de dragoste. Este doar o demonstrație a virtuților romantice și a modului simplist În care vedeau ei lumea. Dragostea nu are șanse dacă autorul nu crede În ea. Și-apoi dacă spui povestea asta unui călugăr, ea are valoare de confesiune, ceea ce Înseamnă că moralmente vorbind, tu ai
ALECART, nr. 11 by Aura Dinco () [Corola-journal/Science/91729_a_92895]
-
din cauza înrudirii și nici pentru că este spirit, ci pentru că este virtuos și drept”<footnote Ibidem, IV, p. 125. footnote>. Numai aceia Îl vor vedea pe Dumnezeu, care „trăiesc întru dreptate și care sunt curățiți prin dreptate și prin toate celelalte virtuți”<footnote Ibidem. footnote>. Sfântul Iustin susține această declarație cu un silogism simplu. Dacă sufletul ar fi nemuritor (prin sine - n.n.), ar fi nenăscut (adică, dacă nu are sfârșit, n-ar putea avea nici început). Și dacă ar fi nenăscut, ar
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]