14,029 matches
-
un secol foarte puțin diferit: Săraca limba mea română, Cuvintele sunt strâmbe, seci ... O babă lângă mine-ngână: „Trăim în secolul lui „deci” !” Unui mare jurnalist moralizator: Ajuns la vârsta senectuții, Când nu-i femeie, nici bărbat, Ușoare-s hainele virtuții Când scrisu-i singurul păcat! Referitor la Concursul de Epigrame de la Mizil: Mă bucur chiar ca un copil: Umorul a cuprins planeta De când Romeo, Julieta Au buletine de Mizil! Scriitorului Dumitru Covalciuc, Cernăuți: Covalciuc, în românește, Teatral și cu plăcere, Cel
CONSTATĂRI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1420615561.html [Corola-blog/BlogPost/376650_a_377979]
-
ascunsă” care poartă semnele psihologiei adânci, individuale. Prin urmare, ceea ce vedem la suprafață, chipul exterior, este de natură fizionomică și psihosocială și exprimă genul, vârsta, condiția socială și tot ceea ce ține de reprezentație (sentimente, imagine de sine, autoritate, prestigiu social, virtuți și vicii). În schimb, chipul interior, al imaginii și reprezentării, ne îndeamnă să descoperim spiritul, dar mai ales sufletul, cu trăsăturile de caracter, cu emoțiile și stările sale sufletești. Acest chip interior se vede cel mai bine în portretele Madonei
PORTRET ŞI PSIHOLOGIE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_portret_si_psih_dan_caragea_1376445863.html [Corola-blog/BlogPost/350389_a_351718]
-
în general, în toată arta sacră. Arta profană este dominată, dimpotrivă, de chipul exterior și de aceea frumusețea care se traduce estetic și erotic, fiind, în mod esențial, resimțită ca plăcere. Mai mult, frumusețea se exprimă totodată și moral, ca virtute sau viciu. Indiferent dacă este bust sau cap, portretul nu poate fi considerat niciodată o copie, el este transfigurare, chiar și atunci când artistul alege fotografierea. Un bun portret ne spune că nicicând nu vom mai vedea acea ființă aidoma și
PORTRET ŞI PSIHOLOGIE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_portret_si_psih_dan_caragea_1376445863.html [Corola-blog/BlogPost/350389_a_351718]
-
sine este una dintre cele mai adânci cunoașteri pe care o poate dobîndi omul. Pe o treaptă superioară, această cunoaștere obiectivă dobândește un sens moral mai accentuat, constând în dorința de a ne elibera de patimi și de a dobândi virtuțile, pentru a ajunge la adevărata cunoaștere și trăire a lui Dumnezeu. ,,A te cunoaște pe tine înseamnă, pe treptele cele mai înalte ale vieții duhovnicești, a fi conștient de adâncul pe care îl reprezintă ființa umană, a descoperi împărăția lui
STEFAN TOMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_stefan_toma_.html [Corola-blog/BlogPost/367324_a_368653]
-
a găsit, pentru că, nu-i așa atunci când mergi musafir la cineva nu te apuci să le distrugi casa și gospodăria, ci umbli cu grijă să nu faci un mare deranj. Nu putem vorbi despre echilibru, fără a face referire la virtute. Acestea două sunt legate una de cealaltă dacă vorbim de echilibrul în plan spiritual, duhovnicesc. În concepția creștină ortodoxă, virtutea creștină este deprinderea și stăruința de a împlini, cu ajutorul harului dumnezeiesc, toate poruncile din dragoste curată față de Dumnezeu și față de
ECHILIBRUL – ARTA DE A TRĂI FRUMOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Echilibrul_arta_de_a_trai_stefan_popa_1384877757.html [Corola-blog/BlogPost/363119_a_364448]
-
ci umbli cu grijă să nu faci un mare deranj. Nu putem vorbi despre echilibru, fără a face referire la virtute. Acestea două sunt legate una de cealaltă dacă vorbim de echilibrul în plan spiritual, duhovnicesc. În concepția creștină ortodoxă, virtutea creștină este deprinderea și stăruința de a împlini, cu ajutorul harului dumnezeiesc, toate poruncile din dragoste curată față de Dumnezeu și față de aproapele. Virtutea creștină înseamnă așadar tăria și statornicia pe calea binelui, în săvârșirea faptelor bune și biruința neîntreruptă asupra răului
ECHILIBRUL – ARTA DE A TRĂI FRUMOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Echilibrul_arta_de_a_trai_stefan_popa_1384877757.html [Corola-blog/BlogPost/363119_a_364448]
-
două sunt legate una de cealaltă dacă vorbim de echilibrul în plan spiritual, duhovnicesc. În concepția creștină ortodoxă, virtutea creștină este deprinderea și stăruința de a împlini, cu ajutorul harului dumnezeiesc, toate poruncile din dragoste curată față de Dumnezeu și față de aproapele. Virtutea creștină înseamnă așadar tăria și statornicia pe calea binelui, în săvârșirea faptelor bune și biruința neîntreruptă asupra răului. Potrivit doctrinei creștine ortodoxe, cumpătarea este cea mai mare virtute ea le autentifică și le controlează pe toate. Cumpătarea, dreapta socoteală, perspicacitatea
ECHILIBRUL – ARTA DE A TRĂI FRUMOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Echilibrul_arta_de_a_trai_stefan_popa_1384877757.html [Corola-blog/BlogPost/363119_a_364448]
-
harului dumnezeiesc, toate poruncile din dragoste curată față de Dumnezeu și față de aproapele. Virtutea creștină înseamnă așadar tăria și statornicia pe calea binelui, în săvârșirea faptelor bune și biruința neîntreruptă asupra răului. Potrivit doctrinei creștine ortodoxe, cumpătarea este cea mai mare virtute ea le autentifică și le controlează pe toate. Cumpătarea, dreapta socoteală, perspicacitatea, gândirea logică, sănătoasă, opusul exceselor și al excentricității, bună cuviința și echilibrul spiritual. În schimb, stresul, neliniștea și compromisul sunt de la diavol.Evagrie Monahul spune: “virtutea este hrana
ECHILIBRUL – ARTA DE A TRĂI FRUMOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Echilibrul_arta_de_a_trai_stefan_popa_1384877757.html [Corola-blog/BlogPost/363119_a_364448]
-
mai mare virtute ea le autentifică și le controlează pe toate. Cumpătarea, dreapta socoteală, perspicacitatea, gândirea logică, sănătoasă, opusul exceselor și al excentricității, bună cuviința și echilibrul spiritual. În schimb, stresul, neliniștea și compromisul sunt de la diavol.Evagrie Monahul spune: “virtutea este hrana sufletului”. Ea potolește pornirile rele ale omului, înlătură ispitele, îl face pe creștin slobod de păcate și rodește în sufletul lui binele cel dătător de mântuire. Ea îl face pe creștin plăcut lui Dumnezeu, mulțumit în viața pământească
ECHILIBRUL – ARTA DE A TRĂI FRUMOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Echilibrul_arta_de_a_trai_stefan_popa_1384877757.html [Corola-blog/BlogPost/363119_a_364448]
-
ale omului, înlătură ispitele, îl face pe creștin slobod de păcate și rodește în sufletul lui binele cel dătător de mântuire. Ea îl face pe creștin plăcut lui Dumnezeu, mulțumit în viața pământească și fericit în viața viitoare.“ Trăind în virtute, suntem ai lui Dumnezeu”, spuneSfântul Antonie cel Mare. Cumpătarea creștină este virtutea prin care credinciosul pune cuvenita măsura în toate faptele vieții sale: în mâncare, băutură, îmbrăcăminte, în vorbe și în toată purtarea sa. “Să umblăm cuviincios, ca ziua; nu
ECHILIBRUL – ARTA DE A TRĂI FRUMOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Echilibrul_arta_de_a_trai_stefan_popa_1384877757.html [Corola-blog/BlogPost/363119_a_364448]
-
rodește în sufletul lui binele cel dătător de mântuire. Ea îl face pe creștin plăcut lui Dumnezeu, mulțumit în viața pământească și fericit în viața viitoare.“ Trăind în virtute, suntem ai lui Dumnezeu”, spuneSfântul Antonie cel Mare. Cumpătarea creștină este virtutea prin care credinciosul pune cuvenita măsura în toate faptele vieții sale: în mâncare, băutură, îmbrăcăminte, în vorbe și în toată purtarea sa. “Să umblăm cuviincios, ca ziua; nu în ospețe și în beții, nu în desfrânări și în fapte de
ECHILIBRUL – ARTA DE A TRĂI FRUMOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Echilibrul_arta_de_a_trai_stefan_popa_1384877757.html [Corola-blog/BlogPost/363119_a_364448]
-
se spovedească; nu se spovedesc sincer. Dacă ar spune călugărul adevărul la spovedanie, ar muri. Azi îți cere blagoslovenie să se ducă până la Iași și el ajunge până la Constanța, pentru că ... tot era în drum. S-a banalizat și relativizat mult virtutea ascultării. Călugării de azi nu mai au puterea să asculte de mai marii lor ca odinioară. S-a surpat raportul dintre ucenic și povățuitor și de aceea a ridicat poate Dumnezeu darul acesta de la noi. Dar eu îi înțeleg; călugării
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI AN DE CÂND PĂRINTELE ARHIM. IUSTIN PÂRVU S-A NĂSCUT ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ, MUTÂNDU-SE LA CEREŞTILE LĂCAŞURI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402378796.html [Corola-blog/BlogPost/361997_a_363326]
-
raționale eminente, dăruit prin asceză slujirii lui . Reprezentarea Domnului de către preot sau păstor în timpul exercițiului slujirii sale aduce ca rezultat asumarea din partea lui a responsabilităților celor mai mari, ce impun mobilizarea tuturor puterilor și a capacităților lui pentru realizarea deplinătății virtuților, prin urmarea lui Iisus Hristos „după măsura întrupării” . Astfel, preotul ar putea să devină „modelul credincioșilor” și „Evanghelie vie”, propovăduind prin personalitatea lui caracterul izbăvitor și mântuitor al vieții în Iisus Hristos și oferindu-se pe sine însuși ca dovadă
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2064 din 25 august by http://confluente.ro/stelian_gombos_1472111542.html [Corola-blog/BlogPost/383771_a_385100]
-
dr. Mihai PĂSTRĂGUȘ, l-a invitat la cuvânt, pentru început, pe scriitorul și editorul Constantin Toni DÂRȚU, președintele Filialei Iași-Moldova a Ligii Scriitorilor Români. Acesta a făcut cunoscut publicului prezent HOTĂRÂREA COMITETULUI DIRECTOR AL LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI PRIVIND ACORDAREA MEDALIEI VIRTUTEA LITERARĂ criticului de artă, prof.univ.dr.Mihai PĂSTRĂGUȘ, redactor șef al revistei Moldova Literară, din Iași și scriitorului Gheorghe VICOL, din Vatra Dornei, pentru întreaga activitate dedicată culturii, literaturii române și învățământului. Cei doi medaliați cu cea mai înaltă distincție acodată
EVENIMENT CULTURAL-ARTISTIC LA FILIALA IAŞI A LIGII SRIITORILOR ROMÂNI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 829 din 08 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Eveniment_cultural_artistic_l_valentina_becart_1365446836.html [Corola-blog/BlogPost/345741_a_347070]
-
nostalgice. Iscusința Melaniei Cuc atinge cote maxime de măiestrie în descrierea exponatelor muzeului, dar și în creionarea personajelor unde este cu adevarat magistrală. Autoarea s-a documentat serios pentru a oferi - prin intermediul acestui personaj - o frescă de epocă în care virtutea cavalerismului era sinonima cu viața. În muzeu se află documente rare, codexuri cu scrieri străvechi, manuscrise și obiecte prețioase care au aparținut cândva Ordinului Cavalerilor Teutoni, ori măicuțelor cisterciene. Și în jocul de umbre și lumini filtrate prin vitraliile mai
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Taina_leoaica_flamanda_care_da_tarcoale_recenzie_la_romanul_melaniei_cuc_vara_leoaicei_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
o spune el în legătură cu Alioșa este aceasta: nu minunea naște credința, ci credința naște minunea; nu minunea exterioară condiționează prin urmare credința noastră religioasă, ci credința noastră religioasă este aceea care face minunea. Acest serafic personaj întruchipează, în ochii scriitorului, virtuțile umane supreme. El este un erou triumfător de basm care „biruie balaurul cu multe capete ale karamazovismului...”(28) Note Bibliografice Nikolai Berdiaev, Filosofia lui Dostoievski, Iași, Editura Institutului European, 1992, pag.10. Cf. idem. pag.11. Cf. idem. pag. 44
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Despre_metafizica_cuvantului_in_romanul_fratii_karamazov_de_f_m_dostoievski.html [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
Toți proștii din lume se cred deștepți Dar asta nu se referă la noi Care avem certificate de handicapați Nu știm dacă munca înnobilează Dar nici lenea n-a omorât pe nimeni Pierzania a făcut mereu mai multe victime Decât virtutea aderenți Avem o părere foarte bună despre noi Plătiți-ne după valoare Că altminteri nu mai plecăm din stradă: - De ce-mi îndeși dom'le căciula pe ochi?!! Referință Bibliografică: Nimeni nu mai are chef de muncă / Ion Untaru : Confluențe
NIMENI NU MAI ARE CHEF DE MUNCĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/Nimeni_nu_mai_are_chef_de_munca_ion_untaru_1341822058.html [Corola-blog/BlogPost/341960_a_343289]
-
poți să mă ridici. O suflete-al meu 'ntristat, deschide poartă iar spre Cer și leapădă al tău oftat. atât eu vreau. atât îți cer. Mă iartă Tu, Iisuse Sfinte, că vrednic nu-s, ci păcătos, transformă-mi lenea în virtute și patimă din gând glodos. Mă iartă și Tu, Maică Sfânta, vezi, rogu-Te nevoia mea, ajută-mă, în biruință să mă întorc, Măicuța mea. Mă iartă tu, țăran al gliei ce prin brazdisuri te-ai culcat, să fii coloana
LACRIMI CORUPTE (POEME) de EUGEN EMERIC CHVALA în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/eugen_emeric_chvala_1458430001.html [Corola-blog/BlogPost/368884_a_370213]
-
marilor împliniri. In aceste trăsături găsim matricea spiritului romanesc, trăsături care ne încălzesc sufletul la flacăra spiritului. Românii-și poartă cu ei peste tot valorile. Hărnicia este averea cu care mulți români au plecat din țară și nu e singura virtute care îi definește. Aceste trăsături au dat dreptul românilor de a păși cu demnitate în lume și aceasta se datorează și faptului că în România au fost educați și formați în spiritul muncii, al destoiniciei, al perseverenței. Ajungând în vârful
FRAŢII IACOB ŞI FLORIN OPREA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_buica_1399361558.html [Corola-blog/BlogPost/346885_a_348214]
-
alungă din tine tot ce e război dorește-ți o viață fără griji ori nevoi alungă din viața ta tot ce înseamnă pustiu dorește-ți iubirea până ești viu alungă din tine trudă ori osteneală dorește-ți o viață cu virtuți și tihneală. II. alungă din viața ta tot ce-i rău și fără temelie dorește-ți mult zâmbet ori multă bucurie alungă din tine tot ce te-a supărat dorește-ți în viață o zi făr-de păcat alungă din viața
POEME (LUNI, MARŢI, MIERCURI, JOI, VINERI, SÂMBĂTĂ, DUMINICĂ) de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/7_poeme_luni_marti_miercuri_joi_vasile_bele_1331769083.html [Corola-blog/BlogPost/348343_a_349672]
-
în noi, învățătură rodită”. Această trăire este de fapt viața interioară a creștinismului ortodox, iar acesta, cum observă Profesorul, nu se condiționează prin legăturile lui sociale, ci „trăiește prin el însuși, în absolută independență față de puterile lumești. De aceea, dezvoltarea virtuților active, care singurele leagă pe om de om și pe toți în societate, nu se bucură de primul interes al Bisericei noastre”. Când au fost unii care au căutat să modernizeze biserica strămoșească, Nae Ionescu a atras atenția că „marele
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604129.html [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
că „sensibilizează până la lacrimi descrierea jafului la care este supusă țaraˮ, remarcând curajul autorilor de a aduce în atenție efortul unei generații în edificarea societății socialiste multilateral dezvoltate. Al. Florin Țene evidențiază că lucrarea soților Berceni este „un documentar cu virtuți literare și umorˮ, iar Lola Țămbrescu sesizează că este „valoroasă prin tematicăˮ. Iulian Patca, conducătorul Filialei Cluj a Ligii Scriitorilor din România, observă că generația din care fac parte el și autorii „cunoaștem ce scrie în carte și fără s-
LA CENACLUL ARTUR SILVESTRI, AM NUMĂRAT ROADELE TOAMNEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1414819678.html [Corola-blog/BlogPost/341122_a_342451]
-
e)rodat expiră inspiră aspiră latura mea androgină lezează geometrii efeminate sunt ca Nero miros a sânge plebeu a matricid și-a poet port platoșa orgoliului semidoct lașitatea doarme perfect în sala de spectacol pe trandafiri gardienii o condamnă pentru virtute țineți ochii deschiși asistăm la repetiții brute latră câinii venal șatra mă cheamă la circ în lanul de grâu inflexibil cântă păsări cu portative în gușă îmi ascund sex-appeal-ul într-un labirint pe cer trecătorile munților s-au prăbușit în
SENS(IBIL) de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 by http://confluente.ro/Angi_cristea_1403289256.html [Corola-blog/BlogPost/357482_a_358811]
-
îl azvârle pe Aurel State pe culmile gloriei între cuceritorii inespugnabilei cetăți a Sevastopolului, sub flamura Învingătorului. Statul român și cel german îi acordă pentru meritele sale deosebite, fiind rănit de patru ori, cele trei distincții sacre ale virtuțiilor ostășești: Virtutea militară, Ordinul Mihai Viteazul și Crucea de Fier. Misiunea menirii și responsabilității sale și-a împlinit-o desăvârșit: „De voi pleca în basmul lui <>, vă salut. Sunt fericit!” Luptă ca voluntar împotriva partizanilor sovietici, aureolat de gloria învingătorului de la Sevastopol
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1438859071.html [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
de foc, un poem filocalic, nemuritor, nicidecum o iubire efemeră. Privilegiat de natura curajului său înnăscut, de crucea sa călăuzitoare spre biruință, autorul ne răsplătește pentru Everestul său urcuș divin cu finețea sa serafică interpretativă, așternută ca un corolar de virtuți, ca un îndreptar aproape infailibil al vieții sale pilduitoare printr-o permanentă jertfă a raportului său existențial cu taina mântuirii. Extensiunea conceptului de viață creștină ancorat în profunzimile tradiției protodace și protocreștine îi conferă investigațiile unei conștiințe de vârf a
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1438859071.html [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]