482 matches
-
pentru parcele în fine plătibile în anuități am avea pe toți membrii familiilor țărănești cari nu sânt primogeniți. Iată dar perspectiva cea mai folositoare de a desface proprietățile statului în modul cel mai folositor nației și poate cel mai folositor visteriei. Așadar efectele practice ale primirii acestei legi ar fi: 1. Întărirea unei clase țărănești avute și neatârnate. 2. Desfacerea cea mai folositoare a bunurilor statului 3. Înmulțirea populației rurale; și, ca urmare, 4. Cultura intensivă a moșiilor mari particulare. Obiecțiunea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
În zilele noastre nici membru la Academie n-ar putea să fie. Dar să venim iar la vorba noastră. În mai multe rânduri am spus că daca toate mărfurile și toți călătorii din România s-ar transporta gratis pe cheltuiala visteriei, cu carul și cu teleguța, tot statul n-ar cheltui atâta cât plătește ca anuitate pentru drumurile de fier. Atât de neînsemnată este producția noastră. Cu drumurile de fier ale d-lui Brătianu, las-că transportul e scump pentru marfă și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și Circulațiune. Se știe că socoteala noastră răzășească despre marile întreprinderi de transport și comunicațiune e cam simplă, însă cu atât mai adevărată. Noi zicem așa: ia atâtea cară cât grâu și oameni ai de transportat la Kiustenge, plătește din visterie prețul transportului, și totuși acesta va fi de zece ori mai mic decât anuitatea ce-o vei plăti zeci de ani de-a rândul pentru un drum de fier ce va transporta scump, pentru un pod ce va costa scump
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și în folosul claselor dirigente ale societății noastre americane. Nu emanciparea poporului se cerea de către patrioți, ci egalitatea lui Carada și Cariagdi cu boierii mari ai țării; nu condiții de înaintare a poporului a voit cineva, ci dreptul cenușerului de visterie de-a ajunge ministru. La o organizare sănătoasă a nației n-a gândit nimenea și, când vedem cu ce elemente avem a face, putem zice că nici nu se va gândi nimenea. [16 aprilie 1881] ["LA ÎNTREBAREA... La întrebarea "ce-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
totodată instrumentele cele mai bune, pentru că cele mai coruptibile, cu cari se servesc străinii pentru a exploata țara, populațiile ei autohtone. Iată nervul răului în contra căruia nu ajută nici proclamarea Independenței, nici coroana de oțel a regelui, nici ridicarea creditului visteriei, bazat pe cunoștința că statul român are bunuri imobiliare de câteva miliarde de înstrăinat, nici frazele patriotice. Voiți bani cu 3 la sută? Vindeți moșiile statului la companii străine și-i veți avea. Aceasta nu va dovedi însă că din
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
bugetului, e mare dinastic. Și în același timp fiii săi, ce trăiesc din pomana dată de monarhia ereditară, beau la Paris în sănătatea "Republicei Romîne" în cafeneaua Procope, plătind cu banii cari poartă capul regelui pe avers și sunt din visteria regelui. Iată oamenii respectabili cu cari discutăm, oameni cari n-au respectat nici credințele lor proprii și cari sunt gata a le vinde pe o pensie ori pe o slujbă. A se respecta pe sine, onorabililor, nu va să zică deloc a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Plevna internă, Plevna reacțiunii. Dar au mâncat pâinea exilului. Risum teneatis. După cum știm de la martori oculari, această pâine era atât de bună cum nu se află în Țara Românească. Ii vedeai tologiți la cele dendîi restauranturi, ba luând pensii de la visteria turcească, ba bătând la tălpi averea câtorva naivi de boieri de neam ca Goleștii, cari au avut lipsa de bun simț de a se amesteca politicește cu aceste gunoaie ale României. La 1921, cine va ajunge, poate că acești oameni
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
putere de astă - dată cu prețul Dunării. Nu ne citeze foaia guvernamentală articole de gazete străine plătite din fondurile secrete sau scrise de oameni cărora li se dă câte un prezent de mii și zeci de mii de franci din visterie. Toate acestea nu dovedesc nimic. Atât vedem, atât putem vedea din acestea că d. C. A. Rosetti râvnește a-și ține pletora fanariotică la putere cu prețul Dunării, precum a ținut-o ieri cu prețul răscumpărării, alaltăieri cu acela al
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Dunăre, și Basarabie, și Moldovă, și Oltenie; c-un cuvânt - tot, numai bugetul să le rămâie la îndemînă și moșiile statului să le arendeze pe nimic și păsuiți să fie. Idealul statului român nu este dezvoltarea poporului românesc, ci prefacerea visteriei într-un spital de nevolnici etnici și intelectuali; tot ce nu se poate hrăni peste Dunăre cu meșteșug cinstit să fie avizat la bugetul Țării românești. De aceea comedie va fi retragerea d-lui I. Brătianu, precum de comedie sunt
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
indiferent, din punct de vedere național și istoric, cine e posident, cine proletar. În evul nostru mediu se știa atât de bine aceasta încît străinii de altă lege erau opriți de-a avea moșii, iar domnii espropriau cu bani din visterie chiar pe străinii ortodocși. De aceea însă pe atunci țările noastre erau o patrie, nu un otel, naționalitatea o cestiune de valoare istorică, nu o cestiune de pungă. Din acest punct de vedere - al relațiilor firești dintre proprietatea fonciară istorică
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nou cabinet. Se știe că roșii se tem de d. Lascar Catargiu. Nu doar că d. Lascar Catargiu ar fi un om rău, ferească Dumnezeu. Dar bătrânul om de stat e atât de riguros, insistă atât de mult asupra sămilor visteriei, asupra documentelor cum se zice, încît fiori petrec vertebrele roșie din creștet în tălpi de câte ori e vorba ca el să-și arunce ochii în socotelele încurcate ale tagmei. Precum mumele la Roma își mulcomeau copiii cu zisa: Hannibal ante portas
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pe domeniile sale. Extravaganța petrecerii, care a fost considerată ca fiind cea mai mare petrecere a secolului, până la acel moment, a determinat gelozia regelui. Ludovic a fost informat de Colbert că banii pentru cheltuielile de organizare au fost luați din visteria regală și, întrun acces de furie, a dorit să l aresteze pe ministru în timpul festivităților. Regina-mamă a intervenit, reușind să îl calmeze și să-i amintească monarhului că trebuie să respecte invitația făcută. Regele s-a conformat sfaturilor mamei sale
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
-i lui Dumnezeu pentru că a făcut să ne naștem în timpul domniei unui astfel de rege precum Maiestatea Voastră.“ nu au fost repede uitate. Trei dintre fetele lui Colbert au fost măritate cu duci, cheltuielile nunții fiind suportate în totalitate de către visteria statului. Una din temerile cele mai mari ale lui Ludovic era aceea de a nu fi manipulat. Din acest motiv miniștrii nu aveau voie să se întâlnească în ședințe în absența sa, iar una dintre regulile impuse de el era
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
onoarea să ni se alăture, nu numai în perioadele de război și în armatele noastre, dar chiar și pe timp de pace, în distracțiile oferite de baletul nostru.“ Jocurile de noroc erau o sursă constantă și sigură de venit pentru visteria regală. Din acest motiv, probabil, Ludovic a încurajat întotdeauna aristocrații să își joace averile, să riște și, de cele mai multe ori, să piardă. Din nou, prințesa palatină descrie atmosfera care anima sala de joc:„Unul urlă, altul lovește masa cu pumnul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
octombrie 1408 un privilegiu comercial pentru negustorii din Liov-Polonia, care mergeau cu mărfurile în și din Transilvania și Ungaria. În acest document se menționează „vama de la Moldovița”, unde acești negustori trebuiau să plătească „vama cea mică”, venit care intra în visteria domnească <footnote M. Costăchescu, Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare, vol. II, p. 161-176; vezi și Alexandru Boldur, op. cit., p. 156. footnote>. Un an mai târziu, la 18 noiembrie 1409, același domnitor, printr-un act de danie, dăruiește „vama Moldoviței
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
personalitate juridică, aveau, în timpul lui Ștefan cel Mare, următoarele privilegii <footnote Concluziile istoricului Al.Gonța, op. cit., p. 53. footnote>: a. Danii și confirmări de sate de la care adunau venituri în produse agricole ; b. Imunități fiscale, fiind scutiți de dări către visteria domnească oamenii din satele mănăstirești, precum și dreptul călugărilor de a încasa daniile de la locuitorii satelor mănăstirești ; c. Imunități judiciare, care prevedeau că dregătorii domnești nu au dreptul să judece pe oamenii și preoții dependenți de unele mănăstiri pentru abaterile lor
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
de viață colegilor de breaslă prin cele câteva cărți pe care le-a scris. Cu sufletul răvășit de trăirile afective intense și contradictorii din cele două ore petrecute împreună cu foștii săi elevi, Dumitru Dascălu refuză să accepte realitatea că în visteria vârstei sale s-au mai adunat 20 de ani de când promoția de absolvenți 1986 își lua rămas bun de la el, și ar dori să-i revadă și la următoarea reuniune de peste cinci ani. Dar, cine știe?... A fi cuminte Soarele
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
revoluționari, au pregătit elementele constituirii statului național unitar. Stăpânirea otomană atât de îndelungată a favorizat acapararea principalelor pârghii economice și politice de către fanarioți, grecizarea nu doar a dregătoriilor laice dar și celor bisericești, spoliind resursele Principatelor, alimentând prin robirea populației visteria sultanului, a țarului sau împăratului. Dominația austro-habsburgică spre deosebire de cea turcească își afișa superioritatea prin stabilitatea instituțiilor sale, performanțele economice, nivelul de civilizație. Cu aceste valențe expansionismul apusean echivala cu o eliberare. Dincolo de aparențe aveau loc mutații mult mai profunde. Răpirea
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
ci prin marile răscoale din Pannonia care au precedat-o. Mai bine de jumătate din toate forțele armate ale Romei se aflau la Rin și Dunăre, 15 din 25 de legiuni. O sporire a acestor forțe erau extrem de gerle pentru visteria Romei și aproape irealizabilă în sistemul existent de completare a legiunilor, deoarece în ele erau primiți numai cetățeni romani. În perioada următoare Imperiul Romna duce, în apus, aceeași politică defensivă. Exilul Tiberius Claudius Nero, era al doilea cetățean ca importanță
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
de ingratitudinea dîmbovițenilor, atît de actuală și astăzi, o parte a moldovenilor Își doreau independența de București. Dar ce a făcut domnitorul? A demarat proiectul de cale ferată ce urma să unească cele două capitale ale sale și a deschis visteria statului pentru trei investiții majore ale acelui timp. Universitatea, confirmându-i destinul cultural, Mitropolia, consacrându-i funcția de mare centru religios și Palatul Adminstrativ, realizare care nu și-a mai Împlinit menirea el fiind transformat, nu fără semnificație, În Palat
Prelegeri academice by Arh. IONEL OANCEA () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92346]
-
Înștiințarea unei proiectate Societăți filosofești a neamului rumânesc în mare prințipatul Ardealului atrage atenția că ne aflăm în: Epoca vremii cei de acum, când ne deșteaptă înțeleptul Apollo și pre noi, să ne îndeletnicim a sprijini din sânul Sciințelor, darurile visteriilor sale. prin urmare, când iluminiștii români încep să spună că Europa cere, spiritul lor este orientat și stimulat tocmai de acest ideal de deșteptare, progres și luminare. Metodă în același timp foarte eficace de incitare a spiritului românesc la creație
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
diverselor taxe deja menționate. Însă această monedă este, conform normei imperiale, mult sub valoarea întipărită pe ea; el trebuie să o accepte în schimbul mărfurilor sale, fie că e vorba de cai, vite sau miere etc., însă diversele sale plăți către visteria cezaro-crăiască și către vama cezaro-crăiască trebuie să le facă în bani turcești după reducerea normei monetare cezaro-crăiești, prin urmare sub valoarea lor, primindu-i în schimbul produselor sale și plătind cu ei mai departe. Aceasta duce la o nouă contribuție din partea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
aceștia vor merge cu colinda. Gazdele cele mai înstărite, precum și cele ce aveau fete de măritat, aveau grijă să i invite pe feciori la masă, ocazie cu care-i omenea cu mâncare, băutură și bani. Banii aceștia se colectau în visteria cetei. Pentru a evita unele neînțelegeri în privința gestionării fondurilor, de multe ori, din capul locului se organiza Licitarea Pungii, care consta în oferta tuturor veniturilor cetei către unul dintre membrii cetei care își lua obligația de a finanța ceata pînă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
a UE. Să nu mergem mai departe cu presupunerile. Să rămânem la situația internă din Basarabia, în care opoziția, ajunsă la putere, va trebui să găsească resurse materiale pentru sacoșele goale ale celor care și-au pus speranțele în schimbare. Visteria e goală; ultimele resurse din împrumutul rusesc vor fi cheltuite de cei care mai dețin puterea. Nu le va fi ușor celor care urmează, fiindcă de la noi nu vor putea lua un sfanț, iar cei care au bani nu-i
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
alte țări europene, la data aceea, era un sistem total haotic, arbitrar și ineficient, facând ca timpul pentru plata dobânzilor să fie deosebit de confuz. În Franța, în jurul anului 1780, mai puțin de jumătate din taxele plătite de francezi ajungeau în visteria statului. Restul se "pierdea", intrând în buzunarele unor fermieri independenți, care se ocupau, pe lângă munca la ferme, și de strângerea taxelor. Așa stând lucrurile, ne întrebăm dacă ar trebui să constituie o îngrijorare la nivel național actuala enormă datorie pe
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]